Grigore Antipa, călător în Delta Dunării. Marele savant s-a implicat în ajutorarea pescarilor din Jurilovca
Grigore Antipa, marele om de ştiinţă, a fost preocupat în timpul vieţii sale de comunităţile pescăreşti din Delta Dunării. După experienţele de neuitat, savantul român a scris o carte:„Pescăria şi Pescuitul în România“.
Despre legăturile marelui savant Grigore Antipa cu localnicii din Jurilovca ne povesteşte Paul Condrat, profesorul de istorie care a câştigat în urmă cu câţiva ani un premiu în valoare de 3.000 de euro pentru achiziţionarea unei lotci cu pânze, ambarcaţiune tradiţională în Deltă. El nu se opreşte aici şi continuă munca de arheolog şi de cercetător în satul natal. „Mă simt bine în costum şi cravată, dar, cel mai bine, mă simt în barcă, cu o busolă legată la gât“, mărturiseşte el.Grigore Antipa, călător în Delta DunăriiCercetările sale s-au îndreptat şi spre prietenia care s-a legat între Grigore Antipa şi Malâi Feodor, pescar gospodar şi apoi primar al comunei la începutul secolului XX.Cei doi au făcut lungi expediţii pe apă în timpul cărora pescarul lipovean i-a prezentat lui Antipa toate pescăriile de pe lagunele Razim-Sinoe, uneltele cu care se pescuia, dar mai ales problemele pescarilor.Principala problemă a pescuitului pe Razim – Sinoie, la sfârşitul secolului XIX a fost distrugerea faunei piscicole din cauza lipsei oxigenului din apă, ca urmare a colmatării canalului Dunavăţ-canal ce făcea legătura cu Dunărea şi alimenta lagunele cu apă proaspătă.
Click aici pentru mai multe poze
Cum s-a construit Canalul DunăvăţCa urmare a primelor cercetări în această zonă, Antipa a înaintat Guvernului un memoriu prin care propune măsuri de rezolvare a acestei probleme, respectiv decolmatarea canalului Dunavăţ şi săparea încă unui canal care să alimenteze complexul lagunar Razim – Sinoie cu apă proaspătă din Dunăre. Demersul are succes, astfel încât, cu sprijinul regelui Carol I, la începutul sec. XX vor fi amenajate şi puse în exploatare Canalul Dunavăţ/ Canalul Regele Carol şi Canalul Dranov/ Canalul Principele Ferdinand.
Ca urmare a construirii celor două canale, peştele s-a putut înmulţi fără probleme, scăzând foarte mult mortalitatea piscicolă şi, prin urmare, comunităţile de pescari din zonă s-au dezvoltat.Regele Carol I, adus în Deltă de Grigore AntipaO altă problemă a comunităţii pescarilor din Jurilovca o constituia, la momentul respectiv, drumul de acces între sat şi cherhanale – o râpă foarte abruptă, de 200-300 m lungime, care făcea mari probleme atunci când căruţele încărcate cu peşte trebuiau s-o străbată. Pe atunci, într-o căruţă se încărca o cantitate de 1.000 kg de peşte.Grigore Antipa a prezentat această problemă Regelui Carol I şi a intermediat o întâlnire între rege şi primarul din Jurilovca. „În memoria satului s-a păstrat o parte a dialogului cu regele. El a considerat problema justă şi şi-a afirmat sprijinul, dar a arătat că este nevoie de forţă de muncă importantă pentru transportul unei mari cantităţi de piatră necesare construirii unei rampe. Reprezentantul coroanei a întrebat:„Cum, şi cine va transporta piatra?” Malâi Feodor a răspuns:„Babele cu kicile, muşinile cu gorbele” (expresie bilingvă ruso-română:femeile vor căra piatra cu ajutorul kicikei, un fel de căciuliţă ce o poartă lipovencele măritate sub batic, iar bărbaţii cu spinarea). Şi această problemă a fost rezolvată cu ajutorul marelui savant român.Fotografiile document fac parte din lucrarea „Pescăria şi Pescuitul în România“, scrisă de Grigore Antipa şi publicată în anul 1916, o carte în care sunt descrise uneletele de pescuit, dar care prefigurează şi activitatea sportivă în devenire.
