ÔÇ×Extazul Sfintei TerezaÔÇŁ de Bernini: Moartea Terezei ├«ntr un spasm de suferin╚Ť─â pl─âcere jpeg

ÔÇ×Extazul Sfintei TerezaÔÇŁ de Bernini: Moartea Terezei ├«ntr-un spasm de suferin╚Ť─â-pl─âcere

­čôü Istoria Religiilor
Autor: prof. dr. Sorin Oane

Gian Lorenzo Bernini (1598-1680), considerat de speciali╚Öti ca fiind cel mai mare artist baroc, exprim─â prin lucrarea Sf├ónta Tereza ╚Öi ├«ngerul (terminat─â ├«n 1652) cum mai este cunoscut─â opera, experien╚Ťa mistic─â a extazului. ├Än spa╚Ťiul relativ restr├óns al Capelei Cornaro, aflat─â ├«n biserica Santa Maria della Vittoria din Roma, artistul organizeaz─â o adev─ârat─â scen─â de teatru, ├«n centrul c─âreia apare Sf├ónta Tereza ╚Öi un ├«nger.

Bernini (autoportret dreapta) realizeaz─â grupul sculptural pornind de la textele misticii spaniole. El descrie extazul sfintei (de fapt, moartea acesteia, prezentat─â ├«ntr-o formul─â de suferin╚Ť─â - pl─âcere!) din noaptea de 4 octombrie 1582: un ├«nger se apropie de sf├ónt─â, ├«i ridic─â cu o m├ón─â marginea hainei ╚Öi cu cealalt─â se preg─âte╚Öte s─â-i str─âpung─â inima cu o s─âgeat─â de aur cu v├órful incandescent.

Gian Lorenzo Bernini  1623 jpg jpeg

ÔÇ×C├ónd ╚Öi-a scos s─âgeata ...m-a l─âsat cuprins─â de dragostea lui DumnezeuÔÇť, scria Sf├ónta Tereza, descriind ├«n autobiografia sa, o alt─â scen─â de extaz mistic. Unii critici de art─â au v─âzut ├«n acest extaz o asem─ânarea foarte mare cu dragostea intens─âÔÇŽ dar pentru o persoan─â real─â ╚Öi de sex diferit. Concluzia acestor anali╚Öti a fost aceea c─â simptomele unui persoane afectate de misticism pot aminti ├«n mod remarcabil de cele asociate, de obicei, cu iubirea de tip sexual. Dar s─â derul─âm povestea de la ├«nceput.

Noaptea de 4 spreÔÇŽ 15 octombrie 1582 

Ziua de 4 octombrie a anului 1582 este cunoscut─â ca puntea de trecere ├«ntre calendarul vechi, iulian, ╚Öi calendarul nou, gregorian. Pe baza cercet─ârilor ╚Öi recomand─ârilor astronomilor, papa Grigore al XII-lea a dispus ca dup─â aceast─â zi s─â urmeze data de 15 octombrie, recuper├óndu-se astfel r─âm├ónerea ├«n urm─â a datelor calendaristice fa╚Ť─â de pozi╚Ťiile reale ale P─âm├óntului ╚Öi Soarelui. ├Än aceea╚Öi noapte de 4 spre 15 octombrie se stingea din via╚Ť─â una dintre femeile remarcabile ale Evului Mediu: Sf├ónta Tereza din Avila.

Ea ╚Öi-a dob├óndit un loc deosebit ├«n r├óndul sfin╚Ťilor prin activitatea de reformare a m─ân─âstirilor de c─âlug─âri╚Ťe ╚Öi c─âlug─âri din ordinul carmelitan, prin via╚Ťa ei ╚Ťesut─â din suferin╚Ťe, extaze ╚Öi minuni ╚Öi prin scrierile sale pline de farmec ╚Öi ├«n╚Ťelepciune, scrieri ce i-au adus titlul de ÔÇ×Doctor al BisericiiÔÇŁ, acordat de papa Paul al VI-lea la 27 septembrie 1970. Ea a devenit astfel prima femeie din istorie ce a primit acest titlu, pe care ├«l vor mai primi doar alte dou─â femei: Sf. Caterina din Siena (tot ├«n 1970) ╚Öi Sf. Tereza din Lisieux (1997).

O feti╚Ť─â ├«n c─âutarea martiriului 

Tereza Sanchez de Cepeda y Ahumada s-a n─âscut ├«n ziua de 28 martie 1515 la Avila, Spania. Bunicul paternal, Juan de Cepeda, un evreu convertit la cre╚Ötinism, fusese ├«ns─â condamnat de Inchizi╚Ťie ╚Öi ars pe rug ca eretic. De aceea, p─ârin╚Ťii fetei, Alfons de C├ępeda ╚Öi Beatrice de Ahumada, au ╚Ťinut s─â ├«╚Öi creasc─â fat─â ca pe o cre╚Ötin─â pioas─â. Tereza a avut nou─â fra╚Ťi ╚Öi dou─â surori, ea fiind a cincea din cei 11 copii.

Dintre ei ├«l prefera pe Rodrigo, fratele mai mare cu c├ó╚Ťiva ani; citeau ├«mpreun─â vie╚Ťile sfin╚Ťilor ╚Öi f─âceau planuri de expedi╚Ťii eroice. ├Äntr-o zi, pe c├ónd fata avea doar ╚Öapte ani, cei doi au plecat spre Salamanca, hot─âr├ó╚Ťi s─â ajung─â ├«n Africa, unde sperau c─â maurii le vor t─âia capetele ╚Öi-i vor face martiri. Un unchi de-al lor i-a ├«nt├ólnit ├«n afara ora╚Öului ╚Öi afl├ónd de scopul c─âl─âtoriei i-a readus acas─â. La dojana aspr─â a p─ârin╚Ťilor, Rodrigo a r─âspuns: ÔÇťMicu╚Ťa m-a luat cu eaÔÇŁ.

Departe de a se descuraja, cei doi fra╚Ťi s-au hot─âr├ót s─â duc─â o via╚Ť─â de pustnici, construind chilii improvizate ├«n gr─âdina p─ârinteasc─â ╚Öi impun├óndu- ╚Öi acte de peniten╚Ť─â asem─ân─âtoare cu ale vechilor c─âlug─âri. Dup─â ce la v├órsta de 12 ani ╚Öi-a pierdut mama, ea s-a aruncat ├«n genunchi ├«n fa╚Ťa unei icoane a Fecioarei Maria ╚Öi a implorat-o s─â-i fie mam─â.

Ca adolescent─â citea ├«ns─â cu pasiune romanele de aventuri cavalere╚Öti, avea dorin╚Ťa de a pl─âcea ╚Öi a face impresie prin ╚Ťinut─â, coafur─â, parfumuri ╚Öi de a ├«ntre╚Ťine conversa╚Ťii amuzante. Pentru formarea intelectual─â ╚Öi moral─â a fiicei sale, Alfons de Cepeda a ├«ncredin╚Ťat-o pensionului ╚Ťinut de surorile augustine (1531). Aici s-a ├«nt├ólnit cu o c─âlug─âri╚Ť─â, Maria Briceno, care i-a de╚Öteptat ├«n suflet g├óndul ╚Öi dorin╚Ťa frumuse╚Ťilor religioase.

Sim╚Ťea totu╚Öi c─â i-ar veni foarte greu s─â se despart─â de bucuriile preferate ╚Öi ea ├«ns─â╚Öi m─ârturisea c─â dorea mult ÔÇťca Bunul Dumnezeu s─â nu o cheme la via╚Ťa de m─ân─âstireÔÇŁ. Cu toate acestea, ├«n urma convorbirilor cu Maria Briceno, ÔÇťm-am hot─âr├ót s─â m─â ├«nving pe mine ├«ns─âmiÔÇŁ; a cerut permisiunea tat─âlui s─âu, ╚Öi f─âr─â a o primi, a intrat ├«n m─ân─âstirea c─âlug─âri╚Ťelor carmelite din Avila. Ce era acest Ordin carmelitan?

Ordinul carmelitan, scurt─â istorie 

Muntele Carmel, aflat ├«n partea de nord-vest a Israelului, la Marea Mediteran─â, este deseori amintit ├«n Vechiul Testament ca loc de reculegere ╚Öi rug─âciune. Pe una dintre crestele lui, proorocul Ilie, care a tr─âit ├«n Israel pe vremea regelui Ahab, s-a ├«ntrecut cu preo╚Ťii lui Baal, pe care i-a ├«nfr├ónt, dovedind adev─ârul credin╚Ťei lui, ╚Öi tot de aici a privit norul mic ridicat din apele m─ârii, nor care a prevestit ├«ncetarea secetei (care b├óntuise ╚Ťara timp de trei ani) ╚Öi ploaia d─ât─âtoare de via╚Ť─â (III Regi 18, 20-45).

Este u╚Öor de ├«n╚Ťeles c─â evenimentele petrecute pe ├«n─âl╚Ťimile Carmelului ╚Öi lini╚Ötea pe╚Öterilor ╚Öi a p─âdurilor, au atras ├«nc─â din primele veacuri ale cre╚Ötinismului pe pustnicii doritori de purificare ╚Öi ├«n─âl╚Ťare spiritual─â. Ei erau numi╚Ťi carmelitani sau carmeli╚Ťi ╚Öi aveau ca deprindere comun─â cinstirea Fecioarei Maria, simbolizat─â ╚Öi prevestit─â ├«n norul contemplat de c─âtre proorocul Ilie. Ordinul ca atare ├«╚Öi are originile ├«ntre sec. XII-XIII c├ónd, ├«n timpul cruciadelor, c├ó╚Ťiva pelerini s-au oprit, atra╚Öi de frumuse╚Ťea locului ╚Öi de amintirea proorocului Ilie. Ace╚Ötia au ├«nceput aici o via╚Ť─â eremitic─â ╚Öi au construit o mic─â bisericu╚Ť─â ├«nchinat─â Mariei.

Ordinul a luat na╚Ötere ├«n jurul anului 1210 printr-un act constitutiv dat de c─âtre Sf. Albert, patriarh al Ierusalimului - acesta d├óndu-le carmeli╚Ťilor o norm─â de via╚Ť─â cenobitic─â -, actul acesta fiind aprobat de papa Inocen╚Ťiu al IV-lea la data de 1 octombrie 1247. Alunga╚Ťi de c─âtre arabi, spre sf├ór╚Öitul secolului al XIII-lea, c─âlug─ârii de pe Carmel s-au ad─âpostit ├«n Occident ╚Öi au ├«ntemeiat acolo mai multe m─ân─âstiri. Dar s─â revenim la povestea noastr─â. 

1535, intrarea Terezei ├«ntr-o m─ân─âstire carmelit─â 

Deci, ├«n anul 1535, la v├órsta de 20 ani, Tereza a plecat de acas─â pentru a intra ├«n M─ân─âstirea carmelit─â a ├Äntrup─ârii din Avila, mai mult din dorin╚Ťa de a avea o existen╚Ť─â sigur─â, dec├ót dintr-o pio╚Öenie sincer─â. Pu╚Ťin mai t├órziu, ea s-a ├«mboln─âvit grav de malarie ╚Öi a fost nevoit─â s─â p─âr─âseasc─â m─ân─âstirea. A avut picioarele paralizate timp de trei ani! ╚śi-a revenit cu mult─â greutate.

├Än acea perioad─â de boal─â a citit scrierile franciscanului de Osuna, care au ini╚Ťiat-o ├«n practica ÔÇ×predicii mentaleÔÇŁ. S-a ├«ntors la m─ân─âstirea Carmel ├«n 1539. Apoi, timp de 15 ani a tr─âit ├«n m─ân─âstire, ├«ncerc├ónd s─â ├«mpace dorin╚Ťa des─âv├ór╚Öirii spirituale cu satisfacerea dorin╚Ťei de comoditate ╚Öi afec╚Ťiuni umane.

ÔÇ×A doua convertireÔÇŁ ╚Öi declan╚Öarea operei de reformare a Ordinului carmelitan 

├Än anul 1554, ca urmare a unor viziuni, a avut loc a doua convertire a sa. ├Äntr-o zi, icoana cu ÔÇťEcce HomoÔÇŁ aflat─â ├«n capel─â s-a ├«nsufle╚Ťit ╚Öi a ├«nceput s─â s├óngereze ├«n prezen╚Ťa Terezei; atunci Tereza a ├«ngenunchiat ├«n fa╚Ťa lui Cristos ╚Öi l-a rugat s─â-i dea ÔÇťodat─â pentru totdeauna puterea de a nu-l mai ofensaÔÇŁ.

├Änt─ârit─â de harul divin, a rupt ├«n inima ei leg─âturile unor afec╚Ťiuni prea omene╚Öti ╚Öi a d─âruit-o ├«n ├«ntregime lui Dumnezeu, ├«ncep├ónd o via╚Ť─â nou─â, plin─â de suferin╚Ťe ╚Öi bucurii suprafire╚Öti, pe care le-a descris cu m─âiestrie ├«n c─âr╚Ťile sale: ÔÇ×Drumul perfec╚ŤiuniiÔÇŁ (scris─â ├«ntre 1565-1570), ÔÇ×Cartea vie╚Ťii meleÔÇŁ (cca.1567) ╚Öi ÔÇ×Castelul interiorÔÇŁ (1577). Exper╚Ťii sus╚Ťin c─â scrierile ei sunt comparabile cu ÔÇ×ConfesiunileÔÇŁ Sf├óntului Augustin.

Este drept, ├«n m─ân─âstirile carmelitane p─âtrunsese luxul, comoditatea, del─âsarea ╚Öi Tereza a sim╚Ťit chemarea de a se consacra operei de reformare a vie╚Ťii c─âlug─âre╚Öti a acestui ordin. Dup─â ce s-a sf─âtuit cu mai mul╚Ťi oameni renumi╚Ťi prin sfin╚Ťenia ╚Öi ├«n╚Ťelepciunea lor, a ob╚Ťinut de la papa Pius al IV-lea aprobarea de a proceda la ├«ntemeierea unor m─ân─âstiri ├«n care s─â se respecte cu stricte╚Ťe r├ónduielile primitive, foarte aspre, ale Ordinului carmelitan.

Ordinul Carmelitelor Descul╚Ťe 

Astfel, la 27 august 1562 a luat fiin╚Ť─â prima m─ân─âstire a ÔÇ×Carmelitelor Descul╚ŤeÔÇŁ. Tereza a g─âsit o noua m─ân─âstire ├«n Avila, numit─â a Sf├óntului Iosif, m─ân─âstire par─âsit─â dar ├«mprejmuit─â cu ziduri groase, unde Sf├ónta s-a mutat ├«mpreun─â cu patru maici ╚Öi unde a instaurat o mare austeritate, precum ╚Öi practica rug─âciunii mentale. Tereza realizeaz─â ├«n ultimii ei 20 de ani de via╚Ť─â o reform─â religioas─â profund─â.

├Än anul 1567, Sfintei i s-a dat permisiunea din partea ordinului carmelit, s─â ├«nfiin╚Ťeze dup─â regulile ei mai multe m─ân─âstiri carmelite. ├Äncepe o nou─â etap─â din via╚Ťa ei, c─âl─âtore╚Öte mii de kilometri ├«n toat─â Spania pentru a r─âsp├óndi o nou─â form─â de via╚Ť─â monahal─â. ├Än timpul uneia dintre multele ei c─âl─âtorii, aceasta l-a ├«nt├ólnit pe Sf├óntul Ioan al Crucii (1542-1591), care i-a devenit duhovnic.

Acesta este un personaj extrem de interesant. Prad─â unor adev─ârate ÔÇ×persecu╚Ťii interioareÔÇŁ, el ├«╚Öi exprim─â experien╚Ťa spiritual─â tr─âit─â ├«n poeme care sunt considerate ast─âzi capodopere ale literaturii spaniole. Acesta a ├«nso╚Ťit-o pe Tereza ├«n eforturile ei reformatoare, lucr├ónd ├«ntr-un plan paralel, ├«n r├óndul c─âlug─ârilor. Sprijinit─â ╚Öi sf─âtuit─â de mari teologi franciscani, iezui╚Ťi, dominicani ╚Öi de Sf├óntul Ioan al Crucii, Sf├ónta Tereza ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte doctrina sa, care, la un moment dat, va fi chiar verificat─â de Tribunalul Inchizi╚Ťiei.


Biserica Santa Maria della Vittoria din Roma (foto: Livioandronico2013 / Wikimedia Commons)

Santa Maria della Vittoria in Rome jpg jpeg

Moare ├«n 4 octombrie 1582, la Alba de Tormes. La acea dat─â ├«n Spania existau 32 m─ân─âstiri carmelite reformate, 17 pentru femei ╚Öi 15 pentru b─ârba╚Ťi. Tereza a ├«nt├ómpinat numeroase dificult─â╚Ťi din partea maicilor, dar ╚Öi din partea autorit─â╚Ťilor, c─âci ea dorea s─â restaureze Regula Primitiv─â Carmelit─â, adic─â o via╚Ť─â mai restrictiv─â ╚Öi orientat─â mai mult spre singur─âtate ╚Öi contemplare.

Reforma ei a fost salvat─â de interven╚Ťia personal─â a regelui Filip al II-lea, un catolic fanatic, care o admira, dar ╚Öi de buna ei cunoa╚Ötere a sufletului omenesc. Astfel, la orice ├«nt├ólnire cu surorile ei de m─ân─âstire, c─âuta s─â vin─â cu mici aten╚Ťii pentru fiecare dintre ele ╚Öi dorea ca severitatea m─ân─âstireasc─â s─â fie ├«nso╚Ťit─â de o sincer─â ╚Öi ne├«ncetat─â voie bun─â.

Ast─âzi, la Avila, aproape totul aminte╚Öte de Sf├ónta Tereza : - Pia╚Ťa Sfintei Tereza cu statuia sfintei, sfin╚Ťit─â ├«n 1982 de papa Ioan Paul al II-lea - M─ân─âstirea Sf├ónta Tereza, care apar╚Ťine ordinului carmelit descul╚Ť, a fost construit─â ├«ntre anii 1629 ╚Öi 1636, sub directa ├«ndrumare a episcopului de Avila, Marquez de Gaceta. M─ân─âstirea a fost ridicat─â dup─â un proiect al arhitectului Alonso de San Jose ╚Öi se afl─â exact ├«n locul ├«n care s-a n─âscut ╚Öi a vie╚Ťuit prima parte din via╚Ť─â Sf├ónta Tereza. Este o m─ân─âstire activ─â, cea mai mare parte a ei r─âm├ón├ónd ├«nchis─â publicului.

Sala relicvelor păstrează moaștele Sfintei Tereza și ale Sfântului Ioan al Crucii. Relicvele sfintei sunt expuse publicului, mai exact, un deget de la mâna ei dreaptă, o curelușă de la una din sandalele sale, o bucată din veșmintele ei și un instrument de autoflagelare. Mâna și inima Sfintei Tereza sunt expuse în mănăstirea carmelită din apropierea orașului Alba de Tormes.

- M─ân─âstirea Sf├óntului Iosif ÔÇô unde se afla un deget al Sfintei Tereza

- M─ân─âstirea ├Äntrup─ârii ÔÇô unde Sf├ónta Tereza a tr─âit aproape 30 de ani

Moartea Terezei ├«ntr-un spasm de suferin╚Ť─â-pl─âcere

La 4 octombrie 1582, Sf├ónta Tereza se afla ├«n m─ân─âstirea din Alba de Tormes, epuizat─â de eforturile ╚Öi c─âl─âtoriile ├«ntreprinse; sim╚Ťind c─â i se apropie sf├ór╚Öitul, a cerut s─â i se fac─â ├«mp─ârt─â╚Öania; c├ónd a v─âzut Preasf├óntul Sacrament, a exclamat: ÔÇťDomnul meu ╚Öi Mirele meu! A venit ├«n sf├ór╚Öit clipa dup─â care am suspinat cu at├óta dorÔÇŁ.

Spre ora 9 seara a ├«nchis ochii, cu capul rezemat de bra╚Ťul sorei Ana, dup─â un extaz ce a durat 14 ore! A doua zi, adic─â pe 15 octombrie, a intrat ├«n vigoare calendarul gregorian. Ziua de 15 octombrie a devenit ziua Sfintei Tereza! A fost ├«nmorm├óntat─â la Alba, dar, trei ani mai t├órziu, corpul ei a fost mutat ├«n secret la Avila. ├Än anul urm─âtor, ducele de Alba a ob╚Ťinut un ordin al papei pentru ca trupul Sfintei s─â fie adus din nou la Alba de Tormes, unde se afl─â ╚Öi acum.

Papa Grigore al XV-lea a beatificat-o ├«n 1614, iar ├«n ziua de 12 martie 1622 a canonizat-o (al─âturi de al╚Ťi doi sfin╚Ťi importan╚Ťi ai catolicismului: Igna╚Ťiu de Loyola ╚Öi Francis Xavier), confirm├ónd sentimentele de ad├ónc─â venera╚Ťie cu care a fost ├«nconjurat─â chiar ├«nainte de sf├ór╚Öitul vie╚Ťii. ├Än anul 1617, avusese loc un alt mare eveniment: Sf├ónta Tereza a fost aleas─â drept ocrotitoare a Spaniei.

Extazul religios o iubire de tip sexual? 

Capela Cornaro a fost comandat─â de Federico Cornaro, un cardinal vene╚Ťian, ├«n amintirea familiei sale. Grupul sculptural ÔÇô Sf├ónta Tereza ╚Öi ├«ngerul ÔÇô este realizat ├«n marmur─â. ├Än spatele sculpturii, raze executate din lemn aurit accentueaz─â efectul produs de lumina care cade printr-un hublou ascuns. Pe lateralele capelei, basoreliefuri din marmur─â alb─â ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â loji de teatru, unde apar membrii familiei Cornaro. Ace╚Öti spectatori cufunda╚Ťi ├«n discu╚Ťie sunt martorii extazului Sfintei Tereza.

├Än opera lui Bernini, extazul/moartea Sfintei seam─ân─â cu o iubire devastatoare. Voluptatea este omniprezent─â. Tereza, frem─ât├ónd, tr─âie╚Öte l─âuntric, sub faldurile ├«nvolburate ale hainei de c─âlug─âri╚Ť─â, corpul ei pare convulsionat de un spasm de suferin╚Ť─â-pl─âcere. Bernini a conceput lucrarea nu numai ca o sculptur─â, ci ca pe o combina╚Ťie de arhitectur─â, sculptur─â ╚Öi pictur─â ├«n cadrul ├«ntregului, unitar reprezentat de Capela Cornaro. Deasupra sculpturii se afl─â un plafon pictat reprezent├ónd cerul, spre care tind s─â urce personajele.


Foto: Dnalor 01 / Wikimedia Commons

Bernini jpg jpeg

Dar ce este, ├«n fond, extazul? La o prim─â analiz─â, constat─âm c─â extazul e perceput ├«ndeob╚Öte ca o specie superlativ─â a orgasmului. Dorin╚Ťa erotic─â este deci vectorul, suportul energetic, care face posibil acest mod de existen╚Ť─â. Avem de a face aici cu o situa╚Ťie nu doar paradoxal─â, ci ╚Öi de un dramatism feroce. Anume ca o imagine s─â semene izbitor at├ót cu ceea ce reprezint─â, c├ót ╚Öi cu exact contrariul a ceea ce reprezint─â!

Concret, ├«n calitate de extaz, actul trupesc e o imagine fidel─â a iubirii dumnezeie╚Öti! ├Än realitate, scopul lui Bernini ├«n redarea fe╚Ťei ╚Öi a trupului Sfintei a fost acela de a reda o bucurie ÔÇŽdivin─â. Este improbabil ca ├«n secolul al XVII-lea s─â fi fost posibil─â distinc╚Ťia dintre extazul religios ╚Öi cel erotic. Atunci extazul avea doar conota╚Ťie divin─â. Ast─âzi distinc╚Ťia este mai dificil de realizat.

Sf├ónta Tereza o precursoare a feminismului? 

Sf├ónta Tereza este v─âzut─â ast─âzi ╚Öi ca o precursoare a feminismului. Nu a fost ├«ns─â o revolu╚Ťionar─â, av├ónd grij─â s─â se supun─â ordinii timpului s─âu. Sf├ónta Tereza tr─âie╚Öte ├«ntr-un veac ├«n care femeia are ├«nc─â nevoie de ├«ndrumarea confesorului, adic─â a b─ârbatului. Discursul masculin depreciaz─â ├«n continuare femeia. Ideologia aceasta are r─âd─âcini ├«nc─â ├«n Scripturi (Pavel, I Corinteni, 14, 34-35: femeile trebuie s─â tac─â ╚Öi s─â se supun─â). Vr─âjitoria este ├«n toat─â aceast─â perioad─â o specialitate feminin─â.

Dar, odat─â cu Tereza, femeia accede la propria ei identitate ╚Öi asta o face f─âr─â ajutorul confesorului. Acesta r─âm├óne ├«nc─â un director de con╚Ötiin╚Ť─â, dar Tereza ajunge ea ├«ns─â╚Öi s─â ├«i direc╚Ťioneze chiar pe marii s─âi confesori, Baltasar Alvarez sau Ioan al Crucii. Chiar dac─â autobiografia sa, ÔÇ×Cartea vie╚Ťii meleÔÇŁ, nu marcheaz─â triumful rostirii feminine, aceast─â confesiune anun╚Ť─â deja libertatea unui discurs feminin, ce nu mai poate fi ignorat sau pedepsit.

Fa╚Ť─â de societatea feudal─â timpurie, ├«n care femeia era doar un obiect de tranzac╚Ťie ├«ntre b─ârba╚Ťi, condi╚Ťia ei se schimb─â, prinde glas, vrea s─â vorbeasc─â. Sexul este ├«nc─â un subiect interzis, deoarece corpul este marele inamic al m├óntuirii medievale. B─ârbatul se apropie de femeie cu team─â. Femeia este o fiin╚Ťa devoratoare, greu de satisf─âcut. Dar nu numai b─ârbatul se teme de femeie, ci chiar femeia se teme de ea ├«ns─â╚Öi. R─âm├óne ╚Öi pentru ea o tain─â. Chinurile Sfintei Tereza provin din acest redutabil secret, care este femeia ├«ns─â╚Öi. Problema este c─â unii anali╚Öti vorbesc ├«n cazul sfintei ╚Öi de o sexualitate reprimat─â sau altfel spus deturnat─â prin misticism.

Astfel, ├«n anul 2007, ├«n Spania, sub regia lui Ray Loriga, a ap─ârut filmul ÔÇ×Teresa: el cuerpo de CristoÔÇŁ (Tereza: Trupul lui Hristos), av├ónd-o pe Paz Vega ├«n rolul Sf. Tereza. Este un film despre oÔÇŽ femeie frumoas─â, cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale, ├«ntr-o perioada istoric─â foarte dificil─â, cea a Contra-Reformei. Problema este c─â noua produc╚Ťie cinematografic─â urm─ârea prezentarea sfintei doar din prisma sexului. Ziarele spaniole au spus chiar despre film c─â o prezint─â pe Sf. Tereza ca pe o revolu╚Ťionar─â feminist─â care ├«╚Öi descrie experien╚Ťele mistice ca ÔÇ×orgasme carnaleÔÇŁ.


Episcopul spaniol Demetrio Fernandez de Tarazona a dat chiar publicit─â╚Ťii o scrisoare intitulat─â ÔÇ×S─ârmana Sf. TerezaÔÇŁ, ├«n care sublinia transcenden╚Ťa uman─â ╚Öi spiritual─â a misticii spaniole, care ÔÇ×a f─âcut istorie ├«nainte ca mi╚Öcarea feminist─â s─â existeÔÇŁ ╚Öi s-a pl├óns de aten╚Ťia pe care presa o acord─â filmului, care o prezint─â pe sf├ónt─â ÔÇ×morbid de sexiÔÇŁ. ...

ÔÇ×Ce este curios ÔÇô spune episcopul ÔÇô este faptul c─â oamenii din spatele acestor idei absurde acuz─â Biserica de obsesii legate de sex, c├ónd se dovede╚Öte de fapt c─â ei sunt cei care v─âd sex peste tot, v─âd sex chiar ╚Öi acolo unde nu exist─â. Astfel de persoane sunt incapabile s─â se lase p─âtrunse de bun─âtate ╚Öi bucurie, proiect├óndu-╚Öi ├«n schimb propriile murd─ârii asupra persoanelor, realit─â╚Ťilor ╚Öi temelor, care nu au nici o leg─âtur─â cu ceea ce afi╚Öeaz─â ei. R─âm├ón bloca╚Ťi ├«ntr-un fel de freudianism.ÔÇŁ

Episcopul Fernandez sublinia, de asemenea, ├«n scrisoare, c─â ÔÇ×experien╚Ťele mistice nu sunt experien╚Ťe nevrotice ╚Öi nu au nimic de-a face cu represiunea sexual─â. Doar prin credin╚Ť─â poate cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â aceste experien╚ŤeÔÇŁ. Episcopul a chemat, ├«n acest context, la respect fa╚Ť─â de Sf├ónt─â.

ÔÇ×Respecta╚Ťi adev─ârul. Nu ├«i r─âst─âlm─âci╚Ťi sub nici un pretext experien╚Ťele sacre ╚Öi dumnezeie╚Öti. S─ârmana Sf. Tereza... sau mai bine spun, s─ârmanii oameni care nu v─âd nimic altceva dec├ót sex ├«n aceste experien╚Ťe misticeÔÇŁ, mai scrie episcopul.

La final, prelatul ╚Öi-a exprimat speran╚Ťa c─â cei care au produs filmul despre sf├ónt─â vor fi lumina╚Ťi ÔÇ×spre ├«n╚Ťelegerea realit─â╚Ťilor profunde ce nu au de-a face nimic cu sexulÔÇŁ.

O ultim─â remarc─â. Ordinul carmelitan e ast─âzi r─âsp├óndit ├«n toat─â lumea. ╚śi ├«n Rom├ónia exist─â o m─ân─âstire de carmelite, la Luncani (com. M─ârgineni, jud. Bac─âu), unde se poate venera o icoan─â pe lemn, cea a Maicii Domnului pe Muntele Carmel, reprodus─â dup─â un mozaic bizantin antic. Icoana a fost prezentat─â la Roma, pe 12 septembrie 2001, spre a fi binecuv├óntat─â de Papa Ioan Paul al II-lea. Cu o zi ├«nainte avusese loc ziua trist─â din 11 septembrie, c├ónd avusese loc atentatul terorist de la New York.