Femeia în propaganda primilor împăraţi romani jpeg

Femeia în propaganda primilor împăraţi romani

In timpul dinastiei Iulio-Claudiene ├«ncep s─â se produc─â ┼či s─â se rasp├óndeasc─â imagini recognoscibile cu personaje ale familiei imperiale, imagini publice care s─â comunice cu indivizii care nu au acces direct la ├«mp─ârat[1], deci care constituie un element vital al propagandei politice. Sunt difuzate pe tot cuprinsul Imperiului portrete pentru a fi oferi arti┼čtilor modele oficiale pe care s─â le reproduc─â, de altfel portretele create ├«n afara Romei nu se aflau sub controlul statului[2].

Augustus comunic─â prin aceste portrete ideea guvern─ârii sale reu┼čite, at├ót prezente c├ót ┼či viitoare. Includerea femeilor ├«n elaborarea imaginarului politic este un aspect inovator al propagandei augustane. Deja ├«n 35 a.H.r senatul roman d─â un decret prin care autorizeaz─â statuile publice pentru Octavia ┼či Livia[3], ├«nainte de acest senatus consultum singura figur─â public─â a unei femei este cea a mamei gracchilor, Cornelia[4]. Decizia de a folosi personajele feminine ├«n discursul puterii va marca incipitul unei mode durabile ├«n arta ┼či propaganda roman─â.

Imaginile din dinastia Iulio-Claudian─â cuprind o parte destul de mare din portretele imperiale care ne-au parvenit p├ón─â acum. Dintre ├«mp─âr─âtese se remarc─â ├«ndeosebi Livia ┼či Agrippina ├«n ceea ce prive┼čte influen┼úa asupra portretisticii secolelor viitoare.

Livia 259105546 std jpg jpeg

Livia este probabil cea mai onorat─â ┼či recognoscibil─â dintre femeile augustane. Sursele vorbesc despre faptul c─â Augustus nu a reu┼čit s─â o determine pe Iulia s─â se conformeze programului s─âu moral[5]┼či compansatoriu a transformat-o pe Livia ├«n idealul femeii romane. Augustus a cultivat cu succes imaginea pozitiv─â a Liviei integr├ónd-o ├«n imaginea mai cuprinz─âtoare a cuplului domestic perfect, simbol al armoniei absolute. Calit─â┼úile atribuite Liviei, ├«n special pudicitia, vor deveni epitete standard asociate cu statutul de ├«mp─âr─âteas─â, care ├«l include pe cel de so┼úie ┼či mam─â model. Livia ├«┼či comunic─â calitatea de pudicitiaprintr-un gest sculptural popular ├«n perioada elenistic─â:bra┼úele apropiate de corp, unul ├«ndoit pest mijloc iar cel─âlalt sprijinind b─ârbia, postur─â care ar fi sugerat at├ót conservatorismul c├ót ┼či autoritatea imperial─â[6]. Portretele Liviei ├«ntruchipeaz─â modestia, gravitas, simplitatea ┼či absen┼úa frivolit─â┼úii. Tr─âs─âturile individualizate precum ochii mari, fa┼úa oval─â sau frizura cu c─ârare ┼či nodusproiecteaz─â o imagine f─âr─â v├órst─â, simbolul eternit─â┼úii dinastiei[7].

Livia este men┼úionat─â ├«n 26 de inscrip┼úii, majoritatea baze de statui din est care o desemneaz─â ├«n rolul ei de so┼úie[8]. Onor├ónd-o astfel se sublinieaz─â at├ót importan┼úa sa ca so┼úie de ├«mp─ârat, c├ót ┼či obedien┼úa acesteia, sugerat─â ┼či de apari┼úia sa numai al─âturi de alte femei pe monumente. Dup─â moartea lui Drusus, 9 a.Hr., Liviei ├«i este adesea accentuat ┼či rolul de mam─â[9]. Pe monede, spre deosebire de ├«mp─âr─âtesele din secolele ulterioare, Livia apare rar, de multe ori f─âr─â nume. Prima moned─â care s─â o identifice exact este din vremea lui Claudius ┼či are legenda diva Augusta[10].

livi jpg jpeg

Spre deosebire de ├«mp─âr─âtesele viitoare, Livia nu este asociat─â cu teme militare. Doar un relief de pe o teac─â aflat─â la Bonn care o reprezint─â al─âturi de Drusus ┼či Tiberius cuirasa┼úi ofer─â o u┼čoar─â sugestie a unei astfel de asocieri. Conexiunea cu victoriile militare simbolizate de un laur c─âzut ├«n poala ├«mp─âr─âtesei va fi subiectul unor relat─âri mai t├órzii[11]. Rolul s─âu public va continua ┼či ├«n timpul lui Tiberius, de data aceasta ca mam─â de ├«mp─ârat, iconografie continu├ónd s─â o prezinte ├«n acela┼či spirit al simbolisticii idealului feminin roman.

├Än vremea lui Caligula imagistica feminin─â mai evolueaz─â pu┼úin. Drusilla, sora ├«mp─âratului, pare s─â fi ocupat o pozi┼úie public─â important─â. Potrivit lui Dio, Caligula ordon─â ridicarea unei statui pentru aceasta ├«n templul lui Venus Genetrixdin forul lui Caesar, care s─â fie la fel de ├«nalt─â ca statuia de cult[12]. Probabil prin manipularea public─â a imaginii surorii sale ├«mp─âratul dore┼čte s─â proclame leg─âturile cu dinastia ┼či divinitatea. Mai mult, ├«n 38 o va deifica, fiind prima divadin istoria roman─â[13]. Neav├ónd mo┼čtenitori, Caligula se vede obligat s─â se foloseasc─â de surorile sale pentru a promova continuitatea dinastic─â, contribuind astfel la cre┼čterea importan┼úei imaginilor personajelor feminine.

drusilla jpg jpeg

Dup─â Caligula notabil─â este Messalina, so┼úia lui Claudius, care nutre┼čte veleit─â┼úi de putere din moment ce ├«i solicit─â lui Claudius titlul de Augusta[14]. Claudius o va supune unei damnatio memoriae, utiliz├ónd ├«n schimb imaginea Liviei pe care o deific─â pentru a se justifica ideologic.

Spre deosebire de Messalina, Agrippina apare ├«n numeroase reliefuri, dar probabil unele portrete sunt reciclate din cele ale Messalinei din ra┼úiuni financiare[15]. Un mod prin care i se exprim─â influen┼úa este asocierea cu o zei┼ú─â, ├«n cazul acesta cu Ceres/Demeter, simbolul p─âcii ┼či prosperit─â┼úii ├«n propaganda augustan─â. Agrippina este onorat─â ca figur─â central─â a dinastiei ┼či ├«n cadrul Sebasteionului din Aphrodisias, ora┼č cu o leg─âtur─â special─â cu Roma a c─ârei Venus Genetrix├«┼či g─âse┼čte aici corespondent─â ├«n Aphrodita Prometor. Unul dintre relieful o ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe Agrippina purt├ónd un khiton sub un himation┼či d├ónd m├óna cu Claudius, ceea ce sugereaz─â at├ót concordiafamilial─â c├ót ┼či ideea de fecunditate prin ├«mbr─âc─âmintea care aminte┼čte de Ceres[16].

arip jpg jpeg

Al doilea relief prezint─â o ipostaz─â care iese mult din normele iconografice:Agrippina ├«l ├«ncoroneaz─â pe Nero cu o cunun─â de lauri, imagine a puterii reluat─â abia ├«n vremea Iuliei Domna[17]. ├Än acela┼či relief se ├«ntrev─âd ┼či atributele fertilit─â┼úii prin cornucopiadin m├óna sa, probabil tot aluzie la Ceres ┼či pentru a echilibra imaginea neconven┼úional─â a puterii sale. Dincolo de aceast─â deviere ├«mp─âr─âteasa se ├«ncadreaz─â tot ├«n modelul tradi┼úional de modestie, maternitate ┼či supunere, chiar dac─â are o influen┼ú─â politic─â considerabil─â ├«n timpul lui Nero, pentru c─â majoritatea imaginilor sale sunt din perioada claudian─â. Agrippina ne ofer─â un exemplu flagrant de discrepan┼ú─â total─â ├«ntre sursele vizuale ┼či cele scrise care o demonizeaz─â[18].

├Än perioada iulio-claudian─â se traseaz─â a┼čadar liniile unei propagande care s─â integreze ┼či imaginile feminine, pun├óndu-se accent ├«ndeosebi pe calitatea lor de vehicul al continuit─â┼úii dinastice, de simbol al fertilit─â┼úii ┼či stabilit─â┼úii.

[1]Bartmann 1999, 18.

[2]Mai multe informa┼úii despre copii ┼či distribu┼úie la Rose 1997, Zanker 1988.

[3]Cass. Dio 49.38.1.

[4]Flory 1993, 287.

[5]Cass. Dio 54. 16. 4-5.

[6]Bartmann 1999, 24-25.

[7]Barett 2002, 105.

[8]Bartmann 1999, 199-211.

[9]Flory 1995, 293.

[10]RIC I2, nr. 219, 56.

[11]Cass. Dio 48.52.

[12]Cass. Dio 59.11.2-3.

[13]Suet., Calig. 24

[14]Cass. Dio. 61.31.5.

[15]Rose 1997, 43.

[16]Rose 1997, 44.

[17]Rose 1997, 164-169.

[18]Suet., Claud. 43-44;Tac., Ann. 12-13.