ÔÇ×Vr─âjitorieÔÇť la Bra╚Öov (1615) jpeg

Goana după vrăjitoare - hobby-ul preferat al preoţilor inchizitori

­čôü Istoria Inchizi┼úiei
Autor: Andreea Lup┼čor

┬ź├Än aceast─â sear─â, Satan le ureaz─â bun venit b─ârba┼úilor ┼či femeilor care vin s─â i se ├«nchine;ei se dedau banchetelor cu orgii ┼či experimentlor canibale, ├«nainte de a se ├«ntoarce la casele lor pe m─âturi magice.┬╗ Este Sabatul. Pove┼čti sau realitate? Dezbaterea ├«ncinge spiritele printre clericii de la finele Evului Mediu, iar presupu┼čii vr─âjitori sufer─â consecin┼úele acestei dezbateri arz├ónd pe rug.

Contrar unei idei larg r─âsp├óndite, Biserica medieval─â n-a fost ├«ntotdeauna ostil─â magiei. Numai clericii instrui┼úi puteau practica magia ritualic─â, doar ei puteau s─â citeasc─â c─âr┼úile de magie, redactate ├«n latin─â, prin care se puteau invoca demonii. C├ót despre vr─âjitorii satelor, ace┼čtia se g─âseau peste tot ┼či erau utili comunit─â┼úii pentru c─â ┼čtiau s─â vindece diverse boli ┼či pentru c─â ┼čtiau cum s─â pun─â blesteme asupra cuiva. Poate c─â unii au avut de suferit din cauza condamn─ârii publice, dar nu putem vorbi de o persecu┼úie sistematic─â ├«nainte de ultima perioad─â a Evului Mediu.

Preoţi fanatici+secte imaginare=înflorirea rugurilor

Doctrina ecleziastic─â evolueaz─â ├«ncep├ónd din secolul al XIII-lea ├«n contextul luptei ├«mpotriva ereziilor:catarii, de exemplu, sunt din ce ├«n ce mai diaboliza┼úi. Ei sunt acuza┼úi c─â ar fi f─âcut un pact cu diavolul, c─â ┼či-au v├óndut sufletele acestuia. Vr─âjitorii apar ┼či ei drept eretici pentru c─â ┼či-ar fi renegat credin┼úa ├«n Dumnezeu. Apare astfel fantasma sectelor satanice care sunt ├«n r─âzboi ├«mpotriva societ─â┼úii cre┼čtine.

Cea mai veche goan─â dup─â vr─âjitoare dateaz─â din anii 1220-1230. Inchizitorul Germaniei, Conrad de Marburg, s-a autoconvins c─â o sect─â, pe care el o nume┼čte Luciferieni, era activ─â ├«n zona Renaniei. Acompaniat de doi asisten┼úi, acesta ├«i aresteaz─â pe suspec┼úi care, sub tortur─â, ├«┼či recunsosc vina ┼či sunt ar┼či pe rug. Timp de mai mul┼úi ani, acest trio este sursa unui val de teroare ce str─âbate Germania, p├ón─â ce Inchizitorul face o gre┼čeal─â impardonabil─â.

2138558 jpg jpeg

├Än timpul unei adun─âri a statelor din Imperiu, Inchizitorul ├«l acuz─â pe contele Heinrich von Sayn c─â ar fi fost v─âzut, ├«n timpul unei orgii nocturne, ├«nc─âlec├ónd un crab gigantic. Martorii ├«┼či retrag ├«ns─â declara┼úiile, dar Inchizitorul, umilit, nu-┼či recunoa┼čte e┼čecul. ├Än iulie 1233, acesta moare ├«n circumstan┼úe obscure.

├Än timpul secolului al XIV-lea, procesele pentru vr─âjitorie se ├«nmul┼úesc ├«n Europa Occidental─â, dar apar numai cazuri individuale ┼či nu se vorbe┼čte niciodat─â de vreo sect─â. Abia la sf├ór┼čitul veacului se dezvolt─â, ├«n regiunile alpine, aceast─â idee a existen┼úei unei secte.

├Än dioceza Sionului ├«ncepe, ├«n 1429, prima mare v─ân─âtoare de vr─âjitoare. Conform lui Hans Fr├╝nd, un cronicar din Lucerne, apar, ├«n doar c├óteva luni, sute de suspec┼úi, b─ârba┼úi ┼či femei care, sub tortur─â, recunosc c─â ar fi adoratori ai diavolului. Acesta li s-ar ├«nf─â┼úi┼ča sub forma unui animal negru, urs sau berbec, c─âruia trebuie s─â ├«i jure credin┼ú─â. Demonul le ordon─â s─â fac─â toate r─âut─â┼úile posibile contra societ─â┼úii cre┼čtine ÔÇô otr─âvirea b─ârba┼úilor, cauzarea de avort femeilor ├«ns─ârcinate, stricarea laptelui vacilor etc. Unii se transform─â ├«n v├órcolaci, iar to┼úi masacreaz─â copii ├«n timpul unor ospe┼úe macabre. Pentru a se deplasa, vr─âjitorii folosesc nu m─âturi, ci scaune zbur─âtoare.

Se pare c─â persecu┼úia a durat mai bine de zece ani, iar peste 200 de persoane au fost arse pe rug. Conform actelor de procedur─â care au supravie┼úuit timpului, condamna┼úii nu erau dec├ót persoane izolate, marginali, vraci sau evrei. Uneori era vorba ┼či de ┼ú─ârani denun┼úa┼úi de vecini sau chiar de apropia┼úi de-ai lor, care ├«┼či reglau disputele pentru p─âm├ónt sau certurile de familie.

tumblr lautrpd7rZ1qaxnilo1 500 jpg jpeg

Judec─âtorii responsabili de anchet─â par convin┼či ├«n mod sincer de nevoia luptei contra unei secte diabolice. Mai multe tratate de demonologie chiar abordeaz─â, cu seriozitate, problema existen┼úei acestei secte c─âreia ├«i contureaz─â, prin intermediul interogatoriilor, un profil chiar detaliat.

Cazul Arras ÔÇô un deschiz─âtor de drumuri pentru ÔÇ×artaÔÇŁ g─âsirii vr─âjitoarelor

├Äncep├ónd cu anii 1430, mai multe cazuri apar ├«n cronica lui Lucerne. Cel mai spectaculos apare ├«n Arras. Totul ├«ncepe ├«n 1459 cu arderea pe rug a lui Robert de Vaux, condamnat pentru vr─âjitorie. Torturat, el d─â numele unor ÔÇ×compliciÔÇŁ:Deniselle, o fat─â care se prostitua ├«n ora┼čul Douai, ┼či un anume Jean Tannoye, ├«n v├órst─â de 60 de ani, cunoscut poet ┼či pictor din Arras. Inchizitorul ora┼čului, Pierrle Le Broussard, ├«i aresteaz─â pe cei doi ┼či ├«i interogheaz─â acompaniat de doi teologi, Jean Fauconnier ┼či Jacques du Bois.

Cei trei preo┼úi, ├«ngrozi┼úi de ├«nflorirea vr─âjitoriei locale, vor s─â par─â nemilo┼či. Folosindu-se de tortur─â, ei ├«ncearc─â s─â ob┼úin─â de la prizonierii lor nu doar confesiuni, ci ┼či noi nume apar┼úin├ónd de secta care, ├«n opinia lor, infecta cre┼čtin─âtatea. Pentru a nu vorbi, Jean Tannoye a ├«ncercat s─â-┼či taie singur limba, de┼či inchizitorii puteau oric├ónd s─â-l for┼úeze s─â m─ârturiseasc─â ├«n scris.

Mecanismul goanei dup─â vr─âjitori s-a dezvoltat foarte repede. ├Än perioadele de ├«nceput, persecu┼úia nu se desf─â┼čura dec├ót ├«n r├óndul claselor de jos, iar suspec┼úii, tortura┼úi, ├«┼či recunosc vina (de cele mai multe ori imaginar─â), ┼či se transform─â ├«n informatori.

La 9 mai 1460, tribunalul din Arras d─â primele condamn─âri la moarte pentru Jean Tannoye ┼či patru prostituate. Apoi, la 6 iulie, al┼úi ┼čase oameni sunt ar┼či pe rug. Inchizitorii merg mai departe ┼či ├«ncep s─â acuze ┼či persoane mai bogate, inclusiv pe aristocratul Colard de Beaufort. Acesta a fost ├«ns─â capabil s─â-┼či asigure o ap─ârare mult mai bun─â dec├ót prostituatele. Familia sa a mers ├«n fa┼úa Ducelui de Burgundia, Filip cel Bun, ┼či chiar ├«n fa┼úa Adun─ârii Generale a Statelor, parlamentul francez, care nu a ├«nt├órziat ├«n a-l reabilita.

Dup─â acest incident, inchizitorii ┼či-au pierdut rapid to┼úi sus┼úin─âtorii, iar Jacques de Bois a murit. Pedeaps─â divin─â? Recursul victimelor Inchizi┼úiei din Arras ├«ncepe ├«n 1461, dar reabilitarea a venit abia ├«n 1491, 30 de ani mai t├órziu.

Povestea vr─âjitorilor din Arras a definitivat mecanismul c─âut─ârii de vr─âjitoare. Se pot observa totu┼či ni┼čte limite ale acestui mecanism. Pentru ca o astfel de goan─â dup─â vr─âjitoare s─â se declan┼čeze, inchizitorii trebuie s─â fie nu doar fanatici, ci s─â aib─â ┼či cale liber─â pentru a desf─â┼čura anchetele dup─â bunul plac. ├Än Arras, cei trei au beneficat de o vacan┼ú─â a puterii:episcopul era plecat la Roma, iar ducele de Burgundia a ezitat s─â se amestece ├«ntr-o afacere care nu-l afecta.

De fapt, toat─â aceast─â goan─â dup─â vr─âjitoare din secolele XIV-XV a fost doar o exagerare a imaginarului creat ├«n jurul ideii, ├«nsp─âim├ónt─âtoare, de sabat. Abia ├«n veacul urm─âtor, ├«n contextul crizei religioase, s-au r─âsp├óndit marile ruguri ale Rena┼čterii.

Bilan┼úul ÔÇ×r─âzboiuluiÔÇŁ contra vr─âjitoriei

Majoritatea oamenilor asociaz─â ideea goanei dup─â vr─âjitoare Evului Mediu, dar majoritatea proceselor au avut loc ├«n perioada Rena┼čterii. ├Än Europa, se disting dou─â valuri. Primul, condus de tribunalul Inchizi┼úiei, parcurge anii dintre 1480 ┼či 1520. Al doilea, mult mai brutal, este opera tribunalurilor seculare ÔÇô procesele se deruleaz─â ├«n perioada 1580-1630. ├Än regatul Fran┼úei, care ├«mpreun─â cu ┼ú─ârile vecine execut─â 2725 de persoane, zonele cele mai atinse de stigmatul vr─âjitorilor sunt Nordul, Lorena, Estul, Languedoc ┼či zona de sud-vest, adic─â la periferie.

De┼či e dificil de conturat un profil general al persoanelor persecutate, putem identifica un stereotip al vr─âjitorului de secol XVI. Persecu┼úiile urm─âresc, cu prec─âdere, femeile ÔÇô mai mult de 7 din 10 acuza┼úi erau femei. V├órsta variaz─â ├«ntre 10 ┼či 100 de ani. Vr─âjitoarea este celibatar─â din alegere proprie, deoarece f─âr─â so┼ú se poate bucura de toat─â libertatea necesar─â dedic─ârii R─âului. Totu┼či, de cele mai multe ori vorbim de femei v─âduve sau ├«n v├órst─â, suspectate c─â ar ├«ntre┼úine rela┼úii sexuale cu Satan ├«n cursul ceremoniilor de s─âmb├ót─â seara ÔÇô infamul sabat. Nivelul social al acuza┼úilor este deseori unul sc─âzut, iar femeile-vraci ┼či moa┼čele, care cunosc arta po┼úiunilor, sunt cele mai des acuzate.