Filosofia timpului la mayași jpeg

Filosofia timpului la mayași

Chiar dac─â civiliza╚Ťia Maya este cea mai cunoscut─â dintre civiliza╚Ťiile mezoamericane, concep╚Ťia despre timp care i-a f─âcut pe maya╚Öi faimo╚Öi este comun─â tuturor civiliza╚Ťiilor din America Central─â.

Maya╚Öii, de╚Öi au limba lor proprie, construc╚Ťiile monumentale caracteristice ╚Öi istoria lor, nu pot fi separa╚Ťi de celelalte popoare ale Americii Centrale, aceast─â arie cultural─â multitnic─â ce cuprinde Mexicul de la sud de paralela de 21o╚Öi toat─â regiunea p├ón─â la Costa Rica. Au tr─âit aici, al─âturi de maya╚Öi, popoarele de limb─â nahuatl ╚Öi otomi, precum ╚Öi alte zece grupuri minoritare. To╚Ťi ├«mp─âr╚Ťeau majoritatea credin╚Ťelor ╚Öi practicilor religioase, dar ╚Öi acela╚Öi tip de calendar.

Inscrip╚Ťiile maya╚Öe se raporteaz─â aproape toate la no╚Ťiunea de timp. Timpul este inseparabil de no╚Ťiunea de putere, care este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre preo╚Ťi ╚Öi r─âzboinici. Spre exemplu, exist─â numeroase stele funerare ale liderilor pe care sunt inscrip╚Ťionate numele acestuia, data na╚Öterii, data alegerii sale (monarhia nu este ereditar─â, ci electiv─â), atributele puterii sale ╚Öi lista cuceririlor. Acestea din urm─â sunt mai mult sau mai pu╚Ťin fictive, dar folosesc la legitimarea limitelor teritoriilor regale.

├Än afar─â de stelele ╚Öi lintourile gravate, exist─â ╚Öi alte inscrip╚Ťii pe care este reprezentat timpul, acele manuscrise pictate ├«n general pe piele de cerb pe care aztecii le numeau ÔÇ×tonalamatlÔÇŁ ÔÇô ÔÇ×cartea zilelorÔÇŁ sau ÔÇ×cartea destinelorÔÇŁ. Ele apar╚Ťineau anumitor preo╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi cu descifrarea timpului, adic─â analizarea influen╚Ťei timpului asupra fiec─ârei zile. Una dintre aceste c─âr╚Ťi, folosit─â ├«n secolul XV, se afl─â azi la Paris, la biblioteca Adun─ârii Na╚Ťionale din Palatul Bourbon, de unde ╚Öi numele s─âu:Codex Borbonicus.

Concep╚Ťia despre timp la civiliza╚Ťiile din America Central─â

Pentru cunoa╚Öterea percep╚Ťiei despre timp a civiliza╚Ťiei mezoamericane dispunem ╚Öi de mai multe cronici scrise dup─â venirea spaniolilor. Cea mai valoroas─â m─ârturie este f─âr─â ├«ndoial─â cea a c─âlug─ârului franciscan Bernardino de Sahagun, considerat un adev─ârat etnograf avant la lettre. Sunt importante ╚Öi lucr─ârile lui Motolinia ╚Öi Diego Duran. Aceste texte ne permit s─â ├«n╚Ťelegem mai multe fa╚Ťete ale civiliza╚Ťiei mezo-americane, cu prec─âdere no╚Ťiunea de timp.

mayan zodiac calendar by yaoshao d3f9qid jpg jpeg

Prima tr─âs─âtur─â a calendarului comun─â tuturor popoarelor mezoamericane este ciclicitatea timpului. Calendarul are dou─â p─âr╚Ťi suprapuse:una solar─â, de 365 de zile, ╚Öi alta divin─â, de 260 de zile. Anul solar e ├«mp─âr╚Ťit ├«n 18 luni a c├óte 20 de zile, fiecare zi reprezent├ónd ╚Öi o s─ârb─âtoare, ╚Öi alte 5 zile f─âr─â s─ârb─âtori. Anul divin, n─âscut din combina╚Ťia a 13 cifre ╚Öi 20 de simboluri, este la r├óndul lui ├«mp─âr╚Ťit ├«n 20 de ÔÇ×s─âptam├óniÔÇŁ a c├óte 13 zile. Cele dou─â num─âr─âtori paralele coincid celor 18.980 de zile ce formeaz─â 52 de ani. Cei 52 de ani solari a c├óte 365 de zile, care formeaz─â un cicluce se repet─â la infinit, corespund celor 73 de perioade de 260 de zile.

├Än cadrul ciclurilor, istoria evenimen╚Ťial─â se repet─â potrivit unui tipar clar. Perioadele de penurie vor avea loc ├«n anii iepurelui;r─âzboaiele vor fi declarate doar sub semnul jaguarului sau al vulturului;fondarea ora╚Öelor noi se va face ├«ntotdeauna ├«n ziua anivers─ârii ora╚Öului de origine etc. Dac─â ast─âzi noi pierdem memoria genera╚Ťiilor trecute, ├«n lumea mezoamerican─â, oamenii tr─âiau ├«n acela╚Öi timp pe care-l cunoscuser─â str─âmo╚Öii lor.

Cei 52 de ani ai unui ciclu marcheză o perioadă clară, finită. În același timp, repetarea ciclurilor simbolizează infinitudinea timpului.

├Än acest context, datele nu pot fi fixate dec├ót ├«n interiorul unui ciclu. Iar fiecare zi este unic─â ╚Öi trebuie s─â fie astfel pentru a putea exista:o zi se identific─â prin corelarea sa la ciclul solar ╚Öi la calendarul divinatoriu de 260 de zile. Concret, o zi e identificat─â prin ordinea zilelor ├«ntr-o lun─â ╚Öi printr-un binom format de o cifr─â ╚Öi un simbol. Exist─â 18.980 de posibilit─â╚Ťi ├«n fiecare ciclu. Ciclul urm─âtor preia numele zilelor din ciclul precedent, astfel c─â fiecare zi a unui ciclu este din toate punctele de vedere identic─â zilei omoloage din ciclul precedent.

Poate p─ârea a fi un sistem confuz, ├«ns─â ├«n America Central─â datele nu sunt neap─ârat repere cronologice, ci simboluri ce dau fiec─ârei zile un o ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â. S─â ad─âug─âm c─â exist─â ╚Öi referin╚Ťe la cicluri duble, 2 x 52 de ani (sau 146 cicluri de 260 de zile), sau la un ciclu mai mare de 260 de ani (5x52), acesta din urm─â fiind foarte important ├«n simbolistica lumii amerindiene:este durata migra╚Ťiei aztecilor din nord p├ón─â la Tnochtitlan, ├«n Mexic, ora╚Ö fondat ├«n jurul anului 1325.

Trecerea timpului ca lupt─â continu─â

O alt─â caracteristic─â a lumii amerindiene este c─â timpul ciclic este conceput ca o lupt─â continu─â. Succesiunea a dou─â zile nu este nici natural─â, nici automat─â, ci produsul unei lupte ├«ntre doi zei. La fel ╚Öi ├«n cazul succesiunii anilor. E un fel de transfer al puterii prin violen╚Ť─â. Timpul ├«n sine este inert;aceast─â lupt─â este cea care-i insufl─â dinamismul.

Timpul ╚Öi spa╚Ťiul

O ultim─â tr─âs─âtur─â:timpul nu este independent de spa╚Ťiu. Universul este g├óndit ├«n termeni de patru direc╚Ťii, echivalentul celor patru puncte cardinale. Fiecare zi este asociat─â unei direc╚Ťii:prima zi a anului corespunde Estului, a doua Nordului, a treia Vestului, iar a patra Sudului. Din ziua a cincea, ciclul se repet─â. ├Än acest context, numele fiec─ârei zile ÔÇô pe l├óng─â tr─âs─âtura temporal─â ÔÇô face referire ╚Öi la apartenen╚Ťa la spa╚Ťiu. Spre exemplu:pentru azteci, marea migra╚Ťie care i-a condus spre Mexic a ├«nceput, potrivit documentelor, ├«ntr-o zi denumit─â 1-tecpatl(cu╚Ťit), semn asociat Nordului:s─â-├«n╚Ťelegem c─â ei au plecat din Nord. De asemenea, cu╚Ťitul este asociat sacrificiului:deci aztecii au vrut s─â-╚Öi impun─â legea prin sacrificii.

Calendarul și determinismul

Exprimat─â ├«n calendarul divinatoriu de 260 de zile, ziua de na╚Ötere a unui copil d─â ╚Öi numele acestuia ╚Öi ├«i atribuie o func╚Ťie social─â;nou-n─âscutul ├«╚Öi va tr─âi toat─â via╚Ťa influen╚Ťat de simbolistica zilei sale de na╚Ötere. Exist─â, dup─â cum am v─âzut, 13 cifre ╚Öi 20 de simboluri, deci 260 de combina╚Ťii posibile care corespund unor tipuri sociale prederminate. Cele 20 de simboluri sunt:crocodilul, v├óntul, casa, ╚Öop├órla, ╚Öarpele, moartea, c─âprioara, iepurele, apa, c├óinele, maimu╚Ťa, iarba, trestia, jaguarul, vulturul, p─âm├óntul, cu╚Ťitul, furtuna ╚Öi floarea.

TempleQuetzacoatl jpg jpeg

Astfel, calendarul st─â la baza unui determinism social. Spre exemplu, pentru a deveni lider, este bine s─â te fi n─âscut ├«n zilele jaguarului sau vulturului. Iepurele, asociat sudului, deci c─âldurii ╚Öi fecundit─â╚Ťii, corespunde mai degrab─â agricultorilor. ├Än plus, fiec─ârei cifre ├«i este asociat─â o valoare. 13 este num─ârul celestului, al geniului ╚Öi al caracterului dominant;la polul opus, 9 corespunde lumii subterane, secretului, disimula╚Ťiei. 4 aduce stabilitate, iar 5 instabilitate. S─â te na╚Öti ├«ntr-o zi 5-maimu╚Ť─â nu era un semn bun:se presupunea c─â vei fi insolent, agitat, glume╚Ť, nebunatic, caracteristici care nu erau potrivite dec├ót unui artist, muzician, c├ónt─âre╚Ť sau dansator.

Preotul este ÔÇ×Cel ce num─âr─â zileleÔÇŁ

Pentru fiecare eveniment important al vie╚Ťii trebuia consultat un tonalpouhqui, ÔÇ×cel ce num─âr─â zileleÔÇŁ, adic─â preotul care putea interpreta influen╚Ťele fiec─ârei zile. Oamenii se duceau la preot pentru botezul unui copil, pentru c─âs─âtorii, pentru construirea unei case noi, pentru plecarea ├«ntr-o c─âl─âtorie... ├Än acest din urm─â caz, ├«n func╚Ťie de direc╚Ťia ├«n care se c─âl─âtorea trebuia aleas─â o anumit─â zi. ├Än fine, preotul era consultat pentru orice fel de ocazie ╚Öi primea de fiecare dat─â c├óte un dar. Costul acestor ritualilor era destul de ridicat, motiv pentru care dup─â venirea spaniolilor, gratuitatea riturilor catolice a c├ónt─ârit foarte mult ├«n convertirea popula╚Ťiei la religia noilor veni╚Ťi.

Aceste lucruri ne sunt cunoscute datorit─â faptului c─â mai multe din acele ÔÇ×c─âr╚Ťi ale destinuluiÔÇŁ, care permiteau preo╚Ťilor s─â calculeze influen╚Ťele calendaristice ├«n ciclurile de 260 de zile, au supravie╚Ťuit trecerii timpului, ├«ntre care Codex BorbonicossauCodex Borgia.

Concep╚Ťia despre Om

Una din diferen╚Ťele semnificative dintre civiliza╚Ťia mezoamerican─â ╚Öi cea european─â st─â ├«n concep╚Ťia despre om. ├Än Occident, oamenii au g├óndit o realitate exterioar─â omului, un cosmos care ├«l dep─â╚Öe╚Öte, o crea╚Ťie divin─â pe care nu o poate percepe. ├Än schimb, ├«n lumea mezoamerican─â, nu exist─â nimic dincolo de ceea ce omul cunoa╚Öte deja.  Nimic nu exist─â independent de percep╚Ťia pe care omul o are asupra mediului ├«nconjur─âtor. Am putea spune c─â aceast─â civiliza╚Ťie era antropocentric─â:totul se raporteaz─â la om, el este adev─âratul creator al lumii ÔÇô dac─â oamenii aveau nevoie de ploaie, apelau la un ritual dedicat zeului ploii. ├Äns─â nu zeul era cel responsabil de ploaie;omul, prin ritualul s─âu, f─âcuse s─â plou─â.

De asemenea, omul controleaz─â timpul. Calendarul nu este altceva dec├ót un sistem complex menit s─â ordoneze via╚Ťa, zi cu zi, genera╚Ťie cu genera╚Ťie. La maya╚Öi, precum ╚Öi la toate celelalte culturi mezoamericane, timpul nu este motiv de team─â a╚Öa cum a fost ├«n universul cre╚Ötin ├«n care omul este pierdut ├«n infinit. ├Än aceast─â cultur─â, omul se simte ├«n centrul lumii. Iar aceast─â previziune privind sf├ór╚Öitul lumii atribuit─â maya╚Öilor, despre care se tot vorbe╚Öte ├«n ultima vreme, nu este altceva dec├ót transferul inadecvat al angoaselor occidentale referitoare la situa╚Ťia lumii ├«n care tr─âiesc la realitatea unui lumi total diferite.

http://www.histoire.presse.fr/