Hitler, dependent de petrolul românesc jpeg

Hitler, dependent de petrolul românesc

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: prof. univ. dr. Gh. Buzatu

Petrolul a reprezentat, incontestabil, una dintre bog─â╚Ťiile cele mai importante ale Rom├óniei ├«n epocile moderna ╚Öi contemporana, cu implica╚Ťii ╚Öi consecin╚Ťe profunde ├«n viata noastr─â politico-diplomatic─â, economico-financiar─â, social─â, militar─â ╚Öi cultural─â.

Se ╚Ötie prea bine ca, pentru veacul al XX-lea, rolul ╚Öi locul "aurului negru" ├«n determinarea unor evenimente au fost relevate ╚Öi au fost receptate la modul fabulos, nefiind rare cazurile, chiar ale unor prestigio╚Öi istorici sau ale unor sinteze ╚Öi monografii remarcabile, care au atribuit petrolului sau combustibilului lichid o influenta ╚Öi efecte cov├ór╚Öitoare, universale. ├Än asemenea m─âsur─â ca nu mai apar de fel surprinz─âtoare aser╚Ťiuni de genul ca petrolul-la noi ╚Öi aiurea-ar fi r─âsturnat guvernele sau regimurile, ca "aurul negru" ar fi provocat cutare sau cutare r─âzboi.

11.632.000 tone de petrol românesc pleacă spre Germania

Cel dint├ói aspect ce se impune aten╚Ťiei prive╚Öte importanta resurselor romane╚Öti de petrol, pentru Germania angajata ├«n al doilea r─âzboi mondial ╚Öi supusa blocadei totale ini╚Ťiat─â de Marea Britanie, la finele anului 1939. ├Än acest sens, potrivit estim─ârilor unui fost mare istoric german, l-am numit pe Andreas Hillgruber, ├«n r─âstimpul ianuarie 1939-iulie 1944, livr─ârile de produse petroliere ale Rom├óniei c─âtre Germania (teritoriul Reichului, armatele de pe front ╚Öi Protectoratul Cehiei ╚Öi Moraviei) au ├«nsumat 11 632 000 tone.

Aceasta cantitate, modesta ├«n aparenta, a reprezentat ├«nsa 1/3 din consumul general al Reichului, ├«n vremea ostilit─â╚Ťilor din 1939-1945 (cf. Gh. Buzatu, O istorie a petrolului rom├ónesc, Bucure╚Öti, 1998, p. 369), element ce pune ├«n evidenta importanta extraordinara a resurselor romane╚Öti de petrol pentru Hitler, p├ón─â la 23 august 1944, iar, dup─â aceea, socul ├«nregistrat de Berlin, prin pierderea obiectivului respectiv. A fost cauza pentru care nimeni altul dec├ót ├«nsu╚Öi Albert Speer, ├«n calitatea-i de fost ministru al Armamentului Reichului, a recunoscut, dup─â cum vom vedea, ca, ├«n urma retragerii Rom├óniei din Axa, la 23 august 1944 s-a produs "o ├«ntors─âtura decisiva" ├«n economia de r─âzboi germana ╚Öi, deci, ├«n desf─â╚Öurarea conflagra╚Ťiei ├«nse╚Öi (ibidem, p. 359 ╚Öi urm.).

Antonescu începe negocieri cu Hitler pentru reluarea tratatelor bilaterale

├Ändat─â dup─â ce a preluat conducerea statului rom├ón, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a socotit necesar sa-i adreseze un mesaj lui Adolf Hitler, transmi╚Ť├óndu-i "m─ârturia credincioas─â" a neamului rom├ónesc ├«n Fuhrer ╚Öi ├«n poporul german, deodat─â cu ├«ncrederea ├«n "securitatea prezentului ╚Öi n─âdejdea viitorului".

├Än s─âpt─âm├ónile urm─âtoare, prin intense contacte politico-diplomatice, s-au preg─âtit vizita lui Antonescu la Berlin ╚Öi aderarea Rom├óniei la Pactul Tripartit. ├Änainte de ├«nt├ólnirea, din 22 noiembrie 1940, dintre Antonescu ╚Öi Hitler, care a precedat aderarea oficiala, de a doua zi, a Rom├óniei la tab─âra Axei, Berlin-Roma-Tokyo, conduc─âtorul statului rom├ón a avut o lunga convorbire cu Joachim von Ribbentrop, liderul diploma╚Ťiei naziste.

Hitler a insistat asupra chestiunilor economice, declar├ónd ca Germania era "foarte mult interesata ├«n Balcani", unde nu dorea doar sa-╚Öi exporte m─ârfurile, ci, de asemenea, ├«╚Öi propusese sa devina "un mare cump─âr─âtor" de materii prime. Pe acest motiv, el nu admitea extinderea ostilit─â╚Ťilor ├«n sud-estul continentului. Hitler a oferit, spre semnare, tratate comerciale pe termene lungi (10-20 ani) cu Rom├ónia, iar, ├«n cadrul lor, Reichul prelua surplusurile de produse romane╚Öti (├«ntre acestea, desigur, ├«n primul r├ónd cele petroliere), la preturi fixe, stabilite pe mai multi ani curg─âtori.

Hitler a reiterat spiritul tratatelor ╚Öi conven╚Ťiilor bilaterale, intervenite ├«ntre Berlin ╚Öi Bucure╚Öti ├«n anii preceden╚Ťi, dar, ├«n acela╚Öi timp, baz├óndu-se pe afinitatea ├«ntre cele doua regimuri, a trasat cadrul ├«n╚Ťelegerilor ├«n perspectiva, ├«n esen╚Ťa ale acordului economic, din 4 decembrie 1940. ├Än raport cu disponibilitatea spre dialog manifestata de Antonescu, Hitler a admis ca "verdictul de la Viena", din 30 august 1940, nu reprezenta "o solu╚Ťie ideala". Problemele colabor─ârii economice rom├óno-germane au fost aprofundate, la 23 noiembrie 1940, ├«ntr-o noua convorbire cu Joachim von Ribbentrop, asistat de ambasadorul cu ├«ns─ârcin─âri economice, Carl Clodius.

Nu mai putin interesanta s-a dovedit ├«nt├ólnirea cu feldmare╚Öalul Wilhelm Keitel. ├Änainte de plecarea din Berlin, la 23 noiembrie 1940, Antonescu a fost din nou primit de Hitler. Generalul a sintetizat rezultatele discu╚Ťiilor sale cu oficialit─â╚Ťile Reichului, inclusiv ├«n╚Ťelegerea ├«n domeniile economic ╚Öi financiar. A fost un nou prilej pentru general de a-l asigura pe F├╝hrer ca Rom├ónia era gata "sa lupte pentru drepturile sale", iar gazda a garantat ca Reichul "va sus╚Ťine, ├«n toate privin╚Ťele, pe aliatul sau, at├ót pe t─âr├óm politic, c├ót ╚Öi pe cel economic".

Mareșalul este încrezător în drepturile dobândite

Revenit la Bucure╚Öti, Antonescu a declarat presei, ├«n 25 noiembrie 1940:"... Pot sa va asigur ast─âzi ca ma ├«ntorc cu ├«ncrederea F├╝hrerului ╚Öi a poporului german. Rom├ónia va merge la biruin╚Ťa. Rom├ónia va avea drepturile ei".

De asemenea, Antonescu a prezentat ├«n ╚Öedin╚Ťa cabinetului, din 26 noiembrie 1940, bilan╚Ťul negocierilor de la Berlin. La acea reuniune de guvern au predominat evenimentele interne, dar, cu referire la succesul ├«nregistrat la Berlin, premierul a ╚Ťinut s─â eviden╚Ťieze avantajele dob├óndite pe plan economic: stabilirea unui plan de colaborare pe zece ani, pentru care tratativele, cu participarea lui Clodius, ├«ncepuser─â deja la Predeal ╚Öi Bucure╚Öti; ob╚Ťinerea de credite pentru dezvoltarea agriculturii, cailor de comunica╚Ťie, irig─âri ╚Öi industria alimentara;prin insistente personale la Hitler, reducerea dob├ónzii la credite de la 6% la 3, 5%.

Andreas Hillgruber ╚Öi Aurica Simion s-au ocupat de con╚Ťinutul ╚Öi semnifica╚Ťia acordului economic rom├óno-german, semnat la 4 decembrie 1940, la Berlin, de c─âtre C. Greceanu, ministrul Rom├óniei ├«n Germania, ╚Öi V. Dimitriuc, subsecretar de stat al Ministerului Economiei Na╚Ťionale pentru problemele petrolului, de o parte, ╚Öi Carl Clodius, de cealalt─â parte. Documentul, ├«n opt puncte, denumit protocol, stabilea, pentru zece ani, cadrul cooper─ârii economice ├«ntre Berlin ╚Öi Bucure╚Öti. Acordul s-a semnat ├«ntr-un moment ├«n care deja se declan╚Öase ofensiva germana pentru ├«nt─ârirea pozi╚Ťiilor ├«n Rom├ónia-├«n domeniile metalurgic, al ╚Öantierelor navale, al firmelor comerciale (Malaxa, Re╚Öita, Metrom, Cugir, "╚śantierele Navale Gala╚Ťi", Astra, Hunedoara, Agromex, Dunarex s.a).

Berlinul a avut ├«n grij─â, ├«n primul r├ónd, s─â achizi╚Ťioneze, ├«n ├«ntregime ori par╚Ťial, ac╚Ťiunile societ─â╚Ťilor apar╚Ťin├ónd cet─â╚Ťenilor/firmelor din statele ocupate (Cehoslovacia, Olanda, Belgia, Fran╚Ťa), printre acestea afl├óndu-se "Petrol Block" (care avea interese ╚Öi la "IRDP"), Concordia, Colombia, "Astra Rom├óna", Foraky, "Steaua Rom├óna", Explora s.a. Singura societate care a f─âcut oarecum excep╚Ťie a fost aceea "Rom├óno-Americana";├«n 1940-1941, ea s-a aflat sub protec╚Ťia unui comisar special al Ministerului Economiei Na╚Ťionale, iar din octombrie 1941 s-a ├«nt─ârit tutela germana, ├«n m─âsura ├«n care, la un nivel superior se realizase acordul ├«ntre Standard Oil Co. ╚Öi I. G. Farbenindustrie de a veghea reciproc la ap─ârarea intereselor lor ├«n cele doua tabere beligerante.

Firmele germane ├«╚Öi consolideaz─â pozi╚Ťia ├«n Rom├ónia

Dup─â acordul economic din decembrie 1940, ofensiva germana ├«n domeniul petrolier s-a intensificat, mai ales prin crearea, la 27 martie 1941, a companiei transnationale Kontinentale ┼Él A. G. Eforturile Germaniei, surprinse ├«n numeroase alte lucr─âri de specialitate, se considera ca au fost ├«ncununate prin ├«n╚Ťelegerea dintre Kontinentale ┼Él A.G. ╚Öi Astra Rom├óna, din mai 1941, care, ├«n opinia lui Andreas Hillgrubber, ar fi "pecetluit p─âtrunderea capitalului german ├«n industria petroliera rom├óna, unde a dob├óndit o pozi╚Ťie ├«nsemnata, dac─â nu chiar dominanta (subl. ns. - Gh. B.)". Este inutil sa precizam ca, ├«n anii r─âzboiului din Est (1941-1944), lucrurile nu au r─âmas pe loc, situa╚Ťia firmelor ╚Öi intereselor germane ├«n industria ╚Ťi╚Ťeiului consolid├óndu-se necontenit, ca ╚Öi controlul german.

├Än prima parte a anului 1941, ├«n contextul preparativelor Germaniei pentru declan╚Öarea opera╚Ťiunii Barbarossa ├«mpotriva URSS, la 22 iunie, problema petrolului a fost cel mai adesea abordata ├«n cadrul contactelor dintre Berlin ╚Öi Bucure╚Öti la 6 februarie 1941, cu prilejul ├«nt├ólnirii noului ministru german ├«n Rom├ónia, Manfred von Killinger, cu ╚Öeful Biroului 2 al Marelui Stat Major al Armatei Rom├óne; la 11 iunie 1941, la ├«nt├ólnirea generalului Ion Antonescu cu liderii militari ╚Öi diplomatici ai Reichului, ├«n frunte cu Hitler de la M├╝nchen;memorandumul prezentat F├╝hrerului la M├╝nchen, datat 11 iunie 1941, cuprinz├ónd asigur─âri de consolidare a colabor─ârii industriale germano-rom├óne, cadru ├«n care Rom├ónia putea deveni "un centru de aprovizionare al ├«ntregii regiuni europene", cu materiile sale prime ╚Öi m├óna ieftina de lucru necesare.

Hitler ├«╚Öi recunoa╚Öte dependen╚Ťa de petrolul rom├ónesc

De asemenea, ├«n cadrul preg─âtirii opera╚Ťiunii militare ├«n Est, la 23 mai 1941, Cartierul General al lui Hitler l-a desemnat pe generalul Ritter von Schobert comandant suprem al for╚Ťelor armate germane din Rom├ónia ╚Öi i-a stabilit atribu╚Ťiile, inclusiv subordonarea for╚Ťelor Misiunii Militare a lui Erik Hansen, al c─âror prim rol consta ├«n "asigurarea regiunii petrolifere".

├Än luna martie 1941, Antonescu a fost primit de Hermann Goering, la Palatul Belvedere, din Viena. La dorin╚Ťa Reichsmare╚Öalului, discu╚Ťiile s-au concentrat numai asupra problemei petroliere, cu aspectele conexe:aprovizionarea Reichului ╚Öi a Wehrmachtului, resursele Germaniei (singure:Rom├ónia ╚Öi Rusia), locul ╚Öi rolul Rom├óniei ├«n aprovizionarea Reichului pe moment ╚Öi, ├«n perspectiva, sporirea produc╚Ťiei de ╚Ťi╚Ťei ╚Öi descoperirea unor noi rezerve, posibilitatea unor atacuri aeriene inamice (britanice ╚Öi sovietice) asupra zonei petrolifere Ploie╚Öti.

Cu numai c├óteva zile ├«naintea agresiunii antisovietice, Adolf Hitler, potrivit celor convenite la M├╝nchen, s-a adresat lui Ion Antonescu, pentru a-l informa de "hot─âr├órea definitiv─â" luata ├«n privin╚Ťa momentului atacului.

Era la 18 iunie 1941 ╚Öi F├╝hrerul a subscris unul dintre documentele cele mai elocvente din perioada r─âzboiului, ├«n care recuno╚Ötea rolul esen╚Ťial al petrolului rom├ónesc ├«n conducerea ╚Öi desf─â╚Öurarea ostilit─â╚Ťilor. Din punctul de vedere al ├Änaltului Comandament al Wehrmachtului (OKW), for╚Ťele germane din Rom├ónia (Armata a 11-a ╚Öi Misiunile terestra, navala ╚Öi aeriana), ├«mpreuna cu cele rom├óne (Armatele 2 ╚Öi 3) alc─âtuiau grupul for╚Ťelor aliate, de sub comanda generala a lui Ion Antonescu, iar pentru acestea, F├╝hrerul stabilea misiunea ini╚Ťial─â ├«n r─âzboi, care consta ├«n:

"A ap─âra teritoriul rom├ón contra invaziei for╚Ťelor ruse╚Öti. ├Än aceasta ordine de idei, se acorda o importanta deosebita pazei contra atacurilor aeriene, contra ac╚Ťiunilor para╚Öuti╚Ötilor ╚Öi a ac╚Ťiunilor de sabotaj ├«n regiunea petrolifera, vitala pentru conducerea comuna a r─âzboiului, asupra portului Constanta ╚Öi asupra podului peste Dun─âre".

Se avea ├«n vedere crearea unor capete de pod, la est de Prut ╚Öi, apoi, trecerea la ofensiva. ├Än atare condi╚Ťii, misiunea for╚Ťelor aeriene militare rom├óne era multipla, dar ├«n primul r├ónd se punea "problema asigur─ârii securit─â╚Ťii Rom├óniei ╚Öi ├«n special a regiunii petrolifere (subl. ns. - Gh. B.)".

Evolu╚Ťia evenimentelor ╚Öi proceselor militare, politico-diplomatice ╚Öi financiar-economice, p├ón─â la 23 august 1944, c├ónd Rom├ónia a defectat din Axa fascista, a confirmat integral opinia cuprinsa ├«n mesajul lui Hitler, din 18 iunie 1941:Problema petrolului rom├ónesc era ╚Öi a r─âmas vitala pentru Reich-ul nazist, angajat ├«ntr-un r─âzboi general ╚Öi total.

În cursul campaniei din Est, problema petrolului s-a aflat necontenit la ordinea zilei în cadrul raporturilor româno-germane.

Mihai Antonescu ├«ncearc─â s─â nuan╚Ťeze, ├«n negocieri, interesele Rom├óniei

├Än noile condi╚Ťii, Berlinul ╚Öi Bucure╚Ötii au ajuns la importante ├«n╚Ťelegeri. Nu a fost ├«nt├ómplator ca toate documentele romane╚Öti cunoscute ├«nregistreaz─â faptul ca toate acordurile bilaterale realizate erau avantajoase pentru Germania. Oficialii rom├óni, cel mai adesea Mihai Antonescu, titularul Externelor, ├«n perioada 29 iunie 1941-23 august 1944, au negociat intens cu delega╚Ťii Berlinului, ├«n chip deosebit cu Manfred von Killinger, Hermann Neubacher, Carl Clodius, generalul Georg Thomas de la OKW s.a.

Ce anume pretindeau trimi╚Öii Reichului? Nu este greu de b─ânuit: ├«n primul r├ónd PETROL! La 10 noiembrie 1941, de exemplu, Manfred von Killinger, vorbind ├«n numele feldmare╚Öalului W. Keitel, a cerut ca Rom├ónia sa respecte ├«n╚Ťelegerile economice ╚Öi, ├«n acest fel, "sa fac─â jertfele de colaborator str├óns al Germaniei", preten╚Ťiile exprimate determin├ónd replica liderului diploma╚Ťiei Bucure╚Ötilor, ╚Öi anume ca Mare╚Öalul Antonescu se angajase ├«n r─âzboi, dar ca el ├«n╚Ťelegea "s─â apere ╚Öi drepturile Rom├óniei".

Tot pe atunci, la 19 noiembrie 1941, von Killinger, organiz├ónd o conferin╚Ť─â de presa la Lega╚Ťia Reichului cu ziari╚Ötii germani, nu a ascuns ca:

"Ne trebuiesc multe și în special petrol".

La finele lui noiembrie 1941, Mihai Antonescu, pentru a semna aderarea Rom├óniei la Pactul Anticomintern, s-a deplasat la Berlin, unde a fost primit pe r├ónd de c─âtre Hermann Goering, Joachim von Ribbentrop, Adolf Hitler ╚Öi Joseph Goebbels, iar ├«ntre termenii cei mai uzita╚Ťi s-au aflat r─âzboi, jertfe, acorduri economice ╚Öi, desigur, petrol.

Hitler nu poate renun╚Ťa la petrol

Mihai Antonescu, de exemplu, i-a relevat ministrului Propagandei Reichului:

"Presupun ca nu va spun nout─â╚Ťi [...] c├ónd insist mai ales asupra contribu╚Ťiei noastre ├«n petrol, gr├óne ╚Öi vite, de la ├«nceputul r─âzboiului, ├«n septembrie 1939, ╚Öi p├ón─â ast─âzi..."

├Än ceea ce-l prive╚Öte, Adolf Hitler, apreciind pe conduc─âtorul fanatic care era Mare╚Öalul Antonescu, a punctat ca, pe Frontul de R─âs─ârit, "poporul rom├ón a f─âcut jertfe nu numai de ordin economic, dar ╚Öi jertfe de s├ónge" (subl. ns.-Gh. B.). Era ╚Öi motivul pentru care F├╝hrerul agrea ca Rom├ónia, ├«n Est, sa primeasc─â "drepturi ╚Öi puteri f─âr─â limita"; "lua╚Ťi c├ót crede╚Ťi" - a venit ├«ndemnul.

Se știe, însa, ca Bucureștii nu aveau sa accepte nici un moment asa ceva. Fără îndoiala însa ca Mihai Antonescu s-a dovedit cât mai elocvent fata de Hermann Goering, căruia i-a relatat despre sacrificiile armatei române și despre bogatele aprovizionări cu petrol;la rândul sau, Hermann Goering a pledat cel mai bine în problema petrolului. Dintru început, Reichsmareșalul a observat - după cum deducem din minuta germana a întrevederii - ca problema căpătase "o importanta neașteptata".

Observând, cu temei, ca Germania lui Hitler și România lui Antonescu "pot câștiga împreuna ori pierde împreuna războiul", Reichsmareșalul a declarat fără ezitare:

"Imediat dup─â s├óngele solda╚Ťilor ei, cea mai important─â contribu╚Ťie pe care Rom├ónia o poate avea la cauza comun─â era, ├«n consecin╚Ť─â, PETROLUL".

Manfred von Killinger ╚Öi Hermann Neubacher au abordat adesea cu Mare╚Öalul Antonescu dosarul schimburilor economice germano-rom├óne, pe primul loc afl├óndu-se, la ├«nceputul anului 1942, problema petrolului. ├Än august 1943, Joachim von Ribbentrop a expediat din Berlin mai multe telegrame lui Hermann Neubacher, sa abordeze cu Mare╚Öalul Antonescu, personal, problemele sporirii livr─ârilor de ╚Ťi╚Ťei la export, refacerii rafin─âriilor din zona Ploie╚Öti, ├«n urma bombardamentelor aliate etc., av├ónd ├«n vedere importanta "hot─âr├ótoare" a combustibilului lichid pentru purtarea r─âzboiului.

├Än desf─â╚Öurarea opera╚Ťiunilor militare, tot mai profunde, ├«n teritoriul URSS, ├«n ultimele luni ale anului 1941, Hitler i-a comunicat lui Antonescu ca ra╚Ťiunea lor consta, ├«ntre altele, ╚Öi ├«n lichidarea bazelor aeriene sovietice ce ar fi putut amenin╚Ťa zona petrolifer─â Ploie╚Öti.

"Va mai rog încă o dată"

Un nou mesaj, probabil cel mai semnificativ din toat─â istoria r─âzboiului, a pornit din Berlin spre Bucure╚Öti, la 29 decembrie 1941: F├╝hrerul ├«l ├«n╚Ötiin╚Ťa pe Mare╚Öalul Antonescu despre stadiul opera╚Ťiunilor militare ├«n ansamblu ╚Öi despre modific─ârile pe care le operase, la nivelul conducerii for╚Ťelor terestre, dup─â primele e╚Öecuri ├«n Rusia, invit├óndu-l sa participe cu noi unit─â╚Ťi la ofensiva din Est, planificata pentru prim─âvara anului 1942. ├Än partea finala a scrisorii F├╝hrerului se afla un pasaj care, posibil, explica ├«ns─â╚Öi ra╚Ťiunea expedierii documentului:

"├Än sf├ór╚Öit, V─â mai rog ├«nca o dat─â, Domnule Mare╚Öal, de a face tot posibilul pentru a pune la dispozi╚Ťia r─âzboiului nostru comun lucrul cu care Rom├ónia poate contribui cel mai mult [la izb├ónd─â]: petrol ╚Öi benzin─â".

Din mesajul de r─âspuns, din 5 ianuarie 1942, nu putem sa desprindem dec├ót ca Mare╚Öalul Antonescu a fost ├«nc├óntat de aten╚Ťia F├╝hrerului, reafirm├ónd, o data ├«n plus, hot─âr├órea de lupta ├«n tab─âra german─â pentru zdrobirea "slavismului comunist". ├Än urma solicit─ârilor F├╝hrerului, Mare╚Öalul a impulsionat exportul a 33.380 tone benzina ╚Öi derivate petroliere ├«n afara angajamentelor, ├«n domeniul cerealelor dict├ónd m─âsuri similare. Un angajament concret era binevenit:

"Cel mai larg efort va fi f─âcut pentru viitor, reduc├ónd consuma╚Ťia [de produse petroliere] ╚Öi ├«nlocuind-o cu c─ârbuni".

Mareșalul este convins să mai facă un sacrificiu

Anul 1942 a fost anul marii ofensive de vara a trupelor germane ╚Öi aliate (rom├óne, ungare etc.) ├«n sud-estul U.R.S.S., pe direc╚Ťiile Stalingrad ╚Öi Caucaz. Opera╚Ťiunea declan╚Öata la 28 iunie 1942 (denumirea-cod Blau-Braunschweig) a presupus o serie de ac╚Ťiuni concertate pe planurile militar ╚Öi politico-diplomatic la Bucure╚Öti.

Nu a fost neglijat, bine├«n╚Ťeles, sectorul economic, domeniu ├«n care grija pentru asigurarea resurselor petroliere necesare r─âzboiului a predominat. Au intervenit, ├«n acele condi╚Ťii, Hitler, Keitel, Joachim von Ribbentrop. R─âspunz├ónd unei scrisori din 6 mai 1942, a lui Hermann Goering, I. Antonescu a dat noi asigur─âri ca Rom├ónia va exporta "f─âr─â menajamente" produsele petroliere ├«n direc╚Ťia Reichului, iar aceasta cu sacrificarea consumului intern. Mare╚Öalul era ├«nc├óntat ca Hermann Goering aprecia eforturile de r─âzboi ale Rom├óniei, ├«n termeni m─âgulitori, ceea ce, ├«n compensa╚Ťie, smulgea asigur─ârile Conduc─âtorului Statului rom├ón, ├«n sensul ca "vom continua cu eforturi ├«nmul╚Ťite p├ón─â la totala dob├óndire a victoriei".

├Än septembrie 1942, ├«n toiul ofensivelor trupelor Axei spre Stalingrad, ori ├«n Africa de Nord, Mare╚Öalul Antonescu l-a asigurat pe feldmare╚Öalul W. Keitel ├«n privin╚Ťa eforturilor f─âcute pentru a asigura produsele petroliere necesare Germaniei ╚Öi Italiei, c─ârora le expediase ├«n anii 1940-1942 peste 6, 4 milioane tone.

E╚Öecul de propor╚Ťii al for╚Ťelor Axei la Stalingrad ╚Öi ├«n Caucaz, din iarna 1942-1943, soldat cu catastrofa Armatelor 3 ╚Öi 4 rom├óne, a provocat serioase tensiuni politico-diplomatice ╚Öi militare ├«ntre Bucure╚Öti ╚Öi Berlin. Mare╚Öalul Antonescu s-a adresat personal lui Adolf Hitler, ca ╚Öi feldmare╚Öalului Erich von Manstein, comandantul armatelor Axei din zona de vest la Stalingrad (Grupul de Armate "B").

O nou─â rund─â de negocieri Antonescu-Hitler s-a desf─â╚Öurat tot la Wolfschanze, la 10-12 ianuarie 1943, sub presiunea evenimentelor militare de pe frontul de Est, ca ╚Öi dup─â evadarea temporara a lui Horia Sima din lag─ârul de concentrare de la Berkenbruck. Cu toate acestea, aspectele cu caracter economic ╚Öi financiar nu au fost ignorate. Dimpotriv─â, ele s-au aflat, adesea, ├«n centrul aten╚Ťiei.

Berlinul continuă să apeleze la București

Desf─â╚Öurarea ├«n continuare a ostilit─â╚Ťilor generale ╚Öi dificult─â╚Ťile tot mai mari ale Axei au determinat ca Berlinul sa intervin─â ├«ntr-una la Bucure╚Öti, cu insistente ca Rom├ónia s─â-╚Öi intensifice eforturile pe toate planurile, inclusiv economic (├«n domeniul petrolului ce prezint─â interes pentru noi aici).

C├óteva exemple se impun. La 30 martie 1943, Mihai Antonescu l-a primit la Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri din Bucure╚Öti pe faimosul "ambasador al petrolului" Hermann Neubacher, ├«nso╚Ťit de mai multi consilieri germane. Nem╚Ťii veniser─â, va relata Antonescu ├«n nota asupra convorbirii, sa ceara din nou bani pentru misiunile terestra ╚Öi aeriana din Rom├ónia, dar ├«ndeosebi "a formulat noi cereri de petrol, solicit├ónd ca sa dam din rezervele de petrol ale avia╚Ťiei ╚Öi armatei".

Iată răspunsul demnitarului român, în varianta dictata de acesta:

"I-am spus d-lui ministru Neubacher ca acest lucru [sacrificiul unor noi cantit─â╚Ťi pentru export] devine imposibil, mai ales sub amenin╚Ťarea bombardamentului rafin─âriilor, care ar ajunge sa paralizeze complet produc╚Ťia noastr─â de petrol ╚Öi, o dat─â cu ea, nu numai activitatea ├«ntreprinderilor legate de combustibilul lichid, dar ╚Öi ap─ârarea na╚Ťional─â".

Urm─âtoarea rund─â de negocieri, Hitler-Antonescu, din 12-13 aprilie 1943, a intervenit ├«n momentul ├«n care, dup─â e╚Öecurile de propor╚Ťii ale Axei la Stalingrad ╚Öi Caucaz, Rom├ónia ├«ns─â╚Öi ╚Öi-a intensificat demersurile secrete pentru posibila abandonare a taberei germane. ├Än ceea ce prive╚Öte problema petrolului, aceasta nu a fost ignorat─â. Dimpotriv─â, ea s-a dezb─âtut cu prioritate, la 13 aprilie 1943, ├«n ├«ntrevederea Antonescu-von Ribbentrop.

├Än perioada care a urmat, problema petrolului avea sa revin─â adesea la ordinea zilei ├«n evolu╚Ťia raporturilor dintre Berlin ╚Öi Bucure╚Öti. Mai ├«nt├ói, Mare╚Öalul Antonescu ├«nsu╚Öi s-a adresat, ├«n repetate r├ónduri, lui Hitler.

Anterior noului protocol economic ╚Öi financiar rom├óno-german, din 17 iulie 1943, ample negocieri s-au derulat la Berlin, iar Carl Clodius a reap─ârut la Bucure╚Öti. La 15 iulie 1943, el a fost primit de Mihai Antonescu ╚Öi mini╚Ötrii rom├óni de resort. Au fost evocate pl─â╚Ťile comenzilor f─âcute ├«n Germania (jum─âtate pentru comenzile de material de r─âzboi), efectuate prin conven╚Ťiile de credit din 27 ianuarie 1942 ╚Öi 17 august 1942 ori dup─â semnarea protocolului din 11 ianuarie 1943, iar Clodius s-a interesat de ap─ârarea petrolului rom├ónesc-"o problema na╚Ťional─â".

Hitler recunoaște ca soarta războiului depinde de petrolul românesc

├Än 1943-1944, aspectele economice (iar, ├«n context, dac─â nu ├«n principal, problema petrolului) au persistat pe agenda fiec─âreia dintre ├«ntrevederile Hitler-Antonescu. ├Än acest timp, la 15 decembrie 1943, a intervenit un mesaj trimis de Adolf Hitler Mare╚Öalului Ion Antonescu ╚Öi care reamintea, f─âr─â nici o ├«ndoial─â, de celebra cablogram─â a lui Georges Clemenceau, din 15 decembrie 1917, c─âtre pre╚Öedintele de atunci al SUA, ├«n privin╚Ťa necesita╚Ťii absolute de combustibil lichid ├«n r─âzboi, ca ╚Öi de s├óngele osta╚Öilor.

Evident, pledoaria lui Hitler pentru petrol, pentru cât mai mult petrol, își avea rostul ei, dar, probabil ca pentru Antonescu a constituit o mare surpriză știrea ce-i comunicase Führerul, în sensul ca soarta războiului Axei ajunsese sa stea în sarcina petrolului românesc!

Orice comentariu îl apreciem, ca atare, de prisos!

Ce a declarat mareșalul Antonescu la interogatoriul de la Moscova

P├ón─â ├«n ultimul moment al defec╚Ťiunii Rom├óniei din tab─âra Axei, acordurile economice cu Germania ╚Öi aplicarea lor s-au aflat ├«n aten╚Ťia guvernan╚Ťilor de la Bucure╚Öti. Vom retine interogatoriul luat la Moscova Mare╚Öalului Ion Antonescu de reprezentan╚Ťii NKVD-ului, ├«n 4 aprilie 1946, c├ónd el a declarat ├«ntre altele c─â:

"├Än perioada r─âzboiului Germaniei ╚Öi Rom├óniei ├«mpotriva Uniunii Sovietice, petrolul extras de Rom├ónia era transportat ├«n principal ├«n Germania ╚Öi par╚Ťial ├«n Italia, Turcia ╚Öi Bulgaria. ├Än total, ├«n Rom├ónia ├«n aceasta perioada se extr─âgeau anual 4.400.000 tone de petrol, din care se trimiteau ├«n Germania 3.000.000 tone... Livr─ârile de petrol rom├ónesc Germaniei s-au efectuat ├«n conformitate cu conven╚Ťia economic─â, ├«nc─â ├«nainte de venirea mea la putere.

├Än noiembrie 1940, la prima mea ├«nt├ólnire cu Hitler, ├«ntre noi a fost ├«ncheiata o noua conven╚Ťie economic─â, conform c─âreia nem╚Ťii livrau Rom├óniei avioane marca Messerschmidt-109, tancuri, tractoare, artilerie anti-aeriana ╚Öi antitanc, automate ╚Öi alt armament, primind din Rom├ónia - petrol, benzina ╚Öi p├óine. ├Än afara de aceasta, ├«n prim─âvara anului 1941 la ├«nt├ólnirea, de la Viena, cu Goering am convenit verbal cu el ca Rom├ónia s─â se str─âduiasc─â s─â m─âreasc─â livr─ârilor de petrol ╚Öi, ├«n locul acestuia, va primi de la nem╚Ťi echipament petrolier. Aceasta conven╚Ťie purta un caracter general ╚Öi ulterior a fost dezvoltata ╚Öi concretizata prin tratative..."

Descoper─â istoria fascinant─â a petrolului rom├ónesc ├«n num─ârul 30 al revistei Historia Special, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ├«n perioada 30 martie - 20 iunie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com

Cump─âr─â Acum

K 01 HS 30 jpg jpeg