Embargoul contra Iugoslaviei: Românii care s au îmbogăţit peste noapte din contrabandă jpeg

Embargoul contra Iugoslaviei: Românii care s-au îmbogăţit peste noapte din contrabandă

­čôü Istorie recent─â
Autor: Emilian Colceru

Dup─â declan╚Öarea r─âzboiului din Iugoslavia (proclamarea independen╚Ťei, pe r├ónd, a Sloveniei, Croa╚Ťiei ╚Öi Bosniei-Her╚Ťegovina ╚Öi interven╚Ťia armatei iugoslave), Consiliul de Securitate al Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite emitea pe 16 noiembrie 1992 rezolu╚Ťia cu num─ârul 787 prin care se interzicea transportul de ╚Ťi╚Ťei, produse petroliere, c─ârbune, echipament ├«n domeniul energiei, fier, o╚Ťel, alte metale, chimice, cauciuc, anvelope, vehicule, aeronave ┼či motoare de orice tip c─âtre Iugoslavia. Ca urmare, Guvernul Rom├óniei emitea Hot─âr├órea nr. 771 din 27 noiembrie 1992 privind ├«ntreruperea schimburilor economice, financiare, tehnico-╚Ötiin╚Ťifice, turistice ╚Öi culturale cu R.F. Iugoslavia (Serbia ╚Öi Muntenegru) ╚Öi supravegherea traficului interna╚Ťional pe Dun─âre. 

Respectarea de c─âtre Rom├ónia a acestui embargo nu s-a produs f─âr─â probleme, Guvernul av├ónd obiceiul s─â ÔÇ×├«nchid─â ochiiÔÇŁ atunci c├ónd ajungeau transporturi petroliere spre Iugoslavia, fapt observat ╚Öi de statele occidentale, a╚Öa cum evoca jurnalistul Radu Ciobotea: 

ÔÇ×31 septembrie 1993. France Presse: ├Än urma temerilor c─â pe sectorul rom├ónesc al Dun─ârii embargoul contra Iugoslaviei este ┬źstr─âveziu┬╗, temeri exprimate ╚Öi cu prilejul vizitei pre╚Öedintelui Ion Iliescu la New York ╚Öi Strassbourg, o delega╚Ťie a Misiunii interna╚Ťionale de supraveghere a sanc╚Ťiunilor impuse Iugoslaviei va sosi la Bucure╚Öti. ├Än ultima perioad─â, mai exact dup─â decizia Consiliului de Securitate de ┬ź├«ndulcire┬╗ a embargoului ├«mpotriva Iugoslaviei, au crescut tot mai mult suspiciunile asupra modului ├«n care Rom├ónia ├«n╚Ťelege s─â respecte aceste sanc╚ŤiuniÔÇŁ.

Acela╚Öi jurnalist explic─â implicarea mai mult sau mai pu╚Ťin direct─â a statului rom├ón, prin companiile sale, ├«n transportul de petrol c─âtre Iugoslavia, prin intermediul unui mecanism-suveic─â, realizat de aceast─â dat─â cu complicitate occidental─â:

ÔÇ×10 februarie 1993. ├Än fiecare zi, c├óte 10 autocisterne de c├óte 25.000 de litri sunt ├«nc─ârcate la depozitul PECO din Timi╚Öoara ╚Öi p─âr─âsesc dulcile plaiuri rom├óne╚Öti cu destina╚Ťia Iugoslavia. Fenomenul se ├«nscrie ├«n logica unei economii de pia╚Ť─â ceva mai vaste ├«n care Rom├ónia joac─â rolul m─âg─âru╚Öului. E vorba de un contract ├«ntre firma olandez─â ┬źPolimer Chemical┬╗ ╚Öi firma iugoslav─â ┬źNaftgaz┬╗, conform c─âruia ╚Ťi╚Ťeiul olandez ajunge benzin─â ├«n Iugoslavia, via Ploie╚Öti, unde are loc prelucrarea. Anvergura noastr─â industrial─â se opre╚Öte, ├«ns─â, aici. Nici m─âcar transportul benzinei nu poate fi realizat cu cisternele CFR rom├óne╚Öti, at├ót de prost construite, ├«nc├ót constituie, ├«n Vest, un redutabil pericol. Ele circul─â ├«ns─â, nest├ónjenite, de la Ploie╚Öti la Timi╚Öoara. Aici are loc o nou─â depozitare (impozitat─â suav de ai no╚Ötri), pentru ca, mai apoi, pre╚Ťiosul carburant s─â fie ├«nc─ârcat ├«n autocisternele iugoslave ╚Öi s─â dispar─â ├«n zona economic─â incert─â dintre r─âzboi ╚Öi pace. G├óndit la Timi╚Öoara ╚Öi la Bucure╚Öti, traficul cu produse petroliere devine vizibil doar la frontier─â ╚Öi atunci privit doar cu infraro╚ÖiiÔÇŁ.

Desigur, trec├ónd peste marile afaceri care implicau statul rom├ón, embargoul a fost o surs─â de venit substan╚Ťial─â ╚Öi imediat─â pentru reziden╚Ťii rom├óni de la frontiera rom├óno-s├órb─â. Unul dintre documentarele realizate pe acest subiect de televiziunea Digi 24 explic─â fenomenul:

ÔÇ×La nici o s─âpt─âm├ón─â de la impunerea embargoului, sute de canistre pline cu benzin─â ╚Öi motorin─â ajung de la rom├óni la s├órbi. Barcagiii ├«nva╚Ť─â repede un nou traseu, ├«ntins pe o por╚Ťiune de peste o sut─â de kilometri, de la Bazia╚Ö la Dubova. La fiecare asfin╚Ťit, fluviul se umple de b─ârci care gonesc spre malul s├órbesc al Dun─ârii. [...] Un litru de benzin─â costa ├«n Rom├ónia echivalentul unei m─ârci germane. Acela╚Öi litru ajunge s─â fie v├óndut ├«n Serbia cu cinci m─ârci. Banii se f─âceau cu u╚Öurin╚Ť─â. Afaceri╚Ötii investesc ├«n b─ârci mai puternice ╚Öi transport─â din ce ├«n ce mai mult combustibil. [...] ├Än Clisura Dun─ârii, peste o sut─â de benzin─ârii apar peste noapte. Rom├ónul ingenios ├«ngroap─â ├«n p─âm├ónt cisterne CFR care joac─â rolul unor bazine de carburant, la care se conecteaz─â cu pompe mobile. ├Äntr-o lun─â, un contrabandist c├ó╚Ötig─â p├ón─â la 60.000 de m─ârci. Re╚Ťeaua e bine pus─â la punct. Unii au grij─â de benzin─ârii, al╚Ťii sunt c─âr─âu╚ÖiÔÇŁ.

Aceast─â ÔÇ×afacereÔÇŁ ├«n vog─â ├«n perioada embargoului a creat ├«n satele de la grani╚Ťa cu Iugoslavia averi imense. Din nou, merit─â citat jurnalistul Radu Ciobotea, pentru a explica o situa╚Ťie specific─â unui sat de grani╚Ť─â din anul 1993:

ÔÇ×Spre miezul nop╚Ťii, satul Pescari e o feerie a contrabandei fluviale, un spectacol unic ╚Öi forfotitor. De pe cele dou─â maluri ale Dun─ârii pornesc zeci de semnale luminoase. Apele ├«ntunecate ale fluviului sunt spintecate furtunos de aproximativ 20 de b─ârci cu motor ├«nc─ârcate cu bidoane. ├Än larg, spre insula Ostrov, patruleaz─â o vedet─â militar─â. Marinarii strig─â ceva prin portavoce ╚Öi pornesc direct spre cele dou─â b─ârci-capcan─â, ├«n timp ce traficul se petrece la un kilometru mai jos, de unde b─ârcile rom├óne╚Öti ╚Ť├ó╚Önesc spre malul s├órbesc. Departe se z─âresc alte ambarca╚Ťiuni sosind din Iugoslavia. Noaptea, la Pescari, nimeni nu doarme. Satul e luminat a giorno, iar ma╚Öinile abia au loc s─â se strecoare unele de altele. Pretutindeni se ├«nal╚Ť─â case noi, se tencuie╚Öte, se sap─â funda╚Ťii. Pesc─ârenii au faima de a se fi ├«mbog─â╚Ťit peste noapte din contraband─â. Vreo 40 au fost condamna╚Ťi pentru a╚Öa ceva ╚Öi au cam r─ârit-o. Ceilal╚Ťi, ├«ns─â, continu─â incredibila nebunie. Chiar prin fa╚Ťa ma╚Öinii noastre, un adolescent pipernicit ├«mpinge un c─ârucior cu vreo 10-15 bidoane mari de benzin─â. Se gr─âbe╚Öte spre mal. ├Än 20 de minute va sc─âpa de bidoane ╚Öi se va ├«ntoarce mult mai bogat dec├ót acumÔÇŁ. 

Evident, aceste ac╚Ťiuni au determinat adev─ârate lupte ├«ntre contrabandi╚Öti ╚Öi poli╚Ťia de frontier─â, ├«n special ├«n perioada c├ónd la comanda trupelor de gr─âniceri s-a aflat Nicolae Popa, care m─ârturise╚Öte ├«ntr-un interviu acordat Pro TV c─â ar fi re╚Ťinut 52.000 de m─ârci, 843 de ambarca╚Ťiuni, 742 de motoare, 543 de tone de combustibil ╚Öi ar fi ├«mpu╚Öcat 74 de motoare, f─âr─â ├«ns─â a trage ├«n oameni. B─âtut, amenin╚Ťat cu moartea, cu locuin╚Ťa incendiat─â de patru ori, nu a cedat p├ón─â c├ónd nu a fost determinat de superiori s─â p─âr─âseasc─â meseria de poli╚Ťist de frontier─â.

Se estimeaz─â num─ârul contrabandi╚Ötilor prin╚Öi de autorit─â╚Ťi la peste 2.000, care ├«ns─â nu au primit dec├ót amenzi. Pe de alt─â parte, 10 oameni au pl─âtit cu via╚Ťa aceast─â activitate, fie ├«mpu╚Öca╚Ťi de gr─âniceri, fie de al╚Ťi contrabandi╚Öti. Perioada a r─âmas ├«n memoria localnicilor prin mai multe c├óntece devenite folclorice, precum ÔÇ×┼óine, Doamne, Dun─âreaÔÇŁ.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Trafic ╚Öi bi╚Öni╚Ť─â la grani╚Ťa rom├óno-iugoslav─âÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 27 septembrie - 20 decembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg