Epidemia de holeră de la Sulina din 1893: 2 000 de locuitori fug din oraș jpeg

Epidemia de holeră de la Sulina din 1893: 2.000 de locuitori fug din oraș

­čôü Istorie Modern─â Rom├óneasc─â
Autor: Ionu╚Ť Alexandru Dr─âghici

Din relat─ârile medicului Spitalului Marinei, afl─âm c─â holera ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia ├«n Sulina ├«n diminea╚Ťa zilei de 3 august 1893. Atunci s-a solicitat primirea ├«n spital a unei persoane grav bolnave. Bolnavul, Cazar Hadgian, a fost internat ├«ntr-un salon mic ╚Öi supus tratamentului impus de starea sa. A murit ├«ns─â dup─â-amiaz─â. 

Hadgian locuise ├«ntr-unul dintre hotelurile ocupate de cona╚Ťionalii s─âi, la periferia vestic─â a ora╚Öului. Armean din Turcia, venit din Constantinopol cu o lun─â ├«nainte, se suspecta faptul c─â Hadgian contractase boala ├«n timp ce a ├«nc─ârcat cereale pe vasul ÔÇ×VeniceÔÇŁ. Vasul plecase din Marsilia pe 15 iulie ╚Öi a ajuns la Sulina pe 27 iulie, f─âr─â a efectua carantina, fiind admis la libera practic─â, de╚Öi, la momentul plec─ârii din Marsilia, acolo b├óntuia holera. 

Trebuie admis─â ╚Öi o alt─â ipotez─â, ╚Öi anume c─â holera, ap─ârut─â cu dou─â s─âpt─âm├óni ├«nainte la Br─âila, ar fi putut ajunge la Sulina prin intermediul unor vase infectate ÔÇô matelo╚Ťi cu holer─â ambulatorie care, prin dejec╚Ťiile lor, ar fi putut contamina apa Dun─ârii. Este de men╚Ťionat astfel primul caz de holer─â ap─ârut ├«n Rom├ónia ├«n timpul epidemiei din 1893, consemnat la e Br─âila: grecul Dim. Tzumbali, hamal ├«n port, care, ├«mboln─âvit pe 19 iulie, moare trei zile mai t├órziu. 

├Änainte de a se ├«mboln─âvi, Tzumbali muncise mai bine de o s─âpt─âm├ón─â la desc─ârcat c─ârbuni de pe dou─â vapoare, ÔÇ×JerseyÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×TripoliÔÇŁ, sosite de la Cardiff. Cele dou─â vase nu prezentau cazuri suspecte, dar posibilit─â╚Ťi de infectare erau: la desc─ârcare, vasele erau a╚Öezate ├«n port pe mai multe r├ónduri, iar muncitorii treceau peste unul, dou─â sau chiar trei vase p├ón─â ajungeau la vasul care trebuia desc─ârcat, put├ónd trece, astfel, ├«n drumul lor peste un vas infectat.

Boala se răspândește

├Än diminea╚Ťa urm─âtoare, la Sulina a ap─ârut al doilea caz, o femeie de etnie rus─â, Maria Ivanov, care locuia ├«n vecin─âtatea spitalului ╚Öi care nu intrase ├«n contact cu primul caz. Aceasta c─âzuse brusc, ├«n jurul orei 5 diminea╚Ťa, iar la momentul consult─ârii ei de c─âtre medic se afla ├«n plin─â perioad─â asfixic─â (extremit─â╚Ťi reci, cianoz─â, ochi ad├ónci╚Ťi), deced├ónd destul de repede, ├«n aceea╚Öi zi, ├«n jurul orei 2 dup─â-amiaza. 

Al treilea bolnav, Mihail Vlasopolu, era hamal grec ╚Öi se ├«mboln─âvise ├«n jurul datei de 5 august. Hamalul lucrase pe vaporul grec ÔÇ×Adelfi CrisoveloniÔÇŁ, care plecase tot din Marsilia, ╚Öi nu a fost supus la Sulina niciunei m─âsuri sanitare, deoarece ├«n timpul c─âl─âtoriei nu se ivise vreun caz la bord. Cu toate acestea, unul dintre medicii din localitate a acuzat ╚Öi acest vapor drept cauz─â a apari╚Ťiei holerei ├«n ora╚Ö.

2.000 de locuitori fug din ora╚Ö de teama holerei 

├Än zilele urm─âtoare au ap─ârut noi cazuri, iar saloanele spitalului au fost puse la dispozi╚Ťia tuturor bolnavilor, conform art. VIII din Regulament. Salonul mare s-a umplut din prima zi. Bolnavii interna╚Ťi veneau din cel mai ├«ndep─ârtat cartier al ora╚Öului. To╚Ťi erau puternic infecta╚Ťi, iar unii au murit ├«n mai pu╚Ťin de 24 de ore.

├Än scurt timp, cl─âdirea spitalului a devenit insuficient─â pentru a oferi un loc tuturor bolnavilor. De aceea, ora╚Öul a instalat un spital ├«n bar─âcile infirmeriei, unde au fost admi╚Öi to╚Ťi bolnavii ╚Öi trata╚Ťi pe cheltuiala acesteia. La r├óndul s─âu, Spitalul Marinei a fost rezervat marinarilor puternic atin╚Öi de boal─â ╚Öi muncitorilor Comisiei Europene a Dun─ârii.


Aspectul tipic, cianotic, al unui bolnav de holeră; gravură dintr-o carte franceză de medicină publicată în jurul anului 1890

bolnav holera jpg jpeg

├Än c├óteva zile, epidemia a luat propor╚Ťii considerabile. Pe 7 august se ├«nregistrau deja 26 de cazuri noi ╚Öi 38 ├«n data de 9 august: a fost cea mai mare cifr─â ├«nregistrat─â pe toat─â perioada epidemiei. De la aceast─â dat─â, num─ârul cazurilor a ├«nceput s─â scad─â, ajung├ónd la 27 ├«n ziua de 13 august. Dar maladia a cuprins toate cartierele. 

Trebuie specificat faptul c─â mul╚Ťi locuitori au p─âr─âsit ├«n grab─â ora╚Öul: unii se refugiau ├«n satele vecine ╚Öi chiar pe malurile Dun─ârii, ajung├ónd la mila 13, al╚Ťii se ├«ndreptau spre alte ╚Ť─âri. Din estim─ârile f─âcute la acea vreme, aproximativ 2.000 de persoane au p─âr─âsit Sulina. Num─ârul ├«nsemnat de bolnavi, la a ╚Öaptea zi dup─â apari╚Ťia holerei ├«n Sulina, a fost pus de profesorul R. Koch pe seama apei de b─âut.

Marinarii mor pe capete 

├Än timp ce epidemia se propaga ├«n tot ora╚Öul, vapoarele ├«nc─ârcate din port treceau prin aceea╚Öi situa╚Ťie. Men╚Ťion─âm cazul vaporului ÔÇ×MunificentÔÇŁ, pe care se aflau ╚Öapte bolnavi, dintre care ╚Öase ├«ngriji╚Ťi ├«n cadrul spitalului. ├Än ciuda rezisten╚Ťei superioare a marinarilor, mul╚Ťi dintre ei au murit. Iat─â, ├«n cele ce urmeaz─â, vapoarele infectate ╚Öi num─ârul de bolnavi, respectiv decese:


tabel 1 jpg jpeg

Trebuie ad─âugat faptul c─â vaporul ÔÇ×MunificentÔÇŁ a pierdut ├«nc─â un marinar ├«n rada Portului Sulina. Acesta a fost observat la c├óteva ore de la declan╚Öarea bolii ╚Öi nu a mai fost timp pentru a fi transportat la spital ╚Öi internat, fiind aruncat ├«n mare.

Locuitorii ignor─â interdic╚Ťiile oficiale 

├Än perioada de ├«nceput a manifest─ârii holerei ├«n Portul Sulina, publica╚Ťia ÔÇ×British Medical JournalÔÇŁ sublinia faptul c─â cei mai mul╚Ťi infecta╚Ťi erau muncitori, ├«n ciuda faptului c─â se adoptaser─â m─âsuri foarte stricte. 

De asemenea, se raporta c─â holera a afectat ╚Öi trupele din garnizoana Sulina. Pe 21 august, consulul turc de la Sulina raporta c─â dintre cei 400 de emigran╚Ťi din lazaretul din acel port, 11 muriser─â de holer─â ├«n ultimele dou─â zile. ├Änc─â de la apari╚Ťia epidemiei, autorit─â╚Ťile din ora╚Ö au luat toate m─âsurile necesare pentru a combate flagelul ╚Öi a ├«mpiedica extinderea acestuia. 

Li s-a interzis locuitorilor s─â consume ap─â scoas─â ├«n aval de mila 2 a Dun─ârii. Li s-a recomandat s─â fiarb─â apa ├«nainte de a o bea, s─â nu m─ân├ónce fructe (a c─âror v├ónzare a fost interzis─â) ╚Öi s─â solicite asisten╚Ť─â medical─â ├«n cazul celui mai mic disconfort. 


Vase cu p├ónze ┼či cu aburi, gura Sulina. Gravur─â din ÔÇ×Letture di famigliaÔÇŁ, 1859, Trieste

Sulina GettyImages 1156660637 jpg jpeg

Din p─âcate, pu╚Ťine persoane au urmat aceste sfaturi. Pe l├óng─â aceste recomand─âri, poli╚Ťia a primit ordinul de a vizita c├ót se poate de des casele ╚Öi de a se interesa de s─ân─âtatea locuitorilor. Administra╚Ťia a depus eforturi mari pentru a ├«ndeplini aceste sarcini delicate, dar popula╚Ťia, departe de a-╚Öi oferi sprijinul, a creat dificult─â╚Ťi, ignor├ónd complet propriile interese. 

Bolnavii erau mai degrab─â abandona╚Ťi dec├ót s─â fie declara╚Ťi de urgen╚Ť─â la Administra╚Ťie. C├ónd aceasta ajungea, prin propriile mijloace ╚Öi ├«n ciuda relei voin╚Ťe a locuitorilor, s─â descopere un bolnav, vecinii erau deja instala╚Ťi ├«n locuin╚Ťa acestuia ╚Öi aveau tot timpul la dispozi╚Ťie s─â se contamineze. Aceasta ar fi explica╚Ťia pentru unele focare epidemice constatate.

Participarea popula╚Ťiei la eforturile de stingere a epidemiei ÔÇ×a fost aproape nul─âÔÇŁ 

Din datele ├«nregistrate la sf├ór╚Öitul lunii septembrie ├«n Sulina, 319 persoane s-au ├«mboln─âvit, 155 au decedat, dintre care 121 de b─ârba╚Ťi ╚Öi 34 de femei. Pe etnii, situa╚Ťia este prezentat─â ├«n tabelul de mai jos:


tabel 2 jpg jpeg

Nici interdic╚Ťia privind consumul apei nu a avut rezultatele a╚Öteptate.

ÔÇ×Dac─â i-am putut ├«mpiedica pe cei care luau ap─â s─â ├«╚Öi umple butoaiele pe cursul fluviului pe teritoriul ora╚Öului, nimeni nu-i putea obliga pe cei care lucrau la bordul vapoarelor ╚Öi al ╚Ölepurilor s─â foloseasc─â ap─â curat─â. ├Äi vedeam adesea pe ace╚Öti indivizi potolindu-╚Öi setea cu ap─â scoas─â din vecin─âtatea ╚Ölepului sau a vaporului pe care se g─âseau, f─âr─â a le p─âsa de toate recomand─ârile f─âcuteÔÇŁ. 

Odat─â cu apari╚Ťia epidemiei s-a trecut la cur─â╚Ťarea tuturor locuin╚Ťelor muncitore╚Öti din cartierele infestate: au fost v─ârui╚Ťi pere╚Ťii ╚Öi podelele camerelor ╚Öi s-a dezinfectat cu var nestins tot ceea ce putea fi atins. 

ÔÇ×Puteam spera c─â toate aceste m─âsuri vor da roade, ceea ce s-ar fi ├«nt├ómplat cu siguran╚Ť─â dac─â to╚Ťi locuitorii ar fi sus╚Ťinut eforturile Administra╚Ťiei. Trebuie s─â remarc─âm faptul c─â participarea popula╚Ťiei a fost aproape nul─â ╚Öi, dac─â am ob╚Ťinut ceva, acest lucru se datoreaz─â exclusiv autorit─â╚ŤilorÔÇŁ. 

*** 

Num─ârul oficial al holericilor, ├«n tot timpul c├ót a durat epidemia, adic─â din august p├ón─â ├«n decembrie 1893, a fost de 336. La Spitalul Marinei au fost ├«ngriji╚Ťi 88. Dintre ace╚Ötia, 54 au fost vindeca╚Ťi, procentul mortalit─â╚Ťii fiind de 38,64%. Restul de 248 de infecta╚Ťi au fost ├«ngriji╚Ťi fie la domiciliu, fie ├«n lazarete. Dintre ei, 110 s-au vindecat, 138 au murit, conduc├ónd la un procent al mortalit─â╚Ťii de 55,64%. Diferen╚Ťa dintre procente a fost pus─â pe seama confortului ╚Öi a calit─â╚Ťii ├«ngrijirii bolnavilor la standarde ridicate, ├«n cadrul spitalului.

Acest text este un fragment din articolul "1865, 1893: Holeră la Sulina", publicat în numărul 228 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.com