E╚Öecul celei de a Treia Cruciade: De ce s a retras Richard I Inim─â de Leu din fa╚Ťa Ierusalimului?  jpeg

E╚Öecul celei de-a Treia Cruciade: De ce s-a retras Richard I Inim─â-de-Leu din fa╚Ťa Ierusalimului?

­čôü Istoria Cruciadelor
Autor: David Linus Neagu

Richard I Inim─â-de-Leu trebuia s─â aleag─â obiectivul expedi╚Ťiei celei de-a Treia Cruciade. Ne-am a╚Ötepta ca aceasta s─â lupte pentru eliberarea Ierusalimului. ├Äns─â regele englez pare c─â a luat ├«n calcul ╚Öi o alt─â variant─â: cucerirea Egiptului. Sultanatul ayyubid se baza pe veniturile ╚Öi pe resursele din Egipt, astfel c─â un atac asupra acestei provincii i-ar fi pus probleme serioase lui Saladin. De altfel, ├«n secolul al XIII-lea, cruciadele se vor concentra, mai degrab─â, asupra Egiptului, pe care doreau s─â ├«l foloseasc─â drept moned─â de schimb pentru Ierusalim. 

├Än august 1191, inten╚Ťiile regelui englez nu erau clare, fapt ce a ╚Öi constituit un avantaj pentru el. ├Än mod cert, trebuia s─â se ├«ndrepte c─âtre sud, iar c├ónd ajungea la portul Jaffa avea de f─âcut o alegere: fie ├«nainta pe coast─â spre Ascalon, pe care, dac─â ├«l cucerea, avea calea deschis─â c─âtre Egipt, fie vira spre interior ╚Öi se ├«ndrepta c─âtre Ierusalim. Aceast─â ambiguitate strategic─â i-a pus probleme lui Saladin, deoarece a fost nevoit s─â ├«╚Öi ├«mpart─â armata pentru a ap─âra at├ót Ascalonul, c├ót ╚Öi Ierusalimul.

La 22 august, crucia╚Ťii au plecat din Acra ╚Öi s-au ├«ndreptat spre Jaffa, unde au ajuns ├«n data de 10 septembrie. Mar╚Öul de-a lungul coastei reprezint─â o dovad─â a ingeniozit─â╚Ťii lui Richard ├«n ceea ce prive╚Öte arta r─âzboiului ╚Öi a modului ├«n care armatele latine puteau s─â reziste ├«n fa╚Ťa atacurilor musulmane. Cavaleria grea reprezenta cea mai important─â arm─â a fr├óncilor, prin urmare, trebuia s─â fie protejat─â de atacurile cavaleriei u╚Öoare musulmane, care ├«ncerca s─â ├«i atrag─â ├«n lupt─â pe cavalerii fr├ónci ╚Öi lansa valuri de s─âge╚Ťi ce puteau ucide caii, f─âr─â de care orice atac ar fi fost de prisos. Lumea musulman─â ╚Ötia c─â dac─â o ╚Öarj─â a cavaleriei latine lovea grosul armatei inamice, b─ât─âlia era pierdut─â. 

Din secolul al XII-lea ne-a parvenit o lucrare scris─â de un cavaler arab, Usama Ibn-Munqidh. Acesta f─âcea parte din tribul Banu Munqidh, care st─âp├ónea ora╚Öul Shaizar, ╚Öi a luptat de mai multe ori ├«mpotriva crucia╚Ťilor. La un moment dat, a fost martorul unei confrunt─âri ├«ntre un cavaler fr├ónc ╚Öi un c─âl─âre╚Ť musulman. Usama poveste╚Öte cum latinul a ╚Öarjat, ├«nfig├óndu-╚Öi lancea ├«n coastele du╚Ömanului. Impactul loviturii a fost at├ót de puternic, ├«nc├ót c─âl─âre╚Ťul musulman a fost spintecat ├«n dou─â. 

Saladin experimentase pe propria-i piele atacul cavaleriei grele a fr├óncilor c├ónd a fost aproape ucis ├«n timpul b─ât─âliei de la Montgisard. Prin urmare, pe toat─â durata mar╚Öului, sultanul a ├«ncercat s─â ├«i atrag─â pe cavaleri ├«n lupt─â, ca s─â ├«i ├«ndep─ârteze de infanterie, f─âc├óndu-i vulnerabili, astfel ├«nc├ót c─âl─âre╚Ťii musulmani s─â ├«i ├«nconjoare ╚Öi s─â ├«i anihileze. Cavalerii fr├ónci aveau ceea ce ast─âzi numim esprit de corps, ├«n sensul ├«n care ╚Ötiau c─â reprezint─â cheia victoriei pentru crucia╚Ťi ╚Öi erau ╚Öi foarte m├óndri de statutul pe care ├«l aveau, astfel c─â musulmanii ├«i insultau ├«n speran╚Ťa c─â ├«i vor determina s─â nesocoteasc─â imperativele tactice (p─âstrarea forma╚Ťiei de mar╚Ö) ╚Öi se vor angaja ├«n lupt─â. 

Richard trebuia s─â se asigure c─â niciunul dintre cavalerii afla╚Ťi sub comanda sa nu avea s─â cedeze ├«n fa╚Ťa taton─ârilor ╚Öi s─â rup─â r├óndurile. Astfel c─â ├«ntreaga cavalerie a fost plasat─â ├«n centrul armatei. Pe flancul st├óng se afla infanteria grea, care avea rolul de a prelua ╚Öocul atacurilor inamice ╚Öi a face fa╚Ť─â ploii de s─âge╚Ťi lansate de cavaleria u╚Öoar─â a lui Saladin. Pe flancul drept se aflau c─âru╚Ťele cu provizii ╚Öi trupele de rezerv─â ale infanteriei. Pentru a se asigura c─â nu duce lipsa resurselor, Richard a aranjat ca o flot─â s─â navigheze aproape de coast─â. 

Crucia╚Ťii cedeaz─â presiunii

Mar╚Öul a decurs cu dificultate. Trupele lui Saladin ├«i atacau ne├«ncetat pe crucia╚Ťi, sc─âz├ónd astfel viteza de deplasare a acestora, ├«ns─â f─âr─â s─â produc─â multe victime. Martorii oculari declar─â cu uimire cum infanteria latin─â m─âr╚Ö─âluia f─âr─â probleme ├«n timp ce s─âge╚Ťile inamice se ├«nfigeau ├«n armurile de zale. Richard ╚Ötia c─â avangarda ╚Öi ariergarda, formate din templieri ╚Öi ospitalieri, se ab╚Ťinea cu greu s─â nu r─âspund─â atacurilor cavaleriei musulmane. ├Äns─â ordinele sale erau respectate. 

├Än diminea╚Ťa zilei de 7 septembrie, pe c├ónd se preg─âtea s─â ├«nainteze c─âtre Arsuf, regele englez a b─ânuit c─â Saladin va folosi c├ómpia din apropierea ora╚Öului pentru a lansa un atac de anvergur─â asupra crucia╚Ťilor, astfel c─â ╚Öi-a instruit trupele s─â nu rup─â r├óndurile sub nicio form─â. Sultanul ayyubid i-a a╚Öteptat pe latini s─â ias─â din p─âdurea ├«n care ├«╚Öi a╚Öezaser─â tab─âra ╚Öi a trimis mai multe trupe care atacau ├«n valuri oastea cruciat─â. 

├Än momentul ├«n care templierii au ajuns la Arsuf ╚Öi au ├«nceput s─â ridice tab─âra, Richard a primit vestea c─â marele maestru al ospitalierilor ╚Öi un alt cavaler nu au mai rezistat ╚Öi au lansat un atac ├«mpotriva trupelor musulmane. Treptat, din ce ├«n ce mai mul╚Ťi crucia╚Ťi ├«i urmeaz─â pe cei doi, astfel c─â regele englez a ├«n╚Ťeles c─â nu mai putea am├óna b─ât─âlia decisiv─â ╚Öi a dat ordinul de lupt─â. Osta╚Öii lui Saladin au fost lua╚Ťi prin surprindere ╚Öi au fugit, ├«ns─â o parte dintre ei au fost prin╚Öi din urm─â de cavaleria cruciat─â ╚Öi uci╚Öi. V─âz├ónd c─â trupele sale p─âr─âseau c├ómpul de lupt─â, sultanul ayyubid a fost nevoit s─â ├«i lase pe latini ├«n pace ╚Öi s─â se retrag─â. F─âr─â alte incidente, crucia╚Ťii au ajuns la Jaffa ├«n 10 septembrie 1191. 

Crucia╚Ťii pierd (din nou)

Dup─â ce ╚Öi-a odihnit armata, Richard s-a preg─âtit s─â ├«nainteze spre Ierusalim, nu ├«nainte de a ├«ncerca s─â ob╚Ťin─â Ora╚Öul Sf├ónt pe cale diplomatic─â. A purtat negocieri cu al-Adil, un frate de-ai lui Saladin, ├«ns─â f─âr─â succes. Astfel c─â, ├«n noiembrie 1191, a ├«naintat c─âtre Ramla, unde s-a oprit vreme de ╚Öase s─âpt─âm├óni pentru a depozita alimente ╚Öi alte resurse necesare ├«n viitor. ├Än decembrie, oastea cruciat─â s-a ├«ndreptat c─âtre Ierusalim ╚Öi ╚Öi-a a╚Öezat tab─âra la Beit-Nuba, la numai 20 de kilometri de ora╚Ö. 

Pe c├ót de entuziasma╚Ťi erau crucia╚Ťii fa╚Ť─â de posibilitatea recuper─ârii Ora╚Öului Sf├ónt, pe at├ót de sceptici erau Richard, nobilii latini ╚Öi cavalerii ordinelor militare. Armata aflat─â sub comanda regelui num─âra aproximativ 15.000 de osta╚Öi ╚Öi chiar dac─â, printr-un miracol, ar fi cucerit Ierusalimul, nu ar fi r─âmas destule trupe care s─â formeze garnizoana, mai ales ├«n contextul ├«n care Saladin ├«╚Öi aduna for╚Ťe proaspete din teritoriile imperiului s─âu. 

Prin urmare, la data de 10 ianuarie, Richard i-a anun╚Ťat pe crucia╚Ťi c─â trebuiau s─â se ├«ntoarc─â ╚Öi s─â se ├«ndrepte c─âtre Ascalon. Monarhul englez a refortificat portul ╚Öi a hot─âr├ót s─â a╚Ötepte pentru a vedea care abordare era mai fezabil─â: Egiptul sau Ierusalimul? ├Äns─â ├«n prim─âvar─â au sosit ve╚Öti din Anglia, care l-au tulburat pe Richard. Fratele s─âu ├«ncepe s─â ├«╚Öi consolideze puterea, astfel c─â exista pericolul unei revolte. De asemenea, a fost nevoit s─â tran╚Öeze ╚Öi conflictul dintre Conrad de Montferrat ╚Öi Guy de Lusignan. Cel dint├ói a primit regatul, iar lui Guy i-a fost v├óndut─â insula Cipru, ce avea s─â devin─â o monarhie prosper─â condus─â de familia de Lusignan p├ón─â ├«n 1489. 

Înfruntarea Richard I-Saladin, în timpul celei de-a Treia Cruciade

Richard I Saladin jpg jpeg

F─âr─â prea mare tragere de inim─â, Richard I a acceptat s─â ├«nceap─â mar╚Öul c─âtre Ierusalim ├«n vara anului 1192. ├Äns─â c├ónd au ajuns la Beit-Nuba, fr├óncii au ├«nceput s─â se certe. Richard considera c─â un asalt asupra ora╚Öului era nerealist: linia de aprovizionare era nesigur─â, Ora╚Öul Sf├ónt era ap─ârat de fortifica╚Ťii puternice, iar Saladin ├«nc─â avea o armat─â mare. Ne├«n╚Ťelegerile dintre rege ╚Öi nobili au pus cap─ât cruciadei: cei din urm─â au ├«ncercat s─â lanseze un atac, ├«ns─â nu au reu╚Öit ├«n absen╚Ťa sprijinului regal. Din nou, crucia╚Ťii s-au ├«ntors ├«n ora╚Öele de pe coast─â. Sultanul ayyubid a ├«ncercat s─â profite de pe urma sl─âbiciunii latinilor ╚Öi a trimis o expedi╚Ťie c─âtre Jaffa, cu scopul de a captura portul, ├«ns─â aceasta a e╚Öuat. 

De-a lungul verii au fost purtate negocieri, care s-au materializat ├«ntr-un acord semnat la data de 2 septembrie 1192: Ierusalimul r─âm├ónea sub control musulman, ├«ns─â pelerinii aveau dreptul de a vizita ora╚Öul. Fortifica╚Ťiile Ascalonului erau demolate, iar ora╚Öul era returnat lui Saladin, ├«n timp ce fr├óncii p─âstrau teritoriul dintre Jaffa ╚Öi Tyr.

***

Pe 9 octombrie 1192, Richard I Inim─â-de-Leu a p─âr─âsit Palestina ╚Öi s-a ├«ndreptat spre cas─â. De-a lungul timpului, el a fost criticat sau l─âudat pentru ac╚Ťiunile sale din timpul cruciadei. Retragerea din fa╚Ťa Ierusalimului a fost fie un semn de sl─âbiciune, care a sc─âzut moralul crucia╚Ťilor, fie o alegere calculat─â, dictat─â de imperativele tactice ╚Öi strategice. 

Cea de-a Treia Cruciad─â i-a dezam─âgit at├ót pe cei care au participat, c├ót ╚Öi pe cei care au r─âmas acas─â. Cei mai puternici monarhi ai Europei latine au pornit c─âtre Siria, ├«ns─â niciunul nu a reu╚Öit s─â recucereasc─â Ierusalimul. 

├Äns─â timpul nu era pierdut. ├Än februarie 1198, pe tronul pontifical a ajuns Lotario dei Conti di Segni, care ╚Öi-a luat numele de Inocen╚Ťiu al III-lea, iar ├«n data de 15 august a emis bula Post miserabile, prin care ├«i chema pe cre╚Ötini la o nou─â cruciad─â. ├Äns─â aceast─â cruciad─â avea s─â ├«╚Öi lase amprenta asupra ├«ntregii cre╚Ötin─ât─â╚Ťi, iar urm─ârile ei ├«nc─â sunt vizibile ╚Öi ├«n prezent. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×A Treia Cruciad─â: Retragerea lui Richard I Inim─â-de-Leu din fa┼úa Ierusalimului, semn de sl─âbiciune sau decizie calculat─â?ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 232 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia 232 jpg jpeg