Draco, faimosul „lup dacic”
Dintre însemnele armatei trebuie menționat celebrul draco (plural – dracones), incorect cunoscut la noi drept „lupul dacic”. Acest stindard nu este o invenție dacică. Provine tocmai din Asia, la început fiind un simplu băț în vârful căruia erau agățate fâșii de piele sau stofă colorată, pentru ca arcașii călare ai stepelor să vadă direcția și intensitatea vântului, pentru a ști ce săgeți şi de la ce distanță să le folosească.
Treptat, acest băț simplu a ajuns să fie ornat cu un cap de animal și a fost adus de neamurile nomade – probabil de sarmați – în teritoriile locuite de daci, care au preluat la rândul lor acest însemn, reprezentat în mai multe locuri pe Columnă. Se pare că dacii aveau un draco cu cap de lup sau de câine, din metal, de care era legată o coadă din fâșii de stofă sau piele colorată, care, dacă draco-ul era purtat de cavaleria în galop, scotea un șuierat care speria caii inamicilor.
În stânga, nobil dac, purtător de draco. Poartă un coif metalic bogat ornamentat, cămașă de zale și un cosor scurt. În dreapta, un infanterist suflă într-un carnyx, model aflat pe soclul Columnei. La brâu poartă o spadă romană de tip gladius, probabil captură de război. ILUSTRAȚIE: Cătălin Drăghici
Nicio piesă nu a fost găsită (încă) pe teritoriul României, singurul cap de draco fiind descoperit în Germania, lângă un castru roman. Probabil că și aceste piese au fost capturate în masă de către romani, care le vor prelua și ei pe post de stindard în cavaleria auxiliară. De aici draco s-a răspândit în alte zone europene, inclusiv în Evul Mediu.
Columna mai prezintă și stindarde rectangulare din stofă, care aveau cu siguranță simboluri apotropaice sau însemne de triburi. Pentru coordonarea trupelor pe un spațiu larg erau folosite instrumente de suflat, de la cornuri la carnyx-uri, acestea din urmă apărând și ele tot pe Columnă și pe alte piese arhitectonice care ornau Forul lui Traian.
Acest text este un fragment din articolul „Armele dacilor”, parte a grupajului publicat în numărul 222 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.
