Făgăraș, orașul medieval devenit muncitoresc
În vecinătatea cetății Făgăraș, călătorii descoperă o priveliște urbană plină de contraste arhitecturale. Șiruri de blocuri cu locuințe de confort redus, ridicate în grabă în anii comunismului pentru a găzdui mii de familii de muncitori, conturează atmosfera de oraș industrial din a doua jumătate a secolului XX.
„Multe dintre ele au fost construite pe locul vechilor case demolate, iar cartierele s-ar fi extins și peste actualul centru vechi al orașului, pe care Nicolae Ceaușescu voia să îl radă pentru a ridica noi astfel de construcții. Dar n-a mai apucat”, își amintește Mihai, un localnic cu origini săsești, a cărui casă, spune el, urma să fie și ea demolată de autoritățile comuniste.
Cartierele de blocuri muncitorești, aflate în plin avânt în vremea în care platforma chimică și uzinele militare din zona Făgărașului aveau peste 15.000 de angajați, și-au păstrat aspectul cenușiu de la începuturile lor. Printre ele se amestecă mai multe clădiri „cruțate” de la demolare. Câteva biserici și clădiri de epocă – unele extrem de degradate, ca fosta Bancă Națională, veche din secolul al XIX-lea, altele mai bine întreținute, cum este Colegiul Național „Radu Negru” – au rămas pete de culoare în peisajul Făgărașului sistematizat.
„La acest colegiu a învățat Nicușor Dan. Locuia în cartierul Galați, peste Olt, un cartier de case. Noi ne mândrim că școala asta a avut niște performanțe notabile în trecut. Majoritatea elevilor ei promovau și la facultate în anii ‘80”, povestește Mihai.
După 1990, construcțiile haotice au completat peisajul urban dezordonat al zonei centrale din Făgăraș. În centrul orașului, catedrala nouă, construită în decurs de două decenii începând din anii ’90, atrage atenția călătorilor prin cupolele sale aurite și înălțimea de aproape 50 de metri, cu care umbrește cetatea medievală din vecinătate.
Declinul combinatului chimic
În apropierea ei, centrul istoric al Făgărașului se dezvăluie din spatele altor șiruri de blocuri muncitorești, cu câteva clădiri de epocă, străduțe pe care se înșiră vechile case ale sașilor, maghiarilor și românilor – unele îngrijite, altele ajunse în pragul ruinării. Un colț al pieței centrale este ocupat de verdeață, fiind parcul unde se adună numeroși localnici, pensionari, pentru a juca șah și table.
„Datorită combinatului, a uzinei de mecanică fină, a UPRUC-ului (n.r. Uzina de Produse Refractare Utilaj Chimic) și altor întreprinderi, Făgărașul s-a dezvoltat așa cum îl vedem acum. La fel ca și alte orașe cu industrie, atrăgea multă lume aici, atât din satele din zonă, dar și din regiunile Olteniei și Moldovei. Noilor veniți li se ofereau salarii mulțumitoare în uzine, un acoperiș de-asupra lor. Dar după 1990 s-a stricat totul. Au ajuns să fure și gardurile de la Combinat”, spune Ioan Furdui.
În anii ‘90, își amintesc localnicii, în timp ce marele combinat chimic se dezintegra în ritm rapid, afectat de restructurări, privatizări, dar și de jafuri, mulți foști muncitori au reușit să plece la lucru în Occident, mai ales în Italia, dar și în Germania și, mai târziu, Spania, unii reușind să prospere și să își ajute rudele rămase în zonă. Alții s-au angajat la noile fabrici din zonă, cu personal mult mai redus față de vechiul combinat Nitramonia Făgăraș. Unii localnici au rămas optimiști în privința soartei orașului de la poalele munților.
„Este un loc strategic pentru industria de apărare și acest lucru ar putea aduce locuri de muncă. În următorii ani va fi legat printr-o autostradă de Sibiu, apoi de Capitală și de vestul României și apoi, poate și de Brașov”, spune Ioan.
În prezent, Autostrada A13 Sibiu - Făgăraș, de circa 70 de kilometri, se află la început de șantier, centura Făgărașului urmează să fie inagurată, iar autostrada A13 este planificată să continue spre Brașov, pe un traseu de peste 70 de kilometri.
Citește mai multe amănunte despre istoria orașului Făgăraș pe adevarul.ro
Mai multe pentru tine...
