Fortissimi et validissimi  Cine au fost batavii?  jpeg

Fortissimi et validissimi. Cine au fost batavii?

­čôü Dacia antic─â
Autor: Rada Varga, George Bounegru

Istoria provinciei romane Dacia poate fi privit─â ca un mozaic, fiecare pies─â reprezent├ónd o realitate, un loc, un artefact, o poveste care poate fi spus─â. Una dintre cele mai remarcabile piese ale acestui mozaic este ala I Batavorum milliaria ÔÇô unitate de elit─â a armatei imperiale, cu o istorie fascinant─â ╚Öi care a sta╚Ťionat ├«n provincia Dacia la R─âzboieni-Cetate (jud. Alba). Istoria unei trupe militare, luptele la care a participat, personajele cunoscute din sursele literare ori epigrafice, obiectele legate de via╚Ťa militarilor ╚Öi a civililor care vie╚Ťuiau ├«n jurul lor, toate ├«nsumate constituie un fragment de istorie. ├Än aceast─â cheie, ╚Öi ├«n lumina s─âp─âturilor arheologice din ultimii ani, v─â vom prezenta povestea batavilor din Dacia roman─â.

Cine erau batavii? Batavii au fost un trib germanic, originar din zona ╚Ü─ârilor de Jos ╚Öi care a avut principalul centru administrativ ├«n ora╚Öul modern Nijmegen (Olanda). ├Änc─â de la primele contacte cu triburile germanice, Roma le-a admirat pentru calit─â╚Ťile lor r─âzboinice. Caesar ├«nsu╚Öi avea g─ârzi personale germanice, ├«ns─â el nu ├«i men╚Ťioneaz─â ├«n scrierile sale pe batavi, ci doar pomene╚Öte despre o insula Batavorum (insula batavilor) pe Rin.

├Än timpul ├«mp─âra╚Ťilor Iulio-Claudieni, urma╚Öii direc╚Ťi ai lui Caesar, batavii intr─â ├«n scena istoriei romane, ajung├ónd ├«n timp cei mai pre╚Ťui╚Ťi solda╚Ťi auxiliari ai Romei, numi╚Ťi de Tacitus fortissimi ╚Öi validissimi, adic─â cei mai puternici ╚Öi cei mai viteji. ├Än anul 68 p.Chr., batavii serveau ca auxiliari ├«n armata Romei ÔÇô adic─â ├«n trupe compacte etnic, formate din locuitori necet─â╚Ťeni ai Imperiului (cet─â╚Ťenii se puteau ├«nrola ├«n legiuni).

Batav în echipament complet. Coifurile de cavalerie cu mască erau comune în armata romană. Cel din desen este inspiratde un astfel de coif descoperit la Nijmegen (Olanda) și care dateazăde la sfârșitul secolului I - începutul secolului al II-lea. Reconstituire de Cătălin Drăghici

PicsArt 08 10 01 00 38 jpg jpeg

Ei erau organiza╚Ťi ├«n 9 cohorte ╚Öi o al─â; cohortele erau trupe de infanterie, iar alele, de cavaleri. Ambele puteau fi formate fie din 500, fie din 1.000 de oameni. Deoarece abilit─â╚Ťile necesare ├«n cadrul cavaleriei erau mai multe ╚Öi mai sofisticate, mobilitatea trupelor mult mai mare ╚Öi impactul ├«n lupt─â direct─â mai puternic, alele erau considerate superioare cohortelor, acest lucru reflect├óndu-se ├«n toate aspectele, de la statut ├«n societate, p├ón─â la sold─â. 

Revolta

De╚Öi integra╚Ťi ├«n armata roman─â (╚Öi astfel ├«n societatea provincial─â) ╚Öi extrem de pre╚Ťui╚Ťi, ├«n anul 68 batavii sunt protagoni╚Ötii uneia dintre cele mai serioase revolte interne pe care Imperiul le-a avut de ├«nfruntat. ├Än contextul luptei pentru putere cauzate de moartea lui Nero, trupele batave conduse de Caius Iulius Civilis se revolt─â pe grani╚Ťa renan─â.

Observ─âm numele de factur─â roman─â al liderului, care indic─â faptul c─â acest Civilis era cet─â╚Ťean, deoarece purta tria nomina ╚Öi familia sa fusese ├«ncet─â╚Ťenit─â de c─âtre ├«mp─âra╚Ťii Iulio-Claudieni. ├Äns─â nu cunoa╚Ötem detalii din biografia lui ├«n afar─â de cele imediat premerg─âtoare revoltei.

Soldat ├«n armata roman─â, Civilis este marcat de tratamentul injust al trupelor batave ╚Öi de execu╚Ťia fratelui s─âu, ├«n contextul ├«n care armata renan─â era controlat─â de c─âtre Vitellius, unul dintre pretenden╚Ťii la tronul imperial. Anima╚Ťi de Civilis, batavii se revolt─â ╚Öi afirm─â c─â ├«i ofer─â sprijinul lor lui Vespasian. Mai t├órziu, istoricul Tacitus a considerat c─â aceasta a fost doar o mi╚Öcare propagandistic─â ╚Öi c─â batavii luptau pentru independen╚Ť─â, nu pentru vreunul dintre pretenden╚Ťii la tronul Romei. Descoperiri moderne ├«l contrazic ├«ns─â pe autorul antic ╚Öi vom reveni asupra lor ├«n paragrafele urm─âtoare.

Revolta aduce pe tapet mai multe probleme delicate ale Imperiului, de la exploatarea provincialilor ÔÇô chiar ╚Öi atunci c├ónd este vorba despre popula╚Ťii de care Imperiul avea mare nevoie ÔÇô p├ón─â la chestiunea trupelor compacte etnic, care func╚Ťionau mai mult ca ni╚Öte unit─â╚Ťi tribale ╚Öi a c─âror loialitate primar─â se dovede╚Öte a fi fa╚Ť─â de liderii lor, adesea descenden╚Ťi ai aristocra╚Ťiei sau ai regalit─â╚Ťii pre-romane. Viziunea istoriografic─â tradi╚Ťional─â a fost c─â dup─â revolta lui Civilis, trupele batave au fost ÔÇ×dena╚ŤionalizateÔÇŁ, ├«ns─â cercet─âri recente arat─â c─â realitatea a fost mult mai complex─â.

Astfel, ├«n preajma anului 100, ala era ├«nc─â ├«n zona renan─â ÔÇô deci romanii avuseser─â at├óta ├«ncredere c├ót s─â o lase tot ├«n problematica sa zon─â de origine, iar sprijinul pentru Vespasian ╚Öi revolta ca reac╚Ťie la abuzurile comandan╚Ťilor vitelieni nu mai par fanteziste prin prisma acestei descoperiri. 

Tăbliţele de la Vindolanda: detalii colorate de viaţă cotidiană în Britannia

Dup─â revolt─â, cohortele sunt trimise ├«n Britannia, de unde avem informa╚Ťii extrem de interesante. Prima provine tot de la Tacitus, care poveste╚Öte confruntarea romanilor cu chaledonienii de la muntele Graupius (loca╚Ťie din Sco╚Ťia neidentificat─â cu exactitate ├«n teren) ╚Öi men╚Ťioneaz─â presta╚Ťia spectaculoas─â, ├«n conformitate cu reputa╚Ťia lor, a batavilor. Apoi, tot din Britannia, avem a╚Öa-numitele t─âbli╚Ťe de la Vindolanda, care sunt documente interne (scrisori ├«ntre ierarhi ai armatei, liste, programe ale solda╚Ťilor etc.) recuperate din castrul uneia dintre cohorte.

Recuperate, cum? T─âbli╚Ťele din lemn, cu un strat sub╚Ťire de cear─â pe ele, erau folosite ca suport pentru scris de c─âtre romani, iar la Vindolanda, datorit─â mediului umed, ml─â╚Ötinos, un noroc fantastic face ca un num─âr mare de astfel de documente s─â se fi p─âstrat.

Multe dintre t─âbli╚Ťe ne ofer─â detalii colorate de via╚Ť─â cotidian─â, ├«ns─â una este de neignorat: Masclus, comandant al unei subunit─â╚Ťi, ├«i scrie prefectului Iulius Cerialis, cer├óndu-i indica╚Ťii legate de programul oamenilor s─âi, ┼či, politicos, ╚Öi mai mult─â bere pentru solda╚Ťi! Detaliul este interesant, deoarece berea, dispre╚Ťuit─â de romani ╚Öi de cel╚Ťii din Britannia deopotriv─â, este una dintre b─âuturile pe care le preferau germanii ÔÇô deci ╚Öi batavii ÔÇô ╚Öi se pare c─â obiceiul consumului ei a fost importat odat─â cu trupa. A

cesta ├«ns─â nu este singurul detaliu inedit: Masclus i se adreseaz─â lui Flavius Cerealis, absolut ╚Öocant la prima vedere, cu apelativul rex. Evident, a╚Öa ceva este lipsit de sens ├«n cadrul ierarhiei armatei romane. Ineditul titlu pare a indica statutul nobiliar al prefectului, cel mai probabil membru al familiilor ce formau aristocra╚Ťia r─âzboinic─â a batavilor.

Vedem aici cum apartenen╚Ťa la aristocra╚Ťia pre-roman─â este important─â p├ón─â ╚Öi ├«n cadrul ierarhiilor stricte ale armatei romane, vedem o loialitate tribal─â care nu dispare odat─â cu integrarea ├«n armata roman─â ╚Öi vedem, ca ╚Öi ├«n cazul lui Civilis, un nume pur latin purtat de un batav de rang ├«nalt. T─âbli╚Ťa aceasta dateaz─â din jurul anului 100. 

Impresionantul Soranus

Tot ├«n aceast─â perioad─â, Traian reformeaz─â garda imperial─â ╚Öi creeaz─â equites singulares Augusti ÔÇô cavaleria personal─â a ├«mp─âratului. ├Än ciuda revoltelor din spa╚Ťiul germanic, ╚Öi ├«mp─âra╚Ťii Iulio-Claudieni, ╚Öi cei Flavieni au avut g─ârzi de corp germanice, ├«n care batavii au avut o pondere extrem de ├«nsemnat─â.

Aceast─â nou─â gard─â a lui Traian ajunge s─â fie denumit─â colocvial, la Roma, ÔÇ×BataviiÔÇŁ. Acela╚Öi ├«mp─ârat transfer─â ala ├«n Pannonia pentru a fi disponibil─â, ├«n caz de nevoie, ├«n r─âzboaiele dacice. Tot ├«n Pannonia va avea loc un episod spectaculos, din timpul ├«mp─âratului Hadrian, cel care va aduce ala ├«n Dacia, episod pe care ├«l cunoa╚Ötem dintr-o inscrip╚Ťie public─â, ridicat─â pe malul Dun─ârii ÔÇĺ ╚Öi, av├ónd ├«n vedere caracteru-i public, putem crede ╚Öi ├«n adev─ârul celor relatate.

Reconstituire posibil─â a episodului ├«n care Soranus trece Dun─ârea ├«n fa╚Ťa ├«mp─âratului. Desen de C─ât─âlin Dr─âghici

PicsArt 08 10 01 00 04 jpg jpeg

├Än anul 118, Soranus, care servea ├«ntr-o trup─â de batavi (nu ╚Ötim ├«ns─â dac─â e vorba de al─â sau despre equites singulares), trece Dun─ârea ├«not ├«n fa╚Ťa ├«mp─âratului Hadrian, ├«n echipament complet. ╚śi nu doar at├ót, ci, ├«n cursul travers─ârii, despic─â cu s─âgeata tras─â de el o s─âgeat─â ├«n zbor.

Vedem astfel c─â aura care ├«i ├«nconjura pe batavi este ├«nc─â existent─â la momentul venirii lor ├«n Dacia ╚Öi trebuie s─â ne imagin─âm ce impact a avut asupra mediului rural al provinciei stabilirea aici a garnizoanei acestei trupe de elit─â, spectaculos echipat─â, bogat─â, m├óndr─â de originile sale ╚Öi descendent─â a unei aristocra╚Ťii militare impresionante. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Fortissimi et validissimi. Fascinan┼úii batavi din Dacia roman─â ╚Öi a╚Öezarea lor de la R─âzboieni-CetateÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 235 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 12 august - 14 septembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

H 235 01 jpg jpeg