Imaginea viciului: un tablou de Hendrick Martensz  Sorgh jpeg

Imaginea viciului: un tablou de Hendrick Martensz. Sorgh

­čôü Istoria unui tablou
Autor: Cosmin Ungureanu

ÔÇ×Dou─â personaje ├«n interiorÔÇŁ. Acesta este titlul unui tablou din patrimoniul Muzeului Na┼úional de Art─â al Rom├óniei, de dimensiuni modeste (25, 3 x 21 cm), pictat de Hendrick Martensz. Sorgh (1609/11-1670) c─âtre mijlocul veacului al XVII-lea. Potrivit obiceiului epocii, titlul nu era altceva dec├ót o succint─â ÔÇô ┼či prozaic─â ÔÇô descriere a imaginii, aparent menit─â s─â inhibe orice (supra)interpretare.

Un astfel de tablou, ilustr├ónd un episod cotidian oarecare, intr─â ├«n categoria extrem de cuprinz─âtoare a ÔÇ×picturii de genÔÇŁ. De╚Öi str─âin─â unui olandez de la 1600, aceast─â titulatur─â ÔÇô fixat─â ├«n ambian╚Ťa academic─â francez─â dup─â 1800 ÔÇô surprinde c├óteva tr─âs─âturi distincte, asumate ca atare de pictorii olandezi ┼či clientela lor deopotriv─â:caracterul anonim, tipologizarea, repetitivitatea. Cu alte cuvinte, o ÔÇ×scen─â de genÔÇŁ nu ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un eveniment memorabil sau portrete exemplare, ci o situa╚Ťie banal─â, repetabil─â la infinit, angaj├ónd personaje f─âr─â identitate. Documentele vremii (inventare, contracte, registre de breasl─â etc.) nu consemneaz─â, a┼čadar, o categorie unitar─â ÔÇô ca ├«n cazul peisajului (landschap) ┼či al naturii moarte (stilleven) ÔÇô ci o pluralitate de subcategorii, catalogate ├«n func┼úie de scena reprezentat─â:conversatie(personaje ├«n interior), bordeeltje(amor ilicit), boerenkermis(chermeze) sau bambootseztjes(scene de strad─â/de interior cu ┼ú─ârani).[1]

Generat─â de o cultur─â ├«n multe privin┼úe inovatoare, v─âdind o neobi┼čnuit─â ├«nclinare pentru ilustrarea vizual─â a propriei specificit─â┼úi, ÔÇ×pictura de genÔÇŁ olandez─â poate disimula mai mult dec├ót ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ├«n aparen┼ú─â. Altfel spus, prezen╚Ťa ╚Öi ac╚Ťiunile a ÔÇ×dou─â personaje ├«n interiorÔÇŁ, dincolo de redarea unui fragment de via╚Ť─â cotidian─â, devin exemplare ├«n m─âsura ├«n care pun o problem─â de ordin etic, a c─ârei aproximare pictural─â poate fi interpretat─â sub specia elogiului sau a blamului.

Scenele de tavern─â ÔÇô subiecte la mod─â ├«n epoc─â

S─â revenim la tabloul propriu-zis (ulei pe suport de lemn), pictat suficient de detaliat ├«nc├ót s─â aminteasc─â de virtuozit─â╚Ťile tehnice ale unui fijnschilder(ÔÇ×pictor de fine╚ŤeÔÇŁ). Remarc─âm mai ├«nt├ói, pe deplin adecvat─â cromaticii terne, o anumit─â austeritate compozi╚Ťional─â:├«ntre pere╚Ťii mohor├ó╚Ťi ai unei taverne, doi companioni ÔÇô figuri comune ale unei colectivit─â╚Ťi rurale ÔÇô ├«╚Öi petrec timpul ├«n companiavinului ╚Öi a tutunului. Ipostaza ├«n care sunt surprinse cele dou─â personaje indic─â cezura ├«ntr-o posibil─â conversa╚Ťie, subliniat─â de ac╚Ťiunile lor:cel din prim-plan ├«╚Öi aprinde luleaua, ├«n vreme ce cel─âlalt, cu un pahar ├«n m├óna st├óng─â ╚Öi un ulcior ├«n cea dreapt─â, pare s─â c├ónte sau s─â declame.

C├óteva detalii ÔÇô dintr-un inventar la fel de auster precum cadrul ├«nsu╚Öi ÔÇô se adaug─â informa╚Ťiilor oferite de o prim─â lectur─â:un pachet de c─âr╚Ťi de joc, o alt─â lulea, o bucat─â de h├órtie din care tutunul tocmai a fost extras. Nu mai pu┼úin relevant─â, apoi, este ├«nf─â┼úi┼čarea celor dou─â personaje:mimica grimasant─â a b─âutorului, postura destins─â a fum─âtorului, precum ┼či vestimenta┼úia lor ne├«ngrijit─â ├«nl─âtur─â orice echivoc ├«n privin┼úa moravurilor sau a statutului social. ├Än sf├ór┼čit, poate cea mai interesant─â particularitate a imaginii ┼úine de ├«ns─â┼či punerea ├«n scen─â;nu putem s─â nu remarc─âm o anume complicitate difuz─â instituit─â at├ót prin privirea direct─â a personajului din fundal, c├ót ┼či prin pozi┼úionarea celuilalt (aproape ├«ntorc├ónd spatele ├«nso┼úitorului s─âu). Ca ┼či cum pictorul ÔÇô iar ulterior privitorul tabloului ÔÇô ar fi efectiv antrenat ├«n ├«nt├ómplarea desf─â┼čurat─â sub ochii lor.

Book Historia 139 mic 63 jpg jpeg

Din ceea ce se ┼čtie despre Hendrick Martensz. Sorgh, pictor cu o bun─â situa┼úie material─â ┼či cu suficient─â notorietate la Rotterdam ├«nc├ót s─â aib─â ┼či c├ó┼úiva elevi, un asemenea anturaj i-ar fi fost mai cur├ónd str─âin. De bun─â seam─â, el nu f─âcea dec├ót s─â livreze publicului tablouri cu subiecte la mod─â, a┼ča cum erau, ├«ntre anii 1630-1650, scenele de tavern─â ÔÇô varia┼úiuni ├«n gama unui subiect inventat la Anvers de Adriaen Brouwer, ├«n anii 1620, ┼či continuat de discipolul s─âu David Teniers. ├Än atelierul acestuia din urm─â s-ar fi format ÔÇô potrivit unei informa┼úii furnizate de primul s─âu biograf, Arnold Houbraken ÔÇô ┼či Hendrick Martensz. Sorgh. De altfel, dup─â ├«ntoarcerea la Rotterdam, este atestat─â implicarea lui, ├«ncep├ónd din anii 1640, ├«n a┼ča-numitul ÔÇ×grup TeniersÔÇŁ, esen┼úial ├«n introducerea ┼či consolidarea, ├«n aceast─â provincie olandez─â, a ÔÇ×picturii de genÔÇŁ ┼či a imaginarului burlesc cu prec─âdere[2].

Reprezentarea fumatului, asociată cu deviaţia socială

Tablourile reprezent├ónd fum─âtori, asemenea celui pictat de Hendrik Martensz. Sorgh ├«n 1648 (semn─âtura ┼či anul sunt vizibile pe muchia b─âncii, ├«n st├ónga jos), au o semnifica┼úie echivoc─â. La o prim─â privire, ele reflect─â nemijlocit realitatea cotidian─â, anume sub specia anecdoticului, a faptului m─ârunt, chiar a grotescului. Examinate mai atent ├«ns─â, asemenea scene, prin raportul dintre eviden┼ú─â ┼či insinuare, se dovedesc a fi fulgurante medita┼úii picturale pe tema faptei imorale sau ilicite ┼či a consecin┼úelor ei. Aparent un banal episod de tavern─â, tabloul aflat ├«n colec┼úia muzeului de la Bucure┼čti atrage aten┼úia, ├«n ultim─â instan┼ú─â, asupra comportamentului deviant ┼či a posibilelor lui urm─âri ├«n plan social,  prin cele dou─â componente esen┼úiale ale imaginii:cadrul sordid ┼či practicarea fumatului.

Pentru a ├«n┼úelege ├«n mod adecvat semnifica┼úia reprezent─ârii celor dou─â personaje ├«ntr-un interior, trebuie s─â avem ├«n vedere c─â, ├«n societatea olandez─â a epocii, distribu┼úia spa┼úiilor ┼či a rolurilor era precis stabilit─â:interiorul (cadru domestic) era asociat cu prezen┼úa feminin─â, ├«n vreme ce exteriorul (zon─â a schimbului) era legat de prezen┼úa masculin─â. A┼ča cum este redat─â ├«n pictur─â, simpla tulburare a acestei r├ónduieli, chiar ├«n lipsa unor indicii suplimentare ┼úin├ónd de ├«ndeletnicire sau statut social, este ├«n m─âsur─â s─â semnaleze primejdia moral─â[3].

Pe de alt─â parte, o ocupa┼úie aparent banal─â precum fumatul acoper─â ÔÇô raportat─â la percep┼úia ┼či moravurile veacului al XVII-lea ÔÇô o mult mai cuprinz─âtoare semnifica┼úie dec├ót am fi tenta┼úi s─â credem. Atunci c├ónd nu ilustreaz─â tema Vanitassau alegoria celor cinci sim┼úuri, reprezentarea fumatului este asociat─â, ├«n ┼ó─ârile de Jos din prima jum─âtate a secolului al XVII-lea, cu devia┼úia social─â, comportamentul amendabil sau chiar cu anumite categorii profesional-sociale precum marinarii, solda┼úii, ┼ú─âranii sau cer┼četorii. Adus din Lumea Nou─â ├«n anii 1580, tutunul este privit cu o circumspec┼úie care favorizeaz─â nu doar prejudec─â┼úile de ordin medical (fiind folosit ca ingredient ├«n anumite preparate farmaceutice sau chiar ca leac ├«mpotriva ciumei), dar mai cu seam─â ├«nfiriparea unui cuprinz─âtor imaginar al luxuriei. Astfel, fumatul este inclus ├«ntre stimulentele de bordel ┼či considerat halucinogen, ajunge treptat un element-cheie ├«n dezordinea comic─â din literatur─â, dar ┼či un atribut al vie┼úuirii dec─âzute. ├Äntocmai cu aceast─â pondere semantic─â este preluat ┼či ├«n pictur─â[4].

Cu timpul, pe m─âsur─â ce importul de tutun antreneaz─â un comer┼ú ├«nfloritor (├«ndeosebi la Amsterdam ┼či Rotterdam) ┼či contribuie la constituirea unei industrii locale, fumatului ├«i este diminuat─â proasta reputa┼úie. Dup─â 1660, reprezentarea lui pictural─â ├«┼či pierde semnifica┼úia, actorii ┼či scenografia din epoca lui Hendrick Martensz. Sorgh, inser├óndu-se ├«n portretizarea straturilor superioare ale societ─â┼úii olandeze.

Note:

[1]Peter C. Sutton, Masters of Seventeenth-Century Dutch Genre Painting, Philadelphia, 1984, pp. xiv-xv.

[2]Wayne Franits, Dutch Seventeenth-Century Genre Painting. Its Stylistic and Thematic Evolution, Yale University Press, 2004, pp. 189-190.

[3]Tzvetan Todorov, ├ëloge du quotidien. Essai sur la peinture hollandaise du XVIIesi├Ęcle, ├ëditions du Seuil, Paris, 1997, pp. 30-34.

[4]Ivan Gaskell, ÔÇ×Tobacco, Social Deviance and Dutch Art in the Seventeenth CenturyÔÇŁ, in Wayne Franits (Ed.), Looking at Seventeenth-Century Dutch Art, Cambridge University Press, 1997, passim.