Ducatul Bucovinei   sub administra╚Ťia austro ungar─â jpeg

Ducatul Bucovinei - sub administra╚Ťia austro-ungar─â

Dac─â prin constitu╚Ťia din martie 1849, Bucovina este ridicat─â la rangul de ducat autonom, organizarea ei administrativ─â este reglementat─â ├«n Patenta Imperial─â din 29 septembrie 1850. Instaurarea regimului absolutist Bach-Schwarzenberg ├«n Imperiul Habsburgic va am├óna punerea ├«n aplicare a Patentei, exist├ónd chiar ├«ncerc─âri de revenire la situa╚Ťia de dinainte de 1848.  

├Än perioada 1849-1860, provincia a fost condus─â de guvernatori (├«n general germani) numi╚Ťi direct de c─âtre Curtea de la Viena. De-abia apoi Bucovina ╚Öi-a putut valorifica autonomia, odat─â cu alegerea noii Diete. Pre╚Öedintele Dietei va fi episcopul rom├ón Eugenie Hacman, care va fi ulterior confirmat ╚Öi ├«n func╚Ťia de C─âpitan al ╚Ü─ârii. Guvernul de la Viena era reprezentat la Cern─âu╚Ťi de un guvernator, numit ╚Öi Pre╚Öedintele ╚Ü─ârii (Landespraesident). Dieta Bucovinei era format─â din 30 de membri (episcopul ortodox al Bucovinei, ca membru de drept, ╚Öi 29 de deputa╚Ťi ale╚Öi pe un mandat de ╚Öase ani), ├«mp─âratul numind din r├óndul ei pe C─âpitanul ╚Ü─ârii care, ├«mpreun─â cu un loc╚Ťiitor ╚Öi al╚Ťi patru membri, constituiau Consiliul Provincial Permanent, de fapt guvernul Ducatului. Din 1875, odat─â cu ├«nfiin╚Ťarea Universit─â╚Ťii din Cern─âu╚Ťi, rectorul acesteia va deveni ╚Öi el membru de drept al Dietei. Din 1910, printr-o nou─â lege electoral─â, num─ârul deputa╚Ťilor cre╚Öte de la 31 la 63. Trebuie spus c─â, spre deosebire de Transilvania, rom├ónii au de╚Ťinut ├«ntotdeauna majoritatea ├«n Diet─â, ├«ntre anii 1861-1911. ├Äntre 1864-1870 ╚Öi 1872-1874, C─âpitanul ╚Ü─ârii a fost Eudoxiu Hurmuzachi (1812-1874), ├«nnobilat ├«n 1873 de c─âtre ├«mp─âratul Franz-Iosif cu titlul de baron. 

├Äns─â actul oficial austriac cel mai important a fost patenta imperial─â din 9 decembrie 1862, prin care se acorda ducatului Bucovinei stem─â. ├Än acest document semnat de ├«mp─âratul Franz-Iosif se face un istoric al Moldovei (implicit ╚Öi al Bucovinei) de pe vremea Daciei, la loc de cinste figur├ónd personalitatea lui ╚śtefan cel Mare. Stema reprezint─â bourul moldovenesc, pe fond albastru ╚Öi ro╚Öu, cu stele aurii, foarte asem─ân─âtoare cu stema Moldovei, simboliz├ónd o recunoa╚Ötere oficial─â a caracterului rom├ónesc al Bucovinei. ├Än aceast─â perioad─â, rom├ónii ortodoc╚Öi din toate provinciile Imperiului (Transilvania, Banat, Ungaria ╚Öi Bucovina) au ├«ncercat cu perseveren╚Ť─â s─â-╚Öi realizeze m─âcar unitatea administrativ-bisericeasc─â proprie, ie╚Öind de sub jurisdic╚Ťia Mitropoliei s├órbe de la Karlowitz. Colaborarea dintre clericii ╚Öi mirenii transilv─âneni a dus ├«n cele din urm─â la ├«nfiin╚Ťarea Mitropoliei ortodoxe a Ardealului, ├«n 1864, sub conducerea marelui c─ârturar ╚Öi patriot Andrei ╚śaguna (1808-1873). ÔÇ×Bucovinenii nu s-au alipit acestei mitropolii, din cauza vanit─â╚Ťii episcopului Eugenie Hacman. El a f─âcut jocul Cur╚Ťii de la Viena ╚Öi a rutenilor, lu├ónd fiin╚Ť─â ├«n 1873 Mitropolia ortodox─â a Bucovinei ╚Öi Dalma╚ŤieiÔÇŁ (Nicolae Ciachir). Numit arhiepiscop al Cern─âu╚Ťilor ╚Öi Mitropolit al Bucovinei ╚Öi Dalma╚Ťiei, Hacman n-a mai apucat s─â se bucure de roadele manevrelor sale, murind la Viena ├«n martie 1873.

image

Compromis istoric cu Ungaria: dualismul austro-ungar 

Ca urmare a ├«nfr├óngerii umilitoare de la Sadova (Koniggratz), din 3 iulie 1866, ├«n care creatorul modernei armate prusace, feldmare╚Öalul Helmuth von Moltke, spulbera trupele austriece sub comanda nefericitului von Benedek, Viena se vede nevoit─â, pentru a salva imperiul, s─â recurg─â la compromisul istoric cu Ungaria, recurg├ónd la formula dualismului austro-ungar. Fostul imperiu al Habsburgilor este practic ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â: Cisleitania (av├ónd o suprafa╚Ťa total─â de 300.000 km2 ╚Öi o popula╚Ťie de peste 29.000.000 de locuitori) depinz├ónd direct de Viena, ╚Öi Transleitania (cu un teritoriu de 325.000 km2, pe care tr─âiau 20.000.000 de locuitori) cu capitala la Budapesta. Coeziunea acestui ansamblu era dat─â de persoana monarhului, ├«mp─âratul Franz-Iosif al Austriei fiind ├«ncoronat ╚Öi rege al Ungariei, precum ╚Öi de cele trei ministere comune: afacerile externe, armata ╚Öi finan╚Ťele.

Pentru Bucovina aceast─â nou─â arhitectur─â statal─â nu a avut efecte deosebite, ea r─âm├ón├ónd ├«n continuare un ducat autonom ├«n cadrul Cisleitaniei, al─âturi de alte 16 unit─â╚Ťi teritoriale precum: Austria Superioar─â, Austria Inferioar─â, Moravia, Tirolul etc. ├Än timp ce pentru rom├ónii din Transilvania urmau s─â vin─â vremuri grele, ei trebuind s─â fac─â fa╚Ť─â numeroaselor tentative de dezna╚Ťionalizare ale guvernului ungar (legea din 6 decembrie adoptat─â de Parlamentul de la Budapesta proclama o singur─â na╚Ťiune politic─â ╚Öi o singur─â limb─â oficial─â, cea maghiara), rom├ónii din Bucovina au cunoscut, din acest punct de vedere, un climat de relativ─â lini╚Öte, propice dezvolt─ârii economice ╚Öi culturale. Trebuie men╚Ťionat de altfel c─â to╚Ťi cei 144 de ani de st─âp├ónire austriac─â asupra Bucovinei au fost ani de pace, cu excep╚Ťia ultimilor patru ani marca╚Ťi de confrunt─ârile Primului R─âzboi Mondial.

ÔÇ×Popula╚Ťia Bucovinei a devenit un mozaic etnicÔÇŁ 

Recens─âm├óntul din 1869 indica pentru Bucovina o popula╚Ťie de aproape 512.000 de locuitori, repartizat─â etnic ├«n felul urm─âtor: 207.000 de rom├óni, 186.000 de ruteni, 118.000 alte na╚Ťionalit─â╚Ťi (germani, evrei, poloni etc). Va fi pentru ultima dat─â ├«n perioada austriac─â c├ónd elementul rom├ónesc va de╚Ťine o majoritate relativ─â (40,5%) fa╚Ť─â de ruteni (36,4%). Deja la urm─âtoarea m─âsur─âtoare demografic─â, cea din 1880, rom├ónii nu mai reprezint─â dec├ót 33,4% din ansamblul popula╚Ťiei bucovinene, ├«n timp ce rutenii urc─â la 42,2 %. De╚Öi ├«n cifre absolute num─ârul rom├ónilor cre╚Öte, ├«n realitate ponderea lor scade ├«ncontinuu din 1786, acesta fiind cel mai grav fenomen cu care s-a confruntat rom├ónismul ├«n Bucovina ├«n timpul ocupa╚Ťiei austriece. ÔÇ×├Än perioada 1786-1910 num─ârul popula╚Ťiei Bucovinei a crescut de 5,7 ori, al rom├ónilor de circa 3 ori, al rutenilor de 9,6 ori, iar num─ârul celorlalte na╚Ťionalit─â╚Ťi s-a m─ârit de 18 ori. [..] A crescut considerabil num─ârul ╚Öi ponderea altor na╚Ťionalit─â╚Ťi, ├«n r├óndul c─ârora se deta╚Öeaz─â cre╚Öterea num─ârului evreilor. Dac─â ├«n 1784 cifra estimat─â ar─âta 526 evrei, num─ârul lor s-a ridicat la 47.700 ├«n 1869, apoi la 100.893 ├«n 1900, ╚Öi la 102.919, ├«n 1910, adic─â 12,9 % din popula╚Ťia total─â. [...] Popula╚Ťia Bucovinei a devenit un mozaic etnic, principalele na╚Ťionalit─â╚Ťi fiind: rom├ónii, rutenii, evreii, germanii ╚Öi poloneziiÔÇŁ (Vladimir Trebici).

Un fenomen foarte pu╚Ťin cunoscut ╚Öi studiat este cel de emigra╚Ťie al multor bucovineni c─âtre paradisul promis al ÔÇ×Lumii NoiÔÇŁ, ├«ndeosebi spre Statele Unite ╚Öi Canada. Aceasta, ├«n pofida unei anumite dezvolt─âri economice a Bucovinei. ├Äntre 1866-1869 se construie╚Öte prima cale ferat─â din provincie pe traseul Nepolocau╚Ťi-Cern─âu╚Ťi-I╚Ťcani, urmat─â ├«n 1889 de tronsonul Dorne╚Öti-R─âd─âu╚Ťi. Se ├«nfiin╚Ťeaz─â o fabric─â de ciment la Straja, fabrici de bere la Cern─âu╚Ťi, Suceava ╚Öi Solca, fabrici de zah─âr la Jujica ╚Öi Lujeni, o mare fabric─â de sticl─â la Putna, exploat─âri de sare la Cacica, cariere de var la Pojor├óta ╚Öi Crasna etc., toate reflect├ónd dinamismul economic al zonei. Acest dinamism nu e str─âin de prezen╚Ťa masiv─â a elementului evreiesc care ÔÇ×predomin─â ├«n toate districtele Bucovinei. [ÔÇŽ] Recunoscut─â a fi cu aptitudini excep╚Ťionale ├«n acest domeniu, aceast─â popula╚Ťie versat─â ├«n materie de comer╚Ť este ╚Öi foarte muncitoare, perseverent─â ╚Öi ocup─â deta╚Öat primul loc ca meseria╚Öi: ceasornicari, curelari, dulgheri, croitori etc.ÔÇŁ (Nicolae Ciachir). Pentru a confirma aceast─â corect─â apreciere, vom men╚Ťiona, de exemplu, c─â ├«n Cern─âu╚Ťii anului 1912, dintre cei 2.995 de negustori, 2.517 erau evrei ╚Öi doar 45 rom├óni. ├Än perspectiv─â istoric─â, prezen╚Ťa masiv─â a evreilor ├«n activit─â╚Ťile economice ╚Öi comerciale va reprezenta una dintre cauzele succesului ├«n zona de nord-est a Moldovei a mi╚Öc─ârilor extremiste de dreapta, cu deosebire a Mi╚Öc─ârii Legionare. ÔÇ×Antisemitismul rom├ónesc a devenit expresia suspiciunii ╚Ť─âr─âne╚Öti ├«mpotriva str─âinilor ╚Öi a ora╚Öului, a spaimelor p─âturilor de mijloc, aflate ├«n ascensiune sau declin, fa╚Ť─â de statutul lor socialÔÇŁ (Armin Heinen).

Cel mai mare numar de ╚Ötiutori de carte dintre toate teritoriile locuite de rom├óni se afla ├«n Bucovina 

├Än toamna anului 1875, prin decret imperial, a luat fiin╚Ť─â Universitatea din Cern─âu╚Ťi, care a func╚Ťionat ini╚Ťial cu trei facult─â╚Ťi: Teologie greco-oriental─â (ortodox─â), Drept ╚Öi Filozofie. Deschiderea acestui l─âca╚Ö de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior a avut un efect pozitiv ╚Öi asupra rom├ónilor, care nu mai erau nevoi╚Ťi s─â ia calea Vienei, Clujului sau Berlinului pentru a-╚Öi putea continua studiile. Mai mult chiar, au ├«nceput s─â vin─â tineri rom├óni din Moldova, Basarabia sau Transilvania pentru a urma cursurile Universit─â╚Ťii din Cern─âu╚Ťi, onorate printre altele de prezen╚Ťa unor personalit─â╚Ťi precum Sextil Pu╚Öcariu sau Ion Nistor. ├Än cadrul Facultatii de Filozofie func╚Ťiona ╚Öi o catedr─â de limba ╚Öi literatura rom├ón─â al c─ârei titular era Ioan Gh. Sbiera.

├Än primul an de func╚Ťionare num─ârul studen╚Ťilor a fost de 208, dintre care 53 de rom├óni, 51 de evrei, 41 de ruteni etc. Dintre cei 53 de rom├óni, 34 studiau teologia, 11 dreptul ╚Öi 8 filozofia. Trebuie men╚Ťionat c─â, indiferent de nivelul unit─â╚Ťilor de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt sau de caracterul lor (de stat sau privat), ele erau accesibile tuturor elevilor ╚Öi studen╚Ťilor, indiferent de etnie, stare social─â sau apartenen╚Ť─â confesional─â. ├Änv─â╚Ť─âm├óntul secundar ╚Öi liceal se preda ├«ntr-o serie de ╚Öcoli din Cern─âu╚Ťi, Suceava, R─âd─âu╚Ťi sau C├ómpulung care aveau ├«ns─â limba de predare germana. ├Än timp vor ap─ârea ╚Öi licee cu limba de predare rom├óna la C├ómpulung (1895), la R─âd─âu╚Ťi (1910) etc. Religia ortodoxa ╚Öi limba rom├ón─â s-au predat ini╚Ťial doar facultativ ╚Öi numai pentru elevii ortodoc╚Öi rom├óni. ├Än ceea ce prive╚Öte ├«nv─â╚Ť─âm├óntul primar, la sf├ór╚Öitul anului 1913, ultimul an de pace, ╚Öcolile primare ╚Öi publice din Bucovina erau frecventate de aproape 110.000 de elevi, dintre care 38% erau rom├óni, 34% ucrainieni, 21% germani ╚Öi evrei etc., cifre concordante cu ponderea diferitelor etnii ├«n ansamblul popula╚Ťiei bucovinene. Fapt meritoriu, p├ón─â la sf├ór╚Öitul st─âp├ónirii austriece, procedura de inspectare ╚Öi examinare a ╚Öcolilor primare din Bucovina a fost ├«n totalitate na╚Ťionalizat─â, adic─â un inspector ╚Öcolar de o anumit─â etnie avea dreptul s─â verifice doar ╚Öcolile ╚Öi clasele cu limba respectiv─â de instruire. ├Än ultimele decenii de st─âp├ónire austriac─â, procentul copiilor ╚Öcolariza╚Ťi a crescut spectaculos de la circa 13% ├«n anul ╚Öcolar 1870/1871 la circa 96% ├«n anul de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt 1912/1913. Obiectiv vorbind, la ├«nceputul veacului XX, cel mai mare numar de ╚Ötiutori de carte dintre toate teritoriile locuite de rom├óni se afla ├«n Bucovina (46,1%), apoi ├«n Transilvania ╚Öi Banat (43,5% din totalul popula╚Ťiei), Regatul Rom├óniei (39,3%), pe ultimul loc afl├óndu-se Basarabia (15,6%), consecin╚Ť─â direct─â a dezinteresului autoritatilor ╚Ťariste.

Toate aceste fapte pozitive care au marcat via╚Ťa locuitorilor din Bucovina, mai ales ├«n ultimii ani ai ocupa╚Ťiei austriece, nu puteau ├«ns─â s─â sting─â dorul cel mare al bucovinenilor de a reveni la patria-mam─â.

  Arboroasa 

A doua jum─âtate a veacului al XIX-lea este martor─â, ╚Öi ├«n Bucovina, a resurec╚Ťiei spiritului na╚Ťional, a intensific─ârii activit─â╚Ťii culturale ╚Öi politice, a afirm─ârii identit─â╚Ťii na╚Ťionale a rom├ónilor bucovineni. La acest fapt au contribuit ╚Öi o serie de anivers─âri sau comemor─âri legate de istoria mai veche sau mai recent─â a Moldovei. ├Än primul r├ónd, este vorba despre aniversarea a 400 de ani de la zidirea m├ón─âstirii Putna (1871), prilej de manifestare a solidarit─â╚Ťii na╚Ťionale a tuturor rom├ónilor. Serb─ârile de la Putna au fost organizate de un comitet compus din Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D.Xenopol ╚Öi al╚Ťii, iar printre participan╚Ťi s-au num─ârat Vasile Alecsandri, Mihail Kog─âlniceanu, Grigore Tocilescu etc. Cu acela╚Öi prilej, Ciprian Porumbescu (1853-1883) a interpretat cunoscuta hor─â a ÔÇ×Daciei ├«ntregiÔÇŁ, iar Eminescu m─ârturisea c─â: ÔÇ×prin aceast─â manifesta╚Ťie s-a ridicat sim╚Ťul na╚Ťional, iar studen╚Ťii, care au ap─ârut din toate ╚Ťinuturile rom├óne╚Öti, vor contribui dup─â aceasta ├«ntr-o larg─â m─âsur─â, la rede╚Öteptarea poporului rom├ónÔÇŁ.

├Än 1875, cu ocazia ├«mplinirii unui secol de la cotropirea Bucovinei, bucovinenii organizeaz─â la Ia╚Öi ╚Öi la Paris manifesta╚Ťii contra domina╚Ťiei habsburgice. La ├«ntrunirea de la Ia╚Öi particip─â ╚Öi studen╚Ťii din Cern─âu╚Ťi, grupa╚Ťi ├«n Societatea studen╚Ťeasc─â ÔÇ×ArboroasaÔÇŁ, al c─ârei al doilea (╚Öi ultim) pre╚Öedinte a fost Ciprian Porumbescu. Cu acela╚Öi prilej, Mihail Kog─âlniceanu publica la Paris ╚Öi Bucure╚Öti bro╚Öura Rapt de la Bukovine, ├«n care, pe baza recent g─âsitei coresponden╚Ťe dintre cancelarul imperial Kaunitz ╚Öi ambasadorul austriac la Poart─â, baronul Thugut, face un necru╚Ť─âtor rechizitoriu al r─âpirii Bucovinei. Referitor la acest fapt, Kog─âlniceanu concluzioneaz─â: ÔÇ×Ru╚Öi, turci, greci, to╚Ťi s-au v├óndut, pe bani ╚Öi pe odoare, de la feldmare╚Öalul Marii Ecaterine,[...] p├ón─â la Iachovachi Rizo, nedemnul socru ╚Öi capuchehaie al domnului Moldovei. ├Än lunga list─â de corup╚Ťi pe care Thugut o ├«mp─âr╚Ťe╚Öte f─âr─â ru╚Öine cancelarului Mariei Tereza,[...] numai Moldova legal─â, numai Grigore Ghica Voievod ╚Öi cu boierii Divanului s─âu s-au ╚Ťinut necorup╚ŤiÔÇŁ.

R─âzboiul de Independen╚Ť─â a prilejuit alte manifest─âri de solidaritate ╚Öi sim╚Ťire rom├óneasc─â ale bucovinenilor, cu at├ót mai mult cu c├ót prima jertf─â a r─âzboiului a fost un voluntar bucovinean, Constantin Popescu, mort la Calafat ├«n timpul bombardamentelor turce╚Öti. ├Än octombrie al aceluia╚Öi an, Societatea ÔÇ×ArboroasaÔÇŁ, denumire popular─â a Bucovinei ce amintea de bog─â╚Ťia secularilor codri ai provinciei, ├«╚Öi exprim─â adeziunea la manifest─ârile comemorative legate de ├«mplinirea a o sut─â de ani de la asasinarea domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Un rol important ├«n toat─â aceast─â efervescen╚Ť─â na╚Ťional─â l-au jucat ╚Öi unele publica╚Ťii precum: ÔÇ×BucovinaÔÇŁ, ÔÇ×Gazeta BucovineiÔÇŁ, ÔÇ×PatriaÔÇŁ sau societ─â╚Ťi culturale dintre care trebuie amintite ├«n primul r├ónd ÔÇ×Societatea pentru cultur─â ╚Öi literatur─â rom├ón─â ├«n BucovinaÔÇŁ, creat─â ├«n 1864 sub pre╚Öeden╚Ťia lui Gheorghe Hurmuzachi, ÔÇ×JunimeaÔÇŁ (urma╚Öa ÔÇ×ArboroaseiÔÇŁ, interzis─â de autorit─â╚Ťi), av├óndu-l ca pre╚Öedinte pe istoricul Dimitrie Onciul ╚Öi ÔÇ×ConcordiaÔÇŁ, ├«nfiin╚Ťat─â la Cern─âu╚Ťi, ├«n 1885.

├Än ceea ce prive╚Öte activitatea politic─â a rom├ónilor bucovineni, aceasta avea, din nefericire, s─â sufere din pricina disensiunilor dintre conservatori ╚Öi liberali, precum ╚Öi din cauza ne├«n╚Ťelegerilor privitoare la colaborarea cu rutenii, unii lideri rom├óni (Aurel Onciul) milit├ónd pentru apropierea fa╚Ť─â de ace╚Ötia. ├Än aprilie 1892 ia fiin╚Ť─â Partidul Na╚Ťional Rom├ón, urmat de Partidul Popular Na╚Ťional (1900), ├«ntemeiat printre al╚Ťii de juristul Gheorghe Popovici, deputat ├«n Parlamentul de la Viena ╚Öi care ridicase ÔÇô frumos exemplu de solidaritate na╚Ťional─â! ÔÇô chestiunea rom├ónilor din Transilvania, persecuta╚Ťi de guvernul maghiar. ├Än 1905, cele dou─â partide vor fuziona sub pre╚Öedentia lui Iancu Flondor (1865-1924), care ├«ns─â va demisiona cinci ani mai t├órziu afirm├ónd: ÔÇ×Discordia ╚Öi lupta ├«ntre fra╚Ťi care a cauzat neamului nostru din Bucovina multe ╚Öi numeroase sc─âderi [...] ├«ncep din nou a se ├«mbuiba ├«n r├óndurile noastreÔÇŁ. Faptul c─â rom├ónii din Bucovina nu au fost supu╚Öi unor presiuni viz├ónd pierderea identit─â╚Ťii na╚Ťionale, similare celor pe care le-au avut de suferit rom├ónii afla╚Ťi ├«n jurisdic╚Ťia guvernului de la Budapesta, probabil a contribuit la o mai slab─â reac╚Ťie politic─â ÔÇô ╚Öi nu numai ÔÇô a p─âturii conduc─âtoare rom├óne╚Öti din Bucovina. ÔÇ×Diviziunea ╚Öi conflictele ÔÇô uneori foarte ascu╚Ťite ÔÇô din cadrul mi╚Öc─ârii na╚Ťionale rom├óne╚Öti au f─âcut ca ea s─â nu aib─â for╚Ťa celei din Transilvania. Nici Biserica ortodox─â din Bucovina nu a jucat rolul ÔÇô at├ót de important ÔÇô avut de cele dou─â biserici (ortodox─â ╚Öi unit─â) din TransilvaniaÔÇŁ (Florin Constantiniu).