Grigore Gafencu ╚Öi exila╚Ťii rom├óni implica╚Ťi ├«n negocieri la Conferin╚Ťa de Pace de la Paris jpeg

Grigore Gafencu ╚Öi exila╚Ťii rom├óni implica╚Ťi ├«n negocieri la Conferin╚Ťa de Pace de la Paris

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Mirel PETRI╚śOR

Conferin╚Ťa de pace de la Paris ╚Öi-a deschis lucr─ârile la 29 iulie 1946 ├«n capitala Fran╚Ťei, ├«n Palatul Luxembourg. Scopul declarat a fost cel al examin─ârii proiectelor tratatelor de pace cu cele cinci foste aliate ale Germaniei (Rom├ónia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria ╚Öi Italia), precum ╚Öi elaborarea de recomand─âri pentru definitivarea tratatelor de pace cu aceste ╚Ť─âri. Pe l├óng─â reprezentan╚Ťii Marilor Puteri ├«nving─âtoare, la lucr─âri au luat parte ╚Öi na╚Ťiunile care au contribuit cu trupe pe teatrele de opera╚Ťii din Europa (Australia, Bielorusia, Olanda, Grecia, India, Canada, Noua Zeeland─â, Polonia, Norvegia, Ucraina, Cehoslovacia, Etiopia, Iugoslavia, Uniunea Sud-African─â) ╚Öi un num─âr de state av├ónd statut de invitate (Austria, Albania, Egipt, Iran, Irak, Cuba ╚Öi Mexic), doar cu drept de participare la discu╚Ťii ╚Öi de exprimare a punctului lor de vedere.

De╚Öi participau ├«mpreun─â la lucr─ârile Conferin╚Ťei, rela╚Ťiile dintre S.U.A. ╚Öi U.R.S.S., principalele ╚Ť─âri care contribuiser─â la ├«nfr├óngerea Germaniei, nu mai erau la fel de bune ca ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii r─âzboiului. Motivul principal ├«l constituia atitudinea Moscovei, care, urm─ârind instaurarea unei zone de protec╚Ťie de-a lungul grani╚Ťelor sale vestice, refuza sub diverse motive s─â-╚Öi retrag─â trupele din ╚Ť─ârile estice ocupate ├«n timpul r─âzboiului. Sub masca instaur─ârii unor regimuri populare, Stalin ├«ncepuse deja s─â-╚Öi impun─â ├«n aceste ╚Ť─âri propriul s─âu sistem politic. Impunerea guvernului pro-sovietic Groza la Bucure╚Öti era una dintre aceste mi╚Öc─âri cu caracter imperial.

Participări diplomatice românești

Delega╚Ťia care urma s─â reprezinte Rom├ónia la lucr─ârile Conferin╚Ťei a fost condus─â de ministrul de externe ╚Öi vicepre╚Öedinte al guvernului, fostul prim-ministru liberal Gheorghe T─ât─ârescu, secondat ├«ns─â de Gheorghe Gheorghiu-Dej ╚Öi Ion Gheorghe Maurer, lideri marcan╚Ťi ai Partidului Comunist ├«nregimentat Moscovei. De╚Öi opozi╚Ťia, prin vocea ÔÇ×partidelor istoriceÔÇŁ, a cerut guvernului s─â aib─â ╚Öi al╚Ťi reprezentan╚Ťi ├«n cadrul delega╚Ťiei, Groza a refuzat, motiv├ónd c─â ÔÇ×prioritatea o aveau tehnicienii cuprin╚Öi ├«n echip─âÔÇŁ.

├Än aceste condi╚Ťii liderul opozi╚Ťiei, Iuliu Maniu, l-a rugat pe fostul ministru de externe ╚Öi ambasador al Rom├óniei la Moscova, Grigore Gafencu (foto sus), aflat ├«n exil ├«n Elve╚Ťia, s─â reprezinte la Paris punctul de vedere al opozi╚Ťiei. Nemul╚Ťumit de orientarea pro-german─â impus─â Rom├óniei de generalul Antonescu, fostul diplomat p─âr─âsise ╚Ťara ├«n noiembrie 1941, exil├óndu-se ├«n Elve╚Ťia. Odat─â ajuns ├«n lumea liber─â ╚Öi neutr─â, n-a r─âmas ├«ns─â pasiv, ├«ncerc├ónd prin toate mijloacele s─â-╚Öi ajute ╚Ťara aflat─â ├«n primejdie.

Astfel, perioada elve╚Ťian─â a exilului s─âu a fost marcat─â de efortul depus pentru a descifra cu un ceas mai devreme inten╚Ťiile alia╚Ťilor fa╚Ť─â de Rom├ónia, precum ╚Öi de numeroasele sale ├«ncerc─âri de a determina Bucure╚Ötiul s─â se retrag─â din alian╚Ťa cu Germania, renun╚Ť├ónd astfel la r─âzboiul ├«mpotriva coali╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite. ├Än acest scop, a ╚Ťinut un contact str├óns cu lumea diplomatic─â ╚Öi monden─â, casa lui din Geneva ajung├ónd uneori un adev─ârat loc de pelerinaj.

Folosind ca metode de ac╚Ťiune discu╚Ťiile, memoriile ╚Öi articolele din pres─â, grupul diplomatic neoficial s-a str─âduit s─â arate Occidentului adev─ârata situa╚Ťie a Rom├óniei, dar mai ales motivele pentru care aceasta se afla ├«n tab─âra opus─â Na╚Ťiunilor Unite. Adversar al regimurilor totalitare ╚Öi for╚Ťat s─â r─âm├ón─â ├«n str─âin─âtate ╚Öi dup─â 23 August 1944, a r─âmas un militant activ ╚Öi neobosit pentru eliberarea Rom├óniei de sub hegemonia sovietic─â. De╚Öi ac╚Ťiunea cerut─â de Maniu era foarte riscant─â, Gafencu n-a ezitat s-o accepte.

Pentru ca ╚Öansele de reu╚Öit─â s─â creasc─â, fostul diplomat a convocat al╚Ťi membri marcan╚Ťi ai exilului rom├ónesc, afla╚Ťi ├«n diverse ╚Ť─âri ale Europei: Tilea, R─âutu, Cretzeanu, Brutus Coste, Comnen, Dinu Hiott, Dianu. Cu aceast─â ocazie s-a hot─âr├ót formarea unui grup de ac╚Ťiune al rom├ónilor din exil condus de Grigore Gafencu, ÔÇ×desemnat s─â asigure la Paris ap─ârarea intereselor rom├óne╚ÖtiÔÇŁ.

Odat─â deplasat la Paris la sf├ór╚Öitul lunii iulie, cuv├óntul de ordine dat de Gafencu acestui grup a fost: ÔÇ×nu lupt─âm ├«mpotriva nim─ânui, nu atac─âm pe nimeniÔÇŁ. ├Änc─â de la ├«nceputul conferin╚Ťei, Gafencu a sesizat r─âceala intervenit─â ├«ntre fo╚Ötii alia╚Ťi, fiecare dintre ei, ├«n special Uniunea Sovietic─â, ├«ncerc├ónd s─â p─âstreze cuceririle f─âcute ├«n timpul r─âzboiului.

Proiectul de tratat

Dup─â lungi a╚Ötept─âri, proiectul tratatului de pace cu Rom├ónia a fost publicat la 31 iulie 1946, simultan ├«n capitalele Marilor Puteri ├«nving─âtoare, apoi la 3 august la Bucure╚Öti. De╚Öi recuno╚Ötea c─â Rom├ónia a rupt rela╚Ťiile cu Germania nazist─â la 23 august 1944, participarea la r─âzboiul antihitlerist se considera ├«ncep├ónd abia cu 12 septembrie 1944, data semn─ârii Conven╚Ťiei de Armisti╚Ťiu.

├Än problema repara╚Ťiilor de r─âzboi se f─âcea abstrac╚Ťie de marile distrugeri materiale ╚Öi umane suferite de spa╚Ťiul rom├ónesc ├«n timpul luptelor pentru alungarea din ╚Ťar─â a for╚Ťelor germano- maghiare; totodat─â, se stabilea achitarea c─âtre U.R.S.S. a uria╚Öei sume de 300 milioane de dolari, pl─âtibili ├«n opt ani, ├«ncep├ónd cu 12/13 septembrie 1944, ├«n produse petroliere, cerealiere, lemnoase, nave maritime ╚Öi fluviale, utilaje diverse. Baza de calcul urma s─â fie dolarul S.U.A. la nivelul anului 1938, ceea ce, datorit─â infla╚Ťiei, reprezenta o nedreptate evident─â, care sporea foarte mult cuantumul sumei impuse.

De╚Öi tratatul men╚Ťiona c─â alia╚Ťii urmau s─â-╚Öi retrag─â trupele din Rom├ónia ├«n termen de 90 de zile de la data intr─ârii ├«n vigoare a acestuia, Stalin ├«╚Öi rezerva dreptul de a men╚Ťine for╚Ťe armate necesare p─âstr─ârii ╚Öi pazei liniilor de comunica╚Ťie ale Armatei Ro╚Öii cu zona de ocupa╚Ťie sovietic─â din Austria. Referitor la problema grani╚Ťelor, proiectul de tratat consfin╚Ťea recuperarea Transilvaniei de Nord, hot─âr├óre fireasc─â aflat─â ├«n total─â contradic╚Ťie cu pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord, a ╚Ťinutului Her╚Ťa ╚Öi a Cadrilaterului.

Memorii oficiale și alte mijloace

Ac╚Ťiunile diplomatice la vedere ale grupului Gafencu au ├«nceput cu un prim memoriu intitulat ÔÇ×Rom├ónia ├«n fa╚Ťa conferin╚Ťei de paceÔÇŁ, care a fost trimis la 6 august at├ót delega╚Ťiilor prezente la forum c├ót ╚Öi presei. ├Än principal, se solicita respectarea drepturilor politice ╚Öi economice ale Rom├óniei cel pu╚Ťin ├«n m─âsura ├«n care ele fuseser─â asigurate prin Conven╚Ťia de Armisti╚Ťiu din 12/13 septembrie 1944.

Dup─â numai dou─â zile, Gafencu ╚Öi Brutus Coste au prezentat Conferin╚Ťei un document privind ÔÇ×Capacitatea de plat─â a Rom├óniei ├«n 1946-1952ÔÇŁ, ├«n care, dup─â o prezentare a situa╚Ťiei economice aflat─â ├«ntr-o situa╚Ťie critic─â ├«n special din cauza r─âzboiului ╚Öi a ocupa╚Ťiei sovietice, se propuneau urm─âtoarele m─âsuri pentru reintegrarea Rom├óniei ├«n economia mondial─â: ÔÇ×reducerea masiv─â a datoriilor externeÔÇŁ, ÔÇ×moratoriuÔÇŁ, ÔÇ×credite externeÔÇŁ, ÔÇ×mobilizarea tuturor disponibilit─â╚Ťilor interne ╚Öi externeÔÇŁ.

Un memoriu suplimentar a fost ├«naintat la 17 august, lucrarea cuprinz├ónd adnota╚Ťii referitoare la fiecare articol din Proiectul de Tratat de Pace, f─âcute pe ├«ns─â╚Öi exemplarele Proiectului. Lucrarea a fost r─âsp├óndit─â individual diferitelor delega╚Ťii, urm─ârindu-se eviden╚Ťierea ├«n mod practic a neajunsurilor ╚Öi nedrept─â╚Ťilor cuprinse ├«n Proiectul Tratatului.

Ac╚Ťiunea diplomatic─â neoficial─â a continuat pe 9 noiembrie ÔÇô ├«n ajunul zilei ├«n care Proiectul de Tratat, rev─âzut ╚Öi amendat de comisiuni, trecea ├«n fa╚Ťa Adun─ârii Plenare ÔÇô c├ónd a fost ├«naintat un ultim memoriu intitulat ÔÇ×Observa╚Ťiuni cu privire la Proiectul de Tratat de Pace cu Rom├óniaÔÇŁ. Deoarece ridica ╚Öi problema teritoriilor r─âpite de U.R.S.S. ├«n iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord ╚Öi ╚Üinutul Her╚Ťa, ini╚Ťiatorii au fost eticheta╚Ťi de autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti ca fiind ÔÇ×tr─âd─âtori ai cauzelor na╚ŤionaleÔÇŁ.


delegatia romaniei jpg jpeg

Delega╚Ťia Rom├óniei la Conferin╚Ťa de la Paris. Din componen╚Ť─â: Gh. T─ât─ârescu, Gheorghiu Dej, Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu, ╚śtefan Voitec etc.

Multiplele probleme expuse ├«n memorii ÔÇô independen╚Ťa economic─â ╚Öi politic─â a Rom├óniei, evacuarea ╚Ť─ârii de trupele sovietice, problema prizonierilor rom├óni afla╚Ťi ├«n U.R.S.S., problema Dun─ârii, a grani╚Ťelor de est ╚Öi sud ÔÇô au fost discutate ╚Öi personal cu membrii celorlalte delega╚Ťii participante la lucr─ârile Conferin╚Ťei. De asemenea, au fost prezentate opiniei publice ├«n interviurile acordate ├«n numeroase ziare ╚Öi reviste de circula╚Ťie interna╚Ťional─â prezente ├«n capitala Fran╚Ťei.

Fostul ministru de externe al Rom├óniei a purtat discu╚Ťii personale cu ambasadorii Marii Britanii, Africii de Nord, Noii Zeelande, Australiei, Chinei, Greciei, Portugaliei ╚Öi Italiei. Tot atunci a acordat interviuri ziarelor New York Herald Tribune, Une Semaine de Monde, La Libre Belgique, Weltwoche, Z├╝richer Zeitung etc. ├Än plus, Gafencu a semnat articole ├«n Journal de Gen├Ęve ╚Öi ├«n revista Document, multe preluate ╚Öi de Agen╚Ťia Reuter ╚Öi difuzate presei mondiale. Activitatea grupului Gafencu, pozi╚Ťiile sale, ├«n special problema repara╚Ťiilor ╚Öi a Dun─ârii, au fost reliefate pe larg ├«n ziarele Le Monde, New York Herald Tribune ╚Öi Daily Mail.

Problema teritorial─â ╚Öi a independen╚Ťei

├Än cazul problemelor teritoriale, de╚Öi problema Basarabiei, Bucovinei de Nord ╚Öi ╚Ťinutului Her╚Ťa era privit─â ca rezolvat─â prin armisti╚Ťiul ├«ncheiat ├«ntre Na╚Ťiunile Unite ╚Öi Rom├ónia, nedrept─â╚Ťile au fost readuse ├«n aten╚Ťie de grupul ÔÇ×disiden╚ŤilorÔÇŁ, ar─ât├óndu-se astfel nedreptatea suferit─â de Rom├ónia ├«n iunie 1940. Pentru a fi conving─âtori, ├«n memoriile prezentate Conferin╚Ťei, problema ╚Ťinuturilor r─âs─âritene a fost publicat─â cu am─ânunte ├«nso╚Ťite de h─âr╚Ťi geografice, etnografice, considera╚Ťii istorice, precum ╚Öi de delega╚Ťiile oficiale ale Partidelor Na╚Ťional- ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi Na╚Ťional-Liberal referitoare la aceast─â problem─â, care ├«nt─âreau afirma╚Ťiile ÔÇ×disiden╚ŤilorÔÇŁ.

Gafencu a mai ar─âtat c─â cedarea provinciilor r─âs─âritene nu s-a f─âcut conform declara╚Ťiilor sovietice printr-un acord, ci ├«n urma unei note ultimative, reamintindu-se astfel nedreptatea f─âcut─â Rom├óniei cu acest prilej. Fostul ministru de externe a prezentat totodat─â ╚Öi adev─ârul ced─ârii Dobrogei de Sud, regiune rom├óneasc─â ajuns─â sub st─âp├ónirea Bulgariei tot ├«n urma unei presiuni externe.

Referitor la ap─ârarea independen╚Ťei Rom├óniei, ÔÇ×disiden╚ŤiiÔÇŁ au cerut un text precis ╚Öi categoric ├«n care s─â se stipuleze evacuarea complet─â a teritoriului rom├ónesc ÔÇ×garan╚Ťii efective de ordin interna╚Ťional pentru ca principiile enun╚Ťate ├«n primele articole ale Proiectului de Tratat referitoare la libert─â╚Ťile individuale ╚Öi politice ale Rom├óniei s─â aib─â valoare real─âÔÇŁ, ÔÇ×a╚Öezarea Tratatului de Pace sub ├«nalta obl─âduire a Cur╚Ťii Interna╚Ťionale de Justi╚Ťie pentru ca interpretarea textelor ╚Öi dezlegarea diferendelor s─â nu r─âm├ón─â ├«n atribu╚Ťiunea exclusiv─â a unor organe politice ╚Öi diplomatice, ci s─â fie supuse unui control juridicÔÇŁ.

Problemele care au generat cele mai multe controverse au fost cele economice. Grupul lui Gafencu a considerat ÔÇ×vital─âÔÇŁ rezolvarea acestor probleme, ├«n special repara╚Ťiile pe care Rom├ónia urma s─â le pl─âteasc─â ├«n contul datoriilor de r─âzboi. Achitarea rapid─â, ├«n special Uniunii Sovietice - spera el -, avea s─â conduc─â la evacuarea ├«n scurt timp a Rom├óniei de o mare parte a trupelor Armatei Ro╚Öii, urm├ónd s─â r─âm├ón─â numai efectivele necesare p─âstr─ârii liniilor de comunica╚Ťie cu trupele sovietice aflate ├«n Austria.

Viz├ónd impunerea unor sume c─ârora Rom├ónia s─â le poat─â face fa╚Ť─â mai u╚Öor, pe l├óng─â memoriul prezentat ├«mpreun─â cu Brutus Coste, Gafencu a mai cerut ╚Öi constituirea unei comisii de repara╚Ťii ╚Öi restric╚Ťii, care s─â urm─âreasc─â exact repara╚Ťiile ce urmau s─â fie pl─âtite de Rom├ónia. Profit├ónd de inexisten╚Ťa unei astfel de comisii ÔÇô la constituirea c─âreia s-a opus constant ÔÇô Uniunea Sovietic─â va continua s─â oblige Rom├ónia la plata unei uria╚Öe desp─âgubiri de r─âzboi, de╚Öi suma ini╚Ťial─â de 300 milioane de dolari fusese pl─âtit─â p├ón─â la data de 30 iunie 1946.

De╚Öi delega╚Ťia oficial─â, ├«n componen╚Ťa c─âreia se aflau numero╚Öi economi╚Öti, a refuzat s─â prezinte documente doveditoare ale sumelor pl─âtite de Rom├ónia Uniunii Sovietice p├ón─â la data deschiderii Conferin╚Ťei, unul dintre delega╚Ťii americani, Willard Thorp, a prezentat o sum─â care se ridica la valoarea de 1.050 milioane dolari: repara╚Ťii, cheltuieli provocate de ├«ntre╚Ťinerea trupelor de ocupa╚Ťie, restituiri ╚Öi rechizi╚Ťii solicitate de sovietici.

Fiind de peste trei ori mai mare dec├ót ceea ce se impusese la Moscova, suma delegatului american a fost confirmat─â at├ót de un memoriu prezentat de Brutus Coste c├ót ╚Öi, din gre╚Öeal─â, de unul dintre liderii delega╚Ťiei oficiale rom├óne╚Öti, Ion Gheorghe Maurer. Aflat─â sub tutel─â sovietic─â, aceast─â delega╚Ťie a refuzat s─â atace cererile sovietice, m─ârginindu- se doar la atacarea celor occidentale. Conduc─âtorul delega╚Ťiei, ministrul de externe liberal Gheorghe T─ât─ârescu, a elogiat bun─âvoin╚Ťa Uniunii Sovietice fa╚Ť─â de Rom├ónia, precum ╚Öi dreptul acesteia de a fi desp─âgubit─â.


Tatarescu jpg jpeg

Gheorghe T─ât─ârescu semneaz─â Tratatul de Pace

Pe l├óng─â cererea de ├«nfiin╚Ťare a Comisiei de repara╚Ťii ╚Öi restituiri, Gafencu a mai solicitat: ÔÇ×revizuirea ├«ntregului capitol al repara╚Ťiilor care pune ├«n sarcina Rom├óniei obliga╚Ťii nedrepte ╚Öi istovitoare imposibil de ├«ndeplinitÔÇŁ, ÔÇ×reducerea cererilor de desp─âgubiri anglo-saxone conform unor principii de echitate, ╚Ťin├óndu-se seama de sleirea complet─â a economiei rom├óne╚ÖtiÔÇŁ, ÔÇ×integrarea economiei rom├óne╚Öti ├«n economia mondial─â prin introducerea clauzei na╚Ťiunii celei mai favorizate ╚Öi prin ├«nl─âturarea sistemului de acorduri speciale ╚Öi a legisla╚Ťiei discriminatorii ├«n virtutea c─âreia au fost ├«nfiin╚Ťate ├«n afar─â de orice norm─â de drept ╚Öi bun─â gospod─ârire diferitele sovromuriÔÇŁ, ÔÇ×men╚Ťinerea principiului libert─â╚Ťii pe Dun─âre garantat printr-un control interna╚Ťional pe temeiul vechilor a╚Öez─âminte europene ale Dun─ârii, r─âmase ├«n vigoare ├«n ciuda prefacerilor ad├ónci din vremurile din urm─âÔÇŁ.

ÔÇ×Unde dai ╚Öi unde crap─âÔÇŁ

Din nefericire, ├«n ciuda insisten╚Ťelor depuse de Gafencu ├«nsu╚Öi, precum ╚Öi de membrii grupului s─âu, de╚Öi majoritatea tezelor sus╚Ťinute de ei au g─âsit ├«n╚Ťelegere ╚Öi simpatie la marea majoritate a delega╚Ťiilor c─ârora le-au fost prezentate, a mediatiz─ârii ac╚Ťiunilor ├«ntreprinse, cereri importante referitoare la evacuarea trupelor str─âine, la prizonierii rom├óni de r─âzboi ╚Öi la repara╚Ťiile propriu-zise au r─âmas neschimbate ├«n prevederile tratatului de pace.

Principalele motive pentru care aceste cereri au r─âmas f─âr─â ecou practic au fost dorin╚Ťele Marilor Puteri Apusene de a evita un conflict cu U.R.S.S., ├«n ciuda diferendelor existente deja. ├Än acela╚Öi spirit, exista dorin╚Ťa de a se ajunge rapid la rezultate concrete ╚Öi chiar cu sacrificarea unor pozi╚Ťii r─âs─âritene, adic─â la problema capital─â de care at├órna soarta lumii, dup─â p─ârerea lor: problema german─â.

Astfel, indiferent de convingerile lor ideologice, Marile Puteri ├«nving─âtoare au c─âzut de acord s─â sprijine ├«n fa╚Ťa comisiilor toate articolele asupra c─ârora cei patru mini╚Ötri ai Afacerilor Str─âine stabiliser─â un acord. Acestor cauze de ordin general li se adaug─â ╚Öi pozi╚Ťia oficial─â a delega╚Ťiei rom├óne╚Öti, care a fost de acord cu toate hot─âr├órile stabilite de sovietici referitoare la Rom├ónia.

Singurele rezultate pozitive la care Gafencu, ├«mpreun─â cu grupul condus de el, considera c─â ╚Öi-a adus contribu╚Ťia au fost: hot─âr├órea convoc─ârii ÔÇô peste ╚Öase luni ÔÇô a unei Conferin╚Ťe a Dun─ârii cu participarea ╚Öi a Marilor Puteri al─âturi de statele riverane, recomandarea aplic─ârii clauzei na╚Ťiunii celei mai favorizate pentru Rom├ónia, recursul la Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie care c─âp─âta astfel dreptul de a interpreta textul tratatelor ╚Öi de a judeca litigiile izvor├óte din aplicarea lor.

Marea problem─â era ├«ns─â c─â aceste ÔÇ×rezultate pozitiveÔÇŁ nu erau dec├ót ni╚Öte simple recomand─âri, ele urm├ónd s─â fie supuse hot─âr├órii finale a celor patru mini╚Ötri ai Afacerilor Str─âine. ├Äncheierea d─ârii de seam─â la finalul ac╚Ťiunii era foarte optimist─â ├«n privin╚Ťa viitorului rela╚Ťiilor din cadrul exilului rom├ónesc:

ÔÇ×╚Üin s─â ar─ât la sf├ór╚Öitul aceste etape a activit─â╚Ťii noastre c─â ea s-a desf─â╚Öurat de la ├«nceput ├«ntr-un spirit de deplin─â solidaritate ╚Öi ├«n cea mai des─âv├ór╚Öit─â prietenieÔÇŁ.

├Än acela╚Öi spirit, activitatea fostului ministru de externe rom├ón ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii acestei Conferin╚Ťe de Pace a fost elogiat─â de ceilal╚Ťi membri ai grupului care au recunoscut ÔÇ×meritele prietenului Grigore Gafencu, care cu m─âiestrie a ╚Ötiut s─â fac─â auzite ╚Öi cunoscute p─ârerile ╚Öi sim╚Ť─âmintele poporului rom├ónÔÇŁ.

Foarte important a fost ├«ns─â faptul c─â autorit─â╚Ťile franceze au permis activitatea desf─â╚Öurat─â de rom├ónii din exil, ├«n ciuda protestelor delega╚Ťiei oficiale de la Bucure╚Öti ╚Öi a celei sovietice, ├«n condi╚Ťiile ├«n care Gafencu ╚Öi colaboratorii s─âi ac╚Ťionau la Paris ca adev─ârata delega╚Ťie rom├óneasc─â: ÔÇ×Am lucrat (...) ca o delega╚Ťie oficioas─âÔÇŁ, aprecia ├«ntr-o scrisoare trimis─â liderului liberal Constantin I.C. (Dinu) Br─âtianu.

De asemenea, ├«ntr-o dare de seam─â ├«ncheiat─â la sf├ór╚Öitul Conferin╚Ťei de Pace, trimis─â lui Maniu, Gafencu a enumerat trei mari categorii de probleme pe care delega╚Ťia rom├ónilor condus─â de el a ├«ncercat s─â le rezolve la Paris: probleme teritoriale, politice, economice. ├Än ╚Ťar─â ├«ns─â, pentru activitatea desf─â╚Öurat─â ├«n slujba Rom├óniei la Paris, Gafencu ╚Öi membrii grupului s─âu au fost eticheta╚Ťi de autorit─â╚Ťile prosovietice drept un ÔÇ×grup de delincven╚ŤiÔÇŁ, fiind acuza╚Ťi de ÔÇ×ac╚Ťiune criminal─âÔÇŁ ├«ndreptat─â ├«mpotriva Rom├óniei.

Ca o prim─â ÔÇ×r─âsplat─âÔÇŁ, ├«n noiembrie 1947, fostul ministru de externe rom├ón a fost implicat ├«n procesul liderului opozi╚Ťiei, Iuliu Maniu, fiind condamnat ├«n contumacie la 20 ani de munc─â silnic─â. Conform actului politico- juridic de acuzare, vina principal─â era tocmai activitatea depus─â la Paris ├«n timpul Conferin╚Ťei de Pace. Definitivat ├«n decembrie 1946, Tratatul de Pace a fost semnat la 10 februarie 1947 la Paris de delega╚Ťia oficial─â a Rom├óniei.

Cu aceast─â ocazie, Gafencu a prezentat un nou protest al exila╚Ťilor rom├óni ├«mpotriva clauzelor cuprinse ├«n tratat, ar─ât├ónd astfel ├«nc─â o dat─â nedrept─â╚Ťile flagrante f─âcute Rom├óniei. Ratificarea ├«n mai 1947 de c─âtre Anglia ╚Öi S.U.A. a Tratatului a legalizat definitiv regimul impus de Moscova Bucure╚Ötiului, men╚Ťin├ónd astfel Rom├ónia timp de aproape o jum─âtate de secol sub hegemonie sovietic─â ╚Öi f─âc├ónd inutil efortul diplomatic depus de exila╚Ťii din grupul Gafencu.