So┼úii Ceau┼čescu ├«n vizit─â la CAP Movileni, jude┼úul Ia┼či, ├«n 1989, c├ónt─ârind un ┼čtiulete-record

ÔÇ×Economia de penurieÔÇŁ: Criza profund─â a regimului comunist

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Serinela Pintilie, Oana Ionel Demetriade

Anii ÔÇÖ80 au anun╚Ťat ├«nceputul declinului unui ├«ntreg sistem politic, socio-economic ╚Öi cultural. Pretutindeni ├«n statele comuniste criza economic─â s-a acutizat vizibil. ÔÇ×De la Stettin la Marea Baltic─â, la Trieste la Marea Adriatic─âÔÇŁ, economiile planificate se clatin─â serios, iar lipsurile devin leit.

Situa╚Ťia economic─â a creat vii nemul╚Ťumiri ├«n r├óndul proletariatului. ├Än anii ÔÇÖ80, 26 de ╚Ť─âri erau adepte ale marxist-leninismului. Printre acestea, 14 erau conduse de un partid comunist de peste 30 de ani. ├Ämpreun─â, ele reprezentau 34,4% din popula╚Ťia ╚Öi 30,7% din suprafa╚Ťa planetei. La scara Istoriei, comunismul s-a afirmat ca un sistem politic extrem de performant: nici un altul nu a cucerit mai mult ├«ntr-un timp mai scurt. Doar e╚Öecul s─âu economic contrazice acest succes.

ÔÇ×Economia de penurieÔÇŁ era util─â regimurilor comuniste, care au ├«nv─â╚Ťat s─â o gestioneze printr-un dozaj subtil: ├«n loc de ÔÇ×prea mult─â lips─âÔÇŁ se impune o lips─â rezonabil─â, care aducea popula╚Ťia ├«ntr-o dependen╚Ť─â cronic─â fa╚Ť─â de regim.

Ra╚Ťionalizarea exercit─â o presiune psihologic─â ╚Öi poli╚Ťieneasc─â asupra cet─â╚Ťeanului, care, pentru a-╚Öi procura cele necesare traiului, trebuie s─â apeleze la bunuri de pe pia╚Ťa neagr─â sau s─â fure de la locul de munc─â. De╚Öi imperios necesare procur─ârii bunurilor de baz─â, cele dou─â ac╚Ťiuni r─âm├ón ├«n planul ilegalit─â╚Ťii, chiar dac─â ele erau tolerate de autorit─â╚Ťi. Furtul ├«n ├«ntreprinderi devine o practic─â ├«nt├ólnit─â pe scar─â larg─â. Rolul acestei practici era de a asigura cele necesare traiului sau, prin comercializarea produselor, un venit suplimentar familiei. Proprietatea de stat ÔÇô ÔÇ×bun al ├«ntregului poporÔÇŁ ╚Öi al nim─ânui ÔÇô devenea o no╚Ťiune abstract─â, degrevat─â de orice reglementare moral─â. Furturile nu mai st├órneau mustr─âri de con╚Ötiin╚Ť─â nim─ânui; pentru supravie╚Ťuire nu era precupe╚Ťit niciun efort.

ÔÇ×Economia de penurieÔÇŁ declan╚Öeaz─â o veritabil─â competi╚Ťie ├«ntre indivizi, distruge solidarit─â╚Ťile, atomizeaz─â cet─â╚Ťenii ╚Öi ├«i face mai vulnerabili ╚Öi dependen╚Ťi fa╚Ť─â de autoritatea partidului-stat. Uneori, acest plan e╚Öueaz─â, iar popula╚Ťia se revolt─â. ├Än Polonia, protestele muncitorilor portuari deja aveau o tradi╚Ťie, ├«nceput─â ├«nc─â din deceniul anterior, pe fondul cre╚Öterii pre╚Ťurilor ╚Öi a lipsurilor, care din ce ├«n ce mai mult aminteau de perioada celei de-a doua conflagra╚Ťii mondiale. Acesta a fost contextul care a condus la organizarea sindicatului Solidarno┼Ť─ç. Nici celelalte state comuniste nu aveau o situa╚Ťie mai bun─â.

O criz─â profund─â

├Än cazul Rom├óniei socialiste, grevele ╚Öi protestele muncitore╚Öti au fost generate de criza profund─â prin care a trecut societatea ├«ncep├ónd cu anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, acutizat─â de sc─âderea nivelului de salarizare ╚Öi, implicit, al condi╚Ťiilor de via╚Ť─â ╚Öi de munc─â. Maniera de conducere de factur─â neostalinist─â a lui Nicolae Ceau╚Öescu a agravat ╚Öi mult criza, mai ales c─â venea dup─â o serie de m─âsuri draconice hot─âr├óte de partid ├«nc─â din anii ÔÇÖ70. Astfel, au fost revizui╚Ťi indicatorii centrali de plan, m─ârindu-se prevederile adoptate ├«n 1969 pentru cincinalul urm─âtor. Urm─ârile nu au ├«nt├órziat s─â apar─â: rata de acumulare a crescut la 13%, procentul investi╚Ťiilor ├«n industrie a crescut la 49%, ├«n timp ce investi╚Ťiile ├«n agricultur─â au sc─âzut cu 13%, aceasta ├«n ciuda dubl─ârii ÔÇĺ ├«ntre 1970 ╚Öi 1974 ÔÇĺ a exporturilor de produse cerealiere ╚Öi de carne.

Modul de direc╚Ťionare a investi╚Ťiilor industriale s-a dovedit eronat, Rom├ónia dezvolt├ónd ├«n unele situa╚Ťii ÔÇô ca de exemplu, petrochimie ÔÇô unit─â╚Ťi industriale vulnerabile, ulterior, ├«n fa╚Ťa cre╚Öterii pre╚Ťului materiilor prime ╚Öi ├«n fa╚Ťa supraproduc╚Ťiei la nivel mondial. Astfel, strategia economic─â de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 d─âduse rezultate dezastruoase. Rom├ónia ├«mprumutase bani din Occident pentru a-╚Öi dezvolta capacitatea de rafinare, ├«n vederea prelucr─ârii ╚Ťi╚Ťeiului ieftin adus din Orientul Mijlociu, dar spre sf├ór╚Öitul deceniului crescuse at├ót pre╚Ťul ╚Ťi╚Ťeiului, c├ót ╚Öi pre╚Ťul la ├«mprumuturi. Apoi, ├«n deceniul urm─âtor, c├ónd Rom├ónia putea exporta produse rafinate din petrol, pre╚Ťurile au ├«nceput s─â scad─â.

La sf├ór╚Öitul anului 1981, Nicolae Ceau╚Öescu solicita ree╚Öalonarea datoriei externe (10,2 miliarde dolari), situa╚Ťie ├«n care recomand─ârile F.M.I. vizau o reducere a importurilor. A fost contextul ├«n care regimul a decis adoptarea unor m─âsuri restrictive: cre╚Öterea exporturilor ├«n detrimentul aprovizion─ârii pie╚Ťei interne, mai ales ├«n ceea ce prive╚Öte produsele agro-alimentare, c─âutarea unor surse paralele de producere a energiei, de aici decurg├ónd redeschiderea sau deschiderea a noi fronturi de lucru ├«n industria carbonifer─â, pentru a limita importurile de petrol, ├«nl─âturarea venitului salarial minim garantat ÔÇô element fundamental al legisla╚Ťiei socialiste.

Deceniul al nou─âlea nu p─ârea s─â ├«nceap─â sub cele mai bune auspicii. Primul semnal al crizei a fost emiterea unui decret de ra╚Ťionalizare a aprovizion─ârii popula╚Ťiei cu p├óine, f─âin─â ╚Öi m─âlai (Decretul nr. 313 din 17 octombrie 1981) ╚Öi obligativitatea ca achizi╚Ťiile s─â se fac─â doar ├«n localit─â╚Ťile de domiciliu sau ├«n cele ├«n care lucrau cei ├«ncadra╚Ťi ├«n produc╚Ťie. Minerii din bazinul Motru au reac╚Ťionat rapid, manifest├óndu-╚Öi deschis nemul╚Ťumirile ├«n centrul ora╚Öului, ├«n seara de 19 octombrie, prin devastarea sediului local de partid.

Ceau╚Öescu nu mai ascult─â ÔÇĺ el d─â indica╚Ťii

De asemenea, se poate observa ╚Öi o schimbare a profilului vizitelor de lucru: s-au scurtat ca durat─â; uneori sunt vizitate c├óte 2-3 obiective ├«ntr-o singur─â zi. Casele memoriale ╚Öi institu╚Ťiile de cultur─â aproape c─â au disp─ârut de pe agenda de lucru, locul lor fiind luat de CAP-uri ╚Öi IAS-uri sau de ├«ntreprinderi ╚Öi alte ctitorii industriale gigant. ╚ścolile ╚Öi institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior se bucurau de aten╚Ťie doar la ├«nceputul unui nou an ╚Öcolar.

Pe de alt─â parte, s-a schimbat ipostaza lui Ceau╚Öescu: treptat, fotografiile care ├«l ├«nf─â╚Ťi╚Öau ascult├ónd atent explica╚Ťiile speciali╚Ötilor au fost ├«nlocuite cu cele ├«n care ├«nt├óiul om al ╚Ť─ârii d─â indica╚Ťii pre╚Ťioase celor din jurul s─âu. Dac─â la ├«nceput ele aveau un caracter general, treptat, ele s-au transformat ├«n ├«ndemnuri pentru economii drastice. Dup─â 1975, Nicolae Ceau╚Öescu s-a concentrat pe ideea reducerii consumului de materii prime ╚Öi materiale, care trebuia s─â men╚Ťin─â cre╚Öterea constant─â a produc╚Ťiei printr-o ÔÇ×valorificare superioar─âÔÇŁ a acestor resurse.

Panouri cu realiz─âri ale ÔÇ×Epocii de AurÔÇŁ, la Ia┼či, ├«n 1985
Panouri cu realiz─âri ale ÔÇ×Epocii de AurÔÇŁ, la Ia┼či, ├«n 1985

La nivel macroeconomic, anii ÔÇÖ80 nu au adus nimic bun. Situa╚Ťia economic─â a rom├ónilor a cunoscut o ├«nr─âut─â╚Ťire constant─â, pe fondul crizei din deceniul precedent, care afectase ├«ntregul mapamond, dar ╚Öi a ambi╚Ťiei furibunde a lui Nicolae Ceau╚Öescu de a achita ├«ntreaga datorie extern─â, ├«ntr-o Rom├ónie ├«nfometat─â, lipsit─â de orice reac╚Ťie, ├«n afara unor excep╚Ťii notabile.

Dup─â cum aveau s─â ├«╚Öi aminteasc─â unii martori intervieva╚Ťi ├«n Ia╚Öi: ÔÇ×era foarte frig. Era foarte frig ╚Öi s─â lucrezi la birou era un privilegiu ╚Öi nu era neap─ârat, c─â st─âteai ╚Öi ├«nghe╚Ťai acolo, c─â trebuia s─â scrii [r├óde] ╚Öi trebuia s─â bei ceva fierbinte, ├«n fine, beai ceva un ceai, acolo, dac─â beai cafea era foarte mult c─â era cam rar─â cafeaua...ÔÇŁ. Imaginea de ansamblu este completat─â de multitudinea de rapoarte ale direc╚Ťiilor jude╚Ťene ale Securit─â╚Ťii care informau despre starea de spirit a popula╚Ťiei ├«n fiecare jude╚Ť. Pentru Ia╚Öi, o not─â din 10 noiembrie 1988, f─âcea cunoscute comentariile diverselor categorii de persoane (muncitori, intelectuali, studen╚Ťi, pensionari), care erau tot mai nemul╚Ťumite de deficien╚Ťele ├«nt├ómpinate ├«n aprovizionarea ora╚Öului cu produse de baz─â, agent termic, ap─â menajer─â, energie electric─â ╚Öi gaze naturale.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Un protest necunoscut. Greva de la ├Äntreprinderea Mecanic─â NicolinaÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 243 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe platforma paydemic.

image
Cump─âr─â acum!

Foto sus: So┼úii Ceau┼čescu ├«n vizit─â la CAP Movileni, jude┼úul Ia┼či, ├«n 1989, c├ónt─ârind un ┼čtiulete-record