Femeia din Principate ├«n ton cu moda secolului al XIX lea   Mod─â, bjuterii ┼či lux ├«n societatea  rom├óneasc─â premodern─â jpeg

Femeia din Principate ├«n ton cu moda secolului al XIX-lea - Mod─â, bjuterii ┼či lux ├«n societatea rom├óneasc─â premodern─â

­čôü Istoria Modei
Autor: Mihalcea Lorenzo

 Secolul al XIX-lea este secolul rede┼čtept─ârii noastre politice, al independen┼úei na┼úionale ┼či al europeniz─ârii totale a costumului. Fiecare deceniu reprezint─â un pas spre deta┼čarea de portul oriental, anul 1850 ├«nsemn├ónd emanciparea total─â de stilul fanariot.

În acest eseu îmi voi concentra atenţia pe vestimentaţia femeilor din elita românească, începând cu un capitol introductiv în care voi trata următoarele aspecte generale:statutul femeii, idealul feminin al epocii, apetenţa pentru lux.

Femeia era ├«ncurajat─â chiar de c─âtre rudele ei apropiate s─â se m─ârite de la o v├órst─â fraged─â ┼či s─â ├«┼či g─âseasc─â un partener c├ót mai ├«naintat ├«n v├órst─â, mai matur cu o pozi┼úie c├ót mai important─â.Un principal argument era faptul c─â femeia urma s─â se recomande cu titlul so┼úului. ├Än Codul Caragea, c├ót ┼či ├«n Codul Callimah, c─âs─âtoria era definit─â ca fiind:tocmeala unirii b─ârbatului cu femeia spre a face copii. Femeile erau privite ca ni┼čte fiin┼úe slabe, m├ónate de instincte sexuale, incapabile de a se controla.

Idealul feminin al epocii era femeia manierat─â, respectuoas─â cu v├órstnicii, grijulie, devotat─â, cult─â, fidel─â. Adesea, erau folosite diminutivele la adresa femeilor:m├ónu┼ú─â, picioru┼č, ochi┼čori etc., din simplul fapt c─â femeia era o fiin┼ú─â delicat─â, iar idealul al frumuse┼úii feminine era, , femeia clepsidr─â.ÔÇÖÔÇÖ

Dorin┼úa de a etala luxul ┼či prosperitatea a devenit rapid o problem─â social─â. Femeile ├«┼či afi┼čau ┼úinuta, astfel plimb─ârile la Copou, la ┼×osea, ├«n Parcul Her─âstr─âu[1] erau o ocazie de care merit─â s─â se foloseasc─â. De ce femeile? Disponibilitatea pentru nou!

Doamna petrecea mai tot timpul ├«n cas─â, iar dac─â avea o avere considerabil─â ┼či o pozi┼úie social─â ├«nalt─â putea consacra multe ore toaletei. B─ârbatul nu refuza nici m─âcar o fantezie vestimentar─â a femeii, ea reprezent├ónd bijuteria cu care se f─âlea ├«n cadrul societ─â┼úii.

clipboard01 28 jpg jpeg
Fig. 1 Un exemplu al perioadei intermediare - Vornicul Vasile Alecsandri încă nu adoptase ţinuta europeană

Fig. 1 Un exemplu al perioadei intermediare-Vornicul Vasile Alecsandri încă nu adoptase ţinuta europeană

Ritmuri de adaptare la noua mod─â de tip european:femeile sunt primele (revistele de mod─â de la Paris aveau adesea ultima pagin─â pe care era afi┼čat─â rochia la mod─â, rupt─â), urmate de fiii boierilor care se duc la studii, iar ├«n ultim─â instan┼ú─â boierii. De ce marii boieri sunt ultimii care renun┼ú─â la portul Oriental? Motivele sunt de natur─â economic─â, ei cheltuind foarte mult pe hainele lor, dar ┼či sentimentele de nostalgie generat─â de aminterea tinere┼úii pierdute si de ├«nceputurile portului Oriental. Motivul principal era c─â hainele ├«i defineau statutul f─âr─â ca el s─â se mai recomande. (fig.1)

Renun┼úarea la portul oriental coincide cu profunde prefaceri ale societ─â┼úii rom├óne┼čti;Un bun exemplu sunt Regulamentele Organice(1831-┼óara Rom├óneasc─â si 1832-Moldova).

Credincio┼čii puneau pe seama luxului ┼či schimb─ârii portului toate relele ab─âtute asupra ┼ú─ârii:ciuma, holer─â, cutremur, foamete:, , Oamenii ├«┼či lep─âdaser─â portul ┼či-┼či louase portu strein, c─â p─âg├ónii, unii nem┼úe┼čte, al┼úii fran┼úuze┼čte, al┼úii ├«n alte chipuri, cu p─ârul tuns, cu zulufi ca muierile[...] Mai ├«n scurt, m├«ndriia a┼čezase scaun ├«n Bucure┼čti. Nu mai credeam ├«n Dumnezeu, numai ├«n ziduri, ├«n haine, ├«n ├«n┼čel─âtorii, ├«n m├ónc─âri bune, ├«n be┼úii ┼či mai v├órtos curviia de fa┼ú─â.[2]ÔÇÖÔÇÖ

Evoluţia vestimentaţiei

Femeia de tip Oriental avea alte tr─âs─âturi fa┼ú─â de cea de tip Occidental. Dac─â ├«n a II-a jum─âtate  a secolului al XIX-lea, femeile purtau corset, aveau tr─âs─âturi fine:degetele lungi ┼či slabe, tenul alb, talie subtire, pe c├ónd femeia oriental─â era mai rotunjoar─â, chiar plinu┼ú─â, iar principalele elemente vestimentare sunt specifice modei fanariote.

Vestimenta┼úia ├«n plin─â epoc─â fanariot─â:peste c─âma┼ča de in sau borangic se lua un ilic, picioarele intrau ├«n ┼čalvari ÔÇôrochia de catifea, dup─â care urma anteriul cel lung cu m├óneci, ├«ncheiat ├«n copci, ├«n fa┼ú─â. Peste acestea se lua giubeaua-hain─â de postav, ├«mbl─ânit─â pe margini, cu m├óneci scurte.(Fig. 2)

clipboard02 20 jpg jpeg
Fig.2 Giubea

Fig.2 Giubea

├Änainte de a prezenta elementele caracteristice ale modei europene, doresc s─â prezint pe scurt un eveniment foarte important care a dus la industrializarea ┼či democratizarea ve┼čtm├óntului, care ├«┼či pierduse valoarea de unicat, devenind accesibil ┼či clasei mijlocii:apari┼úia ma┼činii de cusut. Primul model a fost inventat de americanul Elis Howe ├«n 1845, iar modelul perfec┼úionat a ap─ârut ├«n 1851 ┼či avea s─â revolu┼úioneze croitoria[3].

Crinolina, crinolineta, mâneci bufante, corset

Costuma┼úia feminin─â a anilor ÔÇÖ30 ai secolului al XIX-lea ├«nc─â tr─âda, prin forme incomode ┼či rigide, pozi┼úia subordonat─â ├«n care femeia ├«nc─â se afla:slab─â ┼či neajutorat─â, legat─â de c─âmin, sub tutela tat─âlui ┼či apoi a so┼úului.

clipboard03 13 jpg jpeg
Fig.3 Crinolin─â

Fig.3 Crinolin─â

Coafura:buclele erau str├ónse pe cre┼čtet ├«n coc, grupate lateral pe urechi, p─âl─âria avea boruri largi aduse l├óng─â fa┼ú─â, femeile ├«n v├órst─â purtau boneta de dantel─â;rochia avea corsaj str├ómt ┼či decolteu oval (en bateau), m├ónecile gigante ca ni┼čte urechi de elefant, sus┼úinute de s├órme ┼či vat─â. ├Än picioare se ├«nc─âl┼úau ciorapi cu floricele, balerini prin┼či cu panglici.

├Än Codul toaletei civile publicat la Bucure┼čti, ├«n anul 1870, scria:, , Toaleta unei demoazele urmeaz─â a fi mai modest─â dec├ót a unei femei m─âritate, pentru c─â adev─ârata manier─â de a-┼či alege un b─ârbat este de a p─ârea c─â are gusturi simple...ÔÇÖÔÇÖ[4].

clipboard04 11 jpg jpeg

Principalele articole vestimentare ale femeii de moda european─â. Pe trup purta c─âma┼ča, corsetul ┼či pantalonii lungi, cu dantele, vizibili la feti┼úe, rochia cu corsajul ajustat ┼či decolteu larg (pentru sear─â);ziua decolteul acoperit de pelerina, , bertheÔÇÖÔÇÖ(fig.5), fusta ├«nvoalat─â cu volane orientale, ciorapi de m─âtase, botine, p─âl─ârii de catifea.

clipboard05 9 jpg jpeg
Fig 5

Fig 5

Crinolina (fig.3) devine principala distinc┼úie a rangului social;crin=p─âr de cal care asigur─â rigiditatea fustei. Odat─â cu cre┼čterea volumului fustei s-a recurs pentru sus┼úinere la utilizarea oaselor de pe┼čte, iar ├«n 1856 s-a ajuns la un schelet din 10 cercuri de metal legate ├«ntre ele cu panglici din p├ónz─â.[5] Pentru a se feri de frig, pe sub crinolin─â, doamnele purtau pantaloni p├ón─â la genunchi, decora┼úi cu dantele ┼či funde.

├Än Fran┼úa a devenit un subiect de caricatur─â, numit─â ┼či colivie, iar ├«n Principate a purtat ┼či numele de malacov, dup─â numele fort─âre┼úei din sistemul defensiv al Sevastopolului, cucerit─â cu greu ├«n timpul R─âzboiului Crimeii.

O ├«nt├ómplare amuzant─â ├«n care este implicat─â Pulcheria Ghica (1800-1879), fiica Marelui Ban Dimitrie Ghica, zis B─âtr├ónul, face c─â ├«n timp ce era a┼čezat─â pe taburet ├«n cadrul unei mese de pr├ónz, Bibic─â Rosetti se ┼čterge la gur─â cu rochia ei.

Dup─â 1860 se modific─â fusta, volumul ei se orienteaz─â spre spate ┼či se termin─â cu o tren─â maiestuoas─â. Astfel ├«i pozeaz─â Elena Cuza, ├«n 1863, lui Carol Pop Szathmari pentru portretul oficial. Ca ┼či cronolina, trena a fost criticat─â ca fiind neigienic─â, trecerea doamnelor pe strad─â st├órnind praful, care se aduna sub tren─â ┼či ├«mb├ócsea lenjeria de corp, ciorapii ┼či ├«nc─âl┼ú─âmintea.[6](Fig.6)

clipboard06 9 jpg jpeg

├Än anul 1878, la Praga ia fiin┼ú─â, , Societatea lini┼čtit─âÔÇÖÔÇÖ, format─â din burlaci ├«n c─âutarea unor partenere. Ace┼čtia notau ├«n carne┼úel numele domni┼úelor care purtau rochii cu tren─â, pentru a le evita pe viitor.

├Än 1870, fusta sufer─â modific─âri. Era format─â din dou─â jupe suprapuse de culori diferite, ├«n fa┼ú─â un ┼čor┼ú cu col┼úurile ridicate, ├«n spate se continu─â cu o tren─â. Aceast─â form─â s-a numit turnur─â. S-a adoptat o semi-crinolin─â deasupra zonei fesiere care era menit─â s─â o eviden┼úieze. Aceasta purta numele de crinolinet─â.(fig.4)

P─âl─âriile destul de mari erau decorate cu egrete, aripi de p─âs─âri, p─âs─ârele mici ├«mp─âiate cu penaj colorat, noduri uria┼če de panglici. Florile se purtau foarte mult, mai ales rozele s─âlbatice ┼či miosotis. Hainele de promenad─â sunt adeseori din postav sau de catifea, decorate cu astrahan.

Umbrelu┼úele de soare, folosite pentru plimbarea ├«n timpul sezonului cald, erau de dimensiuni destul de mici, pentru a feri doar capul ┼či fa┼úa de soare. Erau decorate cu volane de dantel─â, iar m├ónerul era f─âcut din materiale pre┼úioase, chihlimbar, filde┼č, argint, aur.

Un alt accesoriu erau m─ânu┼čile. Unele domni┼úe care nu ├«ndeplineau idealul estetic al degetelor lungi ┼či sub┼úiri, purtau m─ânu┼či mai mari pentru a masca acest neajuns.

Imaginea ideal─â era femeia, , clepsidr─âÔÇÖÔÇÖ. ├Än special ├«n perioada intermediar─â, c├ónd femeile nu  au apucat s─â sl─âbeasc─â, artificiul adoptat a fost corsetul. Talia de viespe era foarte apreciat─â, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót un b─ârbat s─â ├«i poat─â cuprinde talia cu m├óinile lui puternice. Adoptarea corsetului s-a dovedit a avea dezavantaje, prezent├ónd un pericol pentru s─ân─âtatea femeilor.

Existau legi nescrise pentru ├«mbr─âc─âmintea  potrivit─â fiec─ârei ore a zilei. La plimbare, doamnele aveau p─âl─ârie, iar umerii ┼či bra┼úele erau acoperite. Seara, femeia ├«┼či expunea umerii ┼či bra┼úele, purta o rochie decoltat─â ┼či plin─â de bijuterii. P─âl─âria nu ├«┼či avea locul ├«n ┼úinuta de gal─â, unde coafura se afla ├«n centrul  aten┼úiei.

clipboard07 10 jpg jpeg
Fig.7 Mâneci Bufante

Fig.7 Mâneci Bufante

Incidentul din timpul lui Ioan Caragea

├Än 1817, domni┼úa Ralu ┼či beizadea Costache, vl─âstarele domnitorului, se plimbau numai ├«n alb. Jigni┼úi probabil de concuren┼úa  pe care le-o f─âcea boierimea muntean─â, l-au convins pe Ioan Caragea s─â decreteze albul ca fiind culoarea rezervat─â familiei domne┼čti. ├Äntr-o zi, nora vistiernicului Constandin Filipescu, pe numele ei Tarsi┼úa Filipescu, trecu sfid─âtoare prin fa┼úa palatului domnesc ├«mbr─âcat─â ├«ntr-un salup alb (haina femeiasc─â, f─âr─â m├óneci, de obicei ├«mbl─ânit─â).

Domnitorul a dat atunci o porunc─â scris─â marelui ag─â:ÔÇÖÔÇÖunde vei g─âsi dumneata ori zapcii dumitale pe aceasta f─âr─â de ru┼čine ┼či sfial─â femeie, cu acel salup purt├óndu-l, numaidec├ót lu├«ndu-i-l din spinare ┼či f─âr├«m├«ndu-l buc─â┼úi, s─â-l aduce┼úi a┼ča rupt ├«naintea domniei mele...ÔÇÖÔÇÖ[7]

Pericolele modei

Frumuse┼úea ┼či idealul feminin impus de noua mod─â european─â a pus ├«n pericol s─ân─âtatea tinerelor domni┼úe. Un prim element este corsetul. Motivele pentru care a fost adoptat au fost prezentate mai sus, ├«ns─â urm─ârile purt─ârii corsetului sunt destul de periculoase. Dintre ele men┼úionez:mic┼čorarea stomacului, deplasarea organelor, aceast─â practic─â duce la deformarea ┼či chiar fisurarea coastelor, sl─âbe┼čte mu┼čchii, influen┼úeaz─â negativ postura, probleme legate de sarcin─â ┼či na┼čtere. Spiru Haret, fiind con┼čtient de pericolele purt─ârii corsetului interzice fetelor ca pe perioada orelor s─â nu poarte corset.

M├ónecile bufante puteau crea adesea accidente, caii speriindu-se de m─ârimea ┼či forma lor. Rochiile cu crinolin─â ├«ngreun├ónd mi┼čcarea, domni┼úele ce o purtau alegeau adesea tr─âsura. Nicolae Cantacuzino relateaz─â o ├«nt├ómplare ├«n care o barc─â la bordul c─âreia se afla mama lui se r─âstoarn─â, mama lui fiind ┼úinut─â la suprafa┼ú─â de rochia cu crinolin─â. Rochiile cu tren─â st├órneau praful de pe jos, praf ce f─âcea ca lenjeria domni┼úei s─â se murd─âreasc─â, iar toate gunoaiele se str├óngeau sub rochie.

Capriciile modei au influen┼úat pe tot parcursul secolului al XIX-lea elita din Principate. F─âr─â a face referire  doar asupra modei vestimentare, men┼úionez c─â:jocul de c─âr┼úi, teatrul, cafenelele, saloanele boiere┼čti au avut un impact major asupra p─âturii respective. Tendin┼úele ├«n materie de mod─â erau dictate de diferite evenimente . De exemplu, ├«ntre 1850-1860, moda era dictat─â de curtea francez─â al celui de-al doilea imperiu;├«n 1853 a avut loc c─âs─âtoria ├«mp─âratului Napoleon al III-lea cu Eugenia de Montijo, ap─âr├ónd ca dou─â prototipuri ale modei de un lux exorbitant.

Femeile au devenit mai luxoase ┼či  mai costisitoare. Trebuie ├«n┼úeles c─â fiecare clas─â dominant─â ┼či-a impus concep┼úiile estetice prin procedee de ├«mpodobire:machiaj, coafur─â, costum. Aceast─â lucrare concentrat─â pe tendin┼úele modei feminine nu a acoperit ├«n detaliu fiecare articol vestimentar ├«n parte, dar ofer─â o privire de ansamblu asupra evolu┼úiei ve┼čtmintelor ├«n secolul XIX.

Bibliografie

Adrian-Silvan Ionescu, Moda Rom├óneasc─â ├Äntre Stambul ┼či Paris 1790-1850,  Editura Maiko, Bucure┼čti, 2001.

Ilie Corfus, Cronica me┼čte┼čugarului Ioan Dobrescu(1802-1830), ├«n ÔÇśÔÇÖStudii ┼či articole de istorieÔÇÖÔÇÖ, vol. VIII, Bucure┼čti, 1966.

Adrian Silvan Ionescu, Mod─â rom├óneasc─â ┼či modernizare european─â 1830-1920, ├«n, , Muzeul NationalÔÇÖÔÇÖ vol.XVI.

Adina Nanu, Art─â, stil, costum, Editura Meridiane, Bucure┼čti, 1976.

Alexandru Alexianu, Mode ┼či vestminte din trecut, vol.├ÄI, Editura Meridiane, Bucure┼čti.

[1]Adrian-Silvan Ionescu, Moda Romaneasca Intre Stambul si Paris 1790-1850,  Editura Maiko, Bucuresti, 2001, p.50.

[2]Corfus, Ilie, Cronica me┼čte┼čugarului Ioan Dobrescu(1802-1830), in ÔÇśÔÇÖStudii si articole de istorieÔÇÖÔÇÖ, vol. VIII, Bucure┼čti, 1966, p.341.

[3]Adrian Silvan Ionescu, Moda romaneasc─â ┼či modernizare european─â 1830-1920, ├«n, , Muzeul Na┼úionalÔÇÖÔÇÖ vol.XVI, p.151.

[4]Adina Nanu, Art─â, stil, costum, Editura Meridiane, Bucure┼čti, 1976, p.171.

[5]Adrian Silvan Ionescu, Mod─â romaneasc─â si modernizare..., p.151.

[6]Ibidem, p.145.

[7]Alexandru Alexianu, Mode si vestminte din trecut, vol.II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1987, pp.267-268.