Gărzile Elveţiene, 515 ani de istorie jpeg

Gărzile Elveţiene, 515 ani de istorie

 Nu v─â l─âsa╚Ťi indu╚Öi ├«n eroare de, aparent, excentricele lor uniforme tricolore (ro╚Öu-galben-albastru ├«nchis) cu iz renascentist, reprezent├ónd familia Medici, c─âci aceast─â cea mai mic─â armat─â din lume, cuprinz├ónd doar 135 de oameni, este probabil una dintre cele mai redutabile.

Cu mai mult de 500 de ani ├«n urm─â, Elve╚Ťia se confrunta cu mari probleme economice, determin├ónd o masiv─â emigra╚Ťie, incluz├ónd un mare num─âr de tineri, care-╚Öi ofereau serviciile ├«n calitate de mercenari. Prin prisma r─âsp├óndirii lor ├«n armatele mai tuturor marilor puteri ale vremii (istoricii estim├ónd 100.000 de mercenari elve╚Ťieni ├«n Europa secolului al XV-lea ╚Öi 400.000 ├«n al XVI-lea), ace┼čti lupt─âtori de elit─â, extraordinar de aprecia╚Ťi ├«n Europa medieval─â, ajungeau s─â lupte uneori unii ├«mpotriva celorlal╚Ťi.

De paz─â la Vatican

Nu trebuie s─â ne mire, deci, c─â ├«n anul 1506, Papa Iuliu al II-lea a decis c─â paza Vaticanului ╚Öi a propriei sale persoane poate fi ├«ncredin╚Ťat─â mercenarilor din ╚Üara Cantoanelor. El i-a dat, astfel, credit episcopului elve╚Ťian (ulterior, cardinal) Matth├Ąus Schiner, cel care a propus crearea unui contingent elve╚Ťian permanent, care s─â se supun─â controlului exclusiv al Papei.

Astfel, prin intrarea ├«n Roma, la 22 ianuarie 1506, a primilor 150 de gardi╚Öti, sub conducerea c─âpitanului Kaspar von Silenen, au luat fiin╚Ť─â G─ârzile Elve╚Ťiene, cele care, ne├«ntrerupt din acel moment, s-au distins prin loialitate ╚Öi eficien╚Ť─â. De altfel, ÔÇ×viteaz ╚Öi loialÔÇŁ reprezint─â motto-ul G─ârzilor, iar faptul c─â atunci, ├«n 1506, angajarea elve╚Ťienilor a fost finan╚Ťat─â de familia german─â Fugger, din Augsburg (cea care decisese ├«nvestirea lui Iuliu al II-lea ╚Öi care trebuia s─â-╚Öi protejeze investi╚Ťia), ╚Öi a avut drept scop inclusiv alungarea francezilor din Italia de Nord, implicit extinderea puterii ╚Öi influen╚Ťei statului papal, face parte, desigur, din eternele calcule politico-financiare.

Condiţii stricte

Pentru a deveni membru al G─ârzilor, un t├ón─âr trebuia (╚Öi, evident, este obligat ╚Öi ├«n zilele noastre) s─â respecte, cumulativ, condi╚Ťii de o stricte╚Ťe extrem─â: S─â fie b─ârbat, celibatar, cet─â╚Ťean elve╚Ťian. El se poate c─âs─âtori doar ├«ncep├ónd cu v├órsta de 25 de ani, alte dou─â condi╚Ťii fiind acelea de a fi prestat serviciu de gardist timp de minimum cinci ani ╚Öi de a fi semnat un nou contract de cel pu╚Ťin trei ani. S─â fie de religie romano-catolic─â, iar cererea sa de a deveni membru al G─ârzilor s─â fie vizat─â de preotul paroh al diocezei. S─â aib─â o ├«n─âl╚Ťime minim─â de 174 cm. V├órsta sa s─â se ├«ncadreze ├«ntre 19 ╚Öi 30 de ani ├«n momentul recrut─ârii.

Garzile elvetiene jpg jpeg

Se admit ╚Öi vizite-test de o s─âpt─âm├ón─â, efectuate de adolescen╚Ťi cu v├órste ├«ntre 16 ╚Öi 19 ani, interesa╚Ťi s─â devin─â gardi╚Öti, ei av├ónd ocazia s─â se familiarizeze cu tot ceea ce ├«nseamn─â slujba din cadrul G─ârzilor ╚Öi s─â ia decizia ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â. S─â fi absolvit, cu diplom─â, cel pu╚Ťin liceul sau o ╚Öcoal─â profesional─â. S─â fie perfect s─ân─âtos (dantura impecabil─â reprezint─â o condi╚Ťie sine qua non) ╚Öi s─â treac─â, ├«n Elve╚Ťia, de mai multe evalu─âri psihologice. ├Än cadrul interviurilor, candida╚Ťilor le este testat─â credin╚Ťa catolic─â, examenele psihologice, computerizate, fiind, la r├óndu-le, de o complexitate extrem─â.

S─â aib─â o reputa╚Ťie intangibil─â ╚Öi cazierul imaculat.

Stagii de pregătire, salariu, îndatoriri

Serviciul militar obligatoriu este efectuat ├«n ╚Ťara lor, a╚Öa c─â, ├«n caz c─â vizitele medicale ╚Öi seria de interviuri din Elve╚Ťia (├«n cantonul Glarus ╚Öi, apoi, la Z├╝rich) s-au derulat cu succes, recru╚Ťii se supun unei preg─âtiri intensive de dou─â luni. Dup─â ├«nc─â o vizit─â medical─â, la Roma, primul stagiu de o lun─â se desf─â╚Öoar─â ├«n cantonul Ticino, cu sprijinul poli╚Ťiei cantonale.

A doua lun─â este petrecut─â la Roma, preg─âtirea cuprinz├ónd ╚Öi (dac─â limba respectiv─â nu este vorbit─â) ├«nv─â╚Ťarea limbii italiene. Dup─â absolvirea acestui stagiu ╚Öi depunerea jur─âm├óntului, ei devin halebardieri, titulatur─â derivat─â din halebarde, numele armelor pe care mercenarii helve╚Ťi le-au folosit ├«n secolele al XIV-lea ╚Öi al XV-lea, fiind invita╚Ťi de Pap─â, ├«mpreun─â cu familiile lor, la o audien╚Ť─â privat─â. Pe l├óng─â ├«ndatoririle de asigurare a securit─â╚Ťii (├«ndeplinite al─âturi de Jandarmeria Pontifical─â), G─ârzile Elve╚Ťiene au ╚Öi obliga╚Ťii care se circumscriu ceremoniilor ╚Öi ceremonialelor, garda de onoare cu ocazia recep╚Ťiilor ╚Öi audien╚Ťelor reprezent├ónd un singur exemplu.

Cel mai scurt contract se ├«ntinde pe durata a 26 de luni. La finele primului an, solda╚Ťii vor fi suficient de preg─âti╚Ťi pentru a deveni g─ârzi la principalele por╚Ťi de intrare ├«n Vatican ╚Öi, totodat─â, de a-i ajuta pe turi╚Ötii afla╚Ťi ├«n turul Vaticanului. Salariul este unul modest (├«n medie, 1.500 de euro/lun─â), dar nici avantajele nu pot fi omise, cele mai importante fiind gratuit─â╚Ťile ├«n ceea ce prive╚Öte casa ╚Öi ╚Öcoala pentru copii la ╚Öcoala elve╚Ťian─â de la Roma.

Pozi╚Ťia dreapt─â a unui soldat, cu halebarda ╚Ťinut─â ├«n una dintre m├óini, ├«nseamn─â cea a g─ârzii de onoare, fiind interzis─â abordarea acestuia. C├ónd, ├«ns─â, bra╚Ťele sale sunt ├«ncruci╚Öate, iar privirea ├«i este a╚Ťintit─â spre mul╚Ťime, vizitatorii ├«l pot aborda pentru a c─âp─âta r─âspunsuri la ├«ntreb─âri ╚Öi chiar pentru a face o poz─â.

Însemnătatea zilei de 6 mai

De╚Öi ├«ndatoririle lor sunt pa╚Önice, au existat ╚Öi episoade violente, cel mai cunoscut, chiar crucial, fiind cel din 6 mai 1527, c├ónd, ├«n ceea ce s-a numit Jaful Romei ╚Öi al statului papal, ├«ntreprins de mercenari ai Sf├óntului Imperiu Roman, 147 de gardi╚Öti elve╚Ťieni au fost uci╚Öi ├«n timp ce ├«l ap─ârau cu succes pe Papa Clement al VII-lea. Acesta a izbutit, al─âturi de cei 42 de solda╚Ťi r─âma╚Öi, s─â se refugieze prin secretul Pasaj Borgo ├«n castelul SantÔÇÖAngelo, unde s-a rezistat asediului timp de o lun─â, p├ón─â pe 7 iunie 1527.

Doi ani mai t├órziu, Clement ╚Öi ├«mp─âratul Carol Quintul vor semna Pacea de la Barcelona, care prevedea, printre altele, ╚Öi desfiin╚Ťarea G─ârzilor Elve╚Ťiene, care, ├«ns─â, vor fi repuse ├«n drepturi dup─â al╚Ťi 19 ani, ├«n 1548, artizanul fiind Papa Paul al III-lea. Tocmai de aceea, p├ón─â azi, ziua de 6 mai este una a comemor─ârii vie╚Ťilor pierdute ├«ntru ap─ârarea Papei ╚Öi a Sf├óntului Scaun ╚Öi, ├«ndeosebi, cea c├ónd halebardierii accepta╚Ťi ca membri ai G─ârzilor depun jur─âm├óntul ├«n curtea San Damaso din incinta Vaticanului. 

 FOTO: GETTY IMAGES, LIBRARY OF CONGRESS, WIKIMEDIA COMMONS

Acest articol face parte din grupajul ÔÇ×Elve╚Ťia. Dincolo de Wilhelm TellÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 234 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com. 

coperta Historia 234 jpg jpeg