ÔÇ×Faptele de armeÔÇŁ ale t├ón─ârului Ion Luca Caragiale la Ploie╚Öti: A dezarmat un poli╚Ťist, dar mama sa i a ÔÇ×confiscatÔÇŁ sabia  ┼či i a ascuns ghetele pentru a l opri  jpeg

ÔÇ×Faptele de armeÔÇŁ ale t├ón─ârului Ion Luca Caragiale la Ploie╚Öti: A dezarmat un poli╚Ťist, dar mama sa i-a ÔÇ×confiscatÔÇŁ sabia ┼či i-a ascuns ghetele pentru a-l opri

├Ändat─â dup─â terminarea gimnaziului, s-a pus problema alegerii unei cariere pentru t├ón─ârul Ion Luca Caragiale. Tat─âl s─âu, care practicase avocatura pe toat─â durata ┼čederii ├«n Ploie┼čti, se g├ónde┼čte s─â treac─â ├«n magistratur─â, ca supleant la Tribunalul de Prahova. C├ót despre Caragiale, acesta face eforturi disperate pentru a-┼či convinge p─ârintele s─â-l lase la Bucure┼čti, pentru a se ├«nscrie la Conservator.

Tat─âl se las─â ├«nduplecat anevoie, g├óndindu-se f─âr─â ├«ndoial─â la nesf├ór┼čitul calvar al condi┼úiei actorice┼čti, la propriile decep┼úii ├«ncercate alt─âdat─â, la mizeriile ├«ndurate de fra┼úii s─âi. Ceea ce pare s─â fi ├«nclinat balan┼úa ├«n favoarea lui Iancu este faptul c─â unchiul Costache ├«┼či ├«nscrie fiul, pe George, la Conservator, exact la catedra de declama┼úie ┼či mimic─â ale c─ârei cursuri le ┼úinea chiar el. Vor urma doi ani de studen┼úie artistic─â pentru t├ón─ârul Caragiale, care ├«ns─â ÔÇ×purta ponosul, ├«nc─â din adolescen┼ú─â, al unui organ vocal cam r─âgu┼čit, impropriu cerin┼úelor sceniceÔÇŁ (┼×erban Cioculescu).

ÔÇ×F─âr─â Ploie┼čti nu poate ├«n┼úelege nimeni pe CaragialeÔÇŁ

├Äntre timp, tat─âl s─âu, ├«nc─â supleant la Tribunalul din Ploie┼čti, ob┼úine ├«n iunie 1870 numirea fiului ├«n postul de copist, ├«n cadrul aceleia┼či institu┼úii. Fie c─â nu era mul┼úumit de rezultatele fiului la Conservator, fie c─â-┼či sim┼úea sf├ór┼čitul, b─âtr├ónul Caragiale voia s─â-┼či ┼čtie odrasla aproape, gata s─â preia dificilele sarcini ale unui cap de familie. Oricum, ├«n intervalul de timp scurs ├«ntre sosirea lui Caragiale acas─â ┼či moartea tat─âlui se plaseaz─â un senza┼úional eveniment politic ploie┼čtean, at├ót de savuros creionat de Caragiale ├«n schi┼úa ÔÇ×BoborulÔÇŁ.

E vorba despre a┼ča-numita ÔÇ×republic─â de la Ploie┼čtiÔÇŁ, o hazlie tentativ─â de r─âsturnare a domnitorului Carol I, e┼čuat─â ├«n ridicol ┼či fars─â. Cei doi lideri ai mi┼čc─ârii republicane, versatilul Candiano-Popescu (care contribuise la abdicarea lui Cuza ├«n 1866 ┼či-┼či va sf├ór┼či via┼úa ca aghiotantul lui Carol I, dup─â o eroic─â presta┼úie ├«n timpul R─âzboiului de Independen┼ú─â) ┼či Stan Popescu (ÔÇ×unul dintre cei 10.000 ai lui Giuseppe Garibaldi ÔÇô volintir ├«n Italia, volintir ├«ntr-o revolu┼úie polon─â, vr─âjma┼č jurat al tiranilor ┼či frate pasionat al poporuluiÔÇŁ, dup─â cum ├«l va descrie mai t├órziu ├«nsu┼či Caragiale), declan┼čeaz─â mi┼čcarea antidinastic─â la Ploie┼čti ├«n ziua de 8 august 1870, ocup├ónd telegraful, ├«nchisoarea ┼či garnizoana, proclam├ónd ÔÇ×├«ntemeierea republiciiÔÇŁ, totul ├«n euforia general─â a serb─ârii populare din celebra gr─âdin─â a Lipanescului.

├Änsu┼či Iancu, luat de valul entuziasmului general, ocup─â sec┼úia de poli┼úie, dezarm├óndu-l pe subcomisarul de serviciu, ÔÇ×lu├óndu-i sabia din cuiÔÇŁ, fapt─â de arme ce-i atrage ÔÇô la inspec┼úia f─âcut─â de ┼čeful insurec┼úiei ÔÇô numirea ├«n locul ÔÇ×zbiruluiÔÇŁ pe care ├«l dezarmase. ├Äntors acas─â cu sabia peste jiletc─â, t├ón─ârul Caragiale se confrunt─â cu reac┼úia mamei sale, ÔÇ×femeie de mod─â veche, un spirit reac┼úionarÔÇŁ, care-l admonesteaz─â c─â s-a amestecat cu ÔÇ×derbedeiiÔÇŁ, ├«i confisc─â sabia ┼či-i ascunde ghetele pentru a opri ┼či alte manifest─âri revolu┼úionare ale n─âb─âd─âiosului fiu. Lucru ├«n┼úelept, av├ónd ├«n vedere c─â, ├«n dup─â-amiaza aceleia┼či zile, ordinea este restabilit─â ├«n ora┼č printr-un batalion de v├ón─âtori, care aresteaz─â mai mult de ┼čase sute de participan┼úi la ÔÇ×rivulu┼úieÔÇŁ.

Acest text este un fragment din articolul "Adevăratul Caragiale" apărut în Historia Special, nr. 12, disponibil în format digital pe paydemic.com.

04 01 HS septembrie m jpg jpeg