Diagnosticul prosperităţii structurilor socialiste în R P  Chineză jpeg

Diagnosticul prosperităţii structurilor socialiste în R.P. Chineză

­čôü Comunism
Autor: dr. Florea Neagu

Adev─ârul istoric de la care vreau s─â plec ├«n prezentarea temei anun┼úate ├«n titlu este c─â ├«n mecanica social─â rom├óneasc─â din vremurile moderne, at├ót conceptele, c├ót ┼či procesele reale au fost ├«ntotdeauna de ├«mprumut. Preluarea ideilor, adesea incompatibile cu specificul sistemic al mediului ├«n care ele au fost r─âs─âdite, nu a cuprins ┼či faza de adaptare a lor la acest nou mediu. Dac─â mai lu─âm ├«n seam─â ┼či faptul c─â mediile social-economice de provenien┼ú─â au fost, ca un f─âcut, totdeauna altele, dup─â b─âtaia v├ónturilor istorice, adic─â nici ele ├«ntre ele compatibile sistemic, atunci putem l─âmuri mai u┼čor inadverten┼úele acestor prelu─âri, adesea for┼úate. Dar nici promotorii autohtoni n-au dovedit ├«n┼úelegerea rostului acestor prelu─âri, adesea nemotivate social ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nesus┼úinute de partea vie a sistemului primitor. Sau poate alte scopuri au motivat pe ace┼čti promotori autohtoni s─â preia idei din alte p─âr┼úi, chiar dac─â acestea s-au dovedit altoiuri ve┼čtede, chiar moarte.

Economia chinez─â va ajunge prima din lume

R─âsturnarea din Decembrie 1989 nu are nici p├ón─â ast─âzi o explica┼úie cauzal─â, un diagnostic de proces, fundamentat cu rigoare ┼čtiin┼úific─â ┼či recunoscut prin for┼úa argumentelor. Starea de criz─â, chiar dac─â termenul de criz─â este ocolit cu grij─â ├«n comunica┼úia public─â de la noi, ├«n care Rom├ónia se afund─â tot mai vizibil ┼či mai greu de suportat, vine s─â motiveze demersul de cercetare a proceselor ce au dus aici. O alt─â motivare a demersului de a c─âuta lan┼úul explicativ al proceselor reale din mediul social-economic actual vine de la simpla constatare a unei diferen┼úe de stare din dou─â medii, c├óndva sistemic identice: structura socialist─â a unor ┼ú─âri de putere economic─â recunoscut─â, cum ar fi Rusia Sovietic─â, s-a surpat, ├«n timp ce structura socialist─â a altor asemenea ┼ú─âri, cum ar fi Republica Popular─â Chinez─â, prosper─â. Drumul acesta de prosperitate stabil─â pe care-i angajat─â China contemporan─â ne duce direct ├«n incinta acelei grup─âri de state emergente, cum sunt ele caracterizate de c─âtre cei ce au identificat aceast─â nou─â for┼ú─â mondial─â, cuprins─â simbolic ├«n abreviativul BRIC. De la bun ├«nceput, de c├ónd cercet─âtorul american Jim OÔÇÖNeill publica, ├«n Global Economics Paper din 30 no iembrie 2001, cunoscutul, de acum, eseu ├«n care grupa cele patru ┼ú─âri, puternic diferite ├«ntre ele, dar asem─ân─âtoare prin ritmul ridicat de cre┼čtere ÔÇô Brazilia, Rusia, India ┼či China ÔÇô eram anun┼úa┼úi ca PIB-ul acestor economii va fi de peste 10% din cel global. Faptic ├«ns─â, la sf├ór┼čitul anului trecut, ponderea m─ârimii amintite mai sus a dep─â┼čit 15% din produsul mondial. Un fenomen aparte, caracterizat prin stabilitatea ritmului de valoare ridicat─â, ne arat─â sistemul social ÔÇô economic al Republicii Populare Chineze. Interesul deosebit pentru aceast─â ┼úar─â este ├«ndrept─â┼úit ┼či de faptul c─â economia acesteia, esen┼úialmente socialist─â, n-a cunoscut c─âderea altor economii de acela┼či tip.

Mai mult! ├Än evaluarea traseului viitor al grup─ârii BRIC, aceia┼či cercet─âtori de la Goldman Sachs Investment Bank demonstreaz─â c─â, p├ón─â ├«n anul 2050 sau chiar ├«n 2037, economia chinez─â va ocupa primul loc ├«n lume. Dac─â interesul cercurilor rom├óne┼čti de profil de a cunoa┼čte fr─âm├ónt─ârile ┼či succesele conducerii ┼ú─ârii ce se mi┼čc─â spre a fi ├«n cur├ónd cea mai mare putere economic─â a lumii este at├ót de invizibil, atunci nu ne r─âm├óne dec├ót s─â afl─âm cum apreciaz─â fenomenul BRIC cei de la Goldman Sachs Global Economics Departament, a┼ča cum este exprimat ├«n cartea BRICs and Beyond (pag. 154) editat─â ├«n noiembrie 2007: ÔÇ×Fenomenul BRIC r─âm├óne probabil cea mai important─â tem─â a genera┼úiei noastreÔÇŁ. Dac─â r─âm├ónem deocamdat─â la considera┼úii privind ├«ntregul grup BRIC, pentru a ├«ncheia mai ├«ncolo exordiul referitor numai la una dintre cele patru ┼ú─âri, aducem ├«n fa┼úa cititorului mi┼čcarea ├«n care sunt angajate cele patru economii ÔÇ×emergenteÔÇŁ. Aceast─â mi┼čcare ├«n ierarhia primelor cincisprezece economii sper─âm s─â fie vizibil─â prin compararea situa┼úiei actuale (pe datele accesibile pentru anul 2007) cu situa┼úia acelora┼či prime cincisprezece locuri, ce ur - meaz─â a fi ocupate, ├«n anul 2050, a┼ča cum sunt evaluate ├«n cartea BRICs and Beyond (pag. 154 ÔÇô 157). Criteriul de ierarhizare fiind, ne place s─â credem, elocvent ÔÇô masa de Produs Intern Brut, ├«n anul 2007 ┼či ├«n anul 2050, evaluat─â la Goldman Sachs Investment Bank ├«n toamna anului 2007.

PIB-urile comparative

A┼čezarea celor dou─â tabele de ierarhizare a primelor cincisprezece eco nomii na┼úionale dup─â criteriul PIB ├«n anul 2007 ┼či al─âturi evaluarea pentru 2050, va u┼čura desigur identificarea mi┼čc─ârii d─ât─âtoare de destin pentru ┼ú─âri ┼či oameni. De┼či, simpla examinare a celor dou─â ierarhii poate constitui baza a mai mul tor conside ra┼úii la scar─â planetar─â, m─â voi m─ârgini a ar─âta aici numai dou─â constat─âri. PIB ├«n 2007 (├«n milioane de dolari SUA): 1. SUA - 13.843.825; 2. Japonia - 4.383.762; 3. Germania - 3.322.147; 4. China - 3.250.827; 5. Anglia - 2.772.570; 6. Fran┼úa - 2.560.255; 7. Italia - 2.104.666; 8. Spania - 1.438.959; 9. Canada - 1.432.140; 10. Brazilia - 1.313.590; 11. Rusia - 1.289.582; 12. India - 1.098.945; 13. Coreea de Sud - 957.053; 14. Australia - 908.826; 15. Mexic - 893.365. PIB ├«n 2050 (├«n milioane de dolari SUA): 1. China - 70.710.000; 2. SUA - 38.514.000; 3. India - 37.668.000; 4. Brazilia - 11.366.000; 5. Mexic - 9.340.000; 6. Rusia - 8.580.000; 7. Indonezia - 7.010.000; 8. Japonia - 6.677.000; 9. Anglia - 5.133.000; 10. Germania - 5.024.000; 11. Nigeria - 4.640.000; 12. Fran┼úa - 4.592.000; 13. Coreea de Sud - 4.083.000; 14. Turcia - 3.943.000; 15. Vietnam - 3.607.000. Una ar fi aceea privitoare la China, care cum se vede, angajat─â ├«n ultimii ani ├«ntr-o ascenden┼ú─â stabil─â, va fi pe primul loc.

Cea de a doua constatare prive┼čte m─ârimea masei de produs intern. Aceasta din urm─â va fi ├«n ┼úara ocupant─â a primului loc ├«n lume ÔÇô Republica Popular─â Chinez─â ÔÇô de aproape dou─â ori mai mare dec├ót masa produsului intern ├«n cea de a doua economie din acel an ÔÇô SUA ÔÇô ┼či de peste cinci ori mai mare dec├ót masa actual─â produs─â de c─âtre ┼úara ce ocup─â ast─âzi primul loc din ierarhia mondial─â. Iat─â cum ne-am apropiat, cred, de tema anun┼úat─â ├«n titlu, plec├ónd de la constatarea provocatoare ┼či pus─â pe scurt ├«n lumin─â mai sus: dezvoltarea impetuoas─â a marelui stat chinez. S-ar putea ca dezvoltarea la care ne referim s─â par─â unora mai pu┼úin conving─âtoare pentru faptul c─â referin┼úa la date evaluate pentru viitorii 30 ÔÇô 40 de ani ar putea s─â con┼úin─â ┼či fenomene evenimen┼úiale necunoscute ┼či greu de evaluat cu siguran┼ú─â. C─âci, una este seria statistic─â a realit─â┼úilor tr─âite ┼či alta este deduc┼úia teoretic─â, oric├ót ar fi aceasta de fundamentat─â pe judec─â┼úi ┼či prezum┼úii. Tocmai de aceea, m─â voi angaja ├«n demonstra┼úia descoperirii ce am cre - din┼úa c─â o voi putea ├«mp─ârt─â┼či conving─âtor celor fr─âm├ónta┼úi de ├«ntrebarea de ce unele economii cu structuri de stat socialiste au ├«ncetat s─â mai existe, iar altele, ├«ntre care ┼či Re - publica Popular─â Chinez─â, continu─â s─â existe. Ba chiar s─â prospere. Pentru a scoate din lan┼úul judec─â┼úilor termenii prezumtivi ÔÇô evalu─ârile de viitor, cum sunt ┼či cele invocate mai ├«nainte ÔÇô ┼či a ridica gradul de credibilitate ├«n cele sus┼úinute ├«n continuare ├«mi voi a┼čeza demonstra┼úia numai pe segmentul de istorie tr─âit─â ├«n China, adic─â pe datele re┼úinute de organizarea statal─â ┼či de datele statistice din 1949 p├ón─â azi.

china 2 jpg jpeg

Provocarea de a c─âuta explica┼úia prosperit─â┼úii ┼či dezvolt─ârii societ─â┼úii chineze de tip socialist a venit de la diferen┼úa de stare ├«n alte ┼ú─âri socia - liste, bine ┼čtiute prin p─âr┼úile noastre ┼či aceast─â structur─â statal─â ├«n Orient. Investiga┼úia a ├«nceput cu alegerea criteriului de m─âsurare ├«n demersul de cuantificare a st─ârii. Cel mai potrivit r─âm├óne tot produsul intern brut din mul┼úimea de indicatori despre care s-ar putea vorbi. Dar nu m─ârimea anual─â a masei de produs intern, c─âci, cu anii, au loc mi┼čc─âri ┼či ├«n masa de locuitori ce stau ├«n spatele acelui produs. De aceea am preferat a urm─âri starea economiei chineze prin produsul intern brut pe cap de locuitor, ├«n ultimii 27 de ani, a┼ča cum a fost el re┼úinut ├«n anuarele statistice (CHINA STATISTICAL YEARBOOK nr. 25, 2006, p.25-27; nr. 26, 2007, p.57; Goldman Sachs Economic Research; China Economics Quarterly, April 2008, p.5). Din graficul evolu┼úiei PIB/cap de locuitor se poate cu u┼čurin┼ú─â constata c─â eficacitatea social─â a mecanismelor economice cunoa┼čte dou─â segmente deosebite unul de altul prin ritmul de cre┼čtere. Unul (1949 ÔÇô 1988) u┼čor cresc─âtor ┼či cel de al doilea, contemporan nou─â, (1992 ÔÇô 2007) puternic cresc─âtor. Am l─âsat deoparte c├ó┼úiva ani (1989 ÔÇô 1991) de tranzi┼úie de la ritmul domol de cre┼čtere la cel puternic ascendent, cu cre┼čteri anuale de 9 ÔÇô 11%. Pe scurt exprimat─â, diferen┼úa de ritm de cre┼čtere const─â ├«n aceea ca PIB/cap ├«n Republica Popular─â Chinez─â a crescut de la proclamarea acesteia ca stat socialist (1949) p├ón─â ├«n anul 1988, ├«n decurs deci de 38 de ani, de la cca. 120 yuani p├ón─â la m─ârimea 1300, adic─â de aproape 11 ori, ca dup─â anul 1988, c├ónd a fost adoptat─â Legea R.P.Chineze privind ├«ntreprinderea industriala de stat, ce prevedea la art. 19. pct. 3 ├«ncetarea activit─â┼úii acesteia prin declararea falimentului ei (Rabocii klass i sovremenn├«i mir, 2, 1989, Ed. Progress, Moskva, p. 190), acest indicator s─â creasc─â cu ritmul sugerat ┼či de curba din graficul prezentat mai sus. Adic─â de la 1700 yuani, ├«n anul 1992, la 18.980 yuani, ├«n anul 2007, ceea ce ├«nseamn─â tot o cre┼čtere de aproximativ 11 ori, ├«n numai, 15 ani. A┼čadar, m─ârimea ritmului de cre┼čtere a eficacit─â┼úii social-economice ┼či deopotriv─â a stabilit─â┼úii acestei cre┼čteri, ├«ncep├ónd cu anii 1988 ÔÇô 1991, ne convinge de ├«nr├óurirea factorilor de adaptare a structurilor pietrificate ├«n forme ├«nvechite c─âtre condi┼úii de pia┼ú─â. Ace┼čti factori sunt desigur mai mul┼úi ┼či cu puteri de influen┼ú─â diferit─â, hot─âr├ótor fiind eliminarea unit─â┼úilor socialiste consumatoare de valori produse de alte unit─â┼úi.

Legea falimentului

 Iat─â cum legea falimentului ├«ntreprinderilor socialiste, tr─âitoare prin ÔÇ×apropierea supramunciiÔÇŁ altor firme, cum ar fi spus marele filozof de expresie german─â Georg Luk├ícs (Zur Ontologie des Gesellshaftlichen Seins, cap. II, 3) ├«nl─âtur─â un puternic mecanism al nedrept─â┼úii sociale. C─âci, men┼úinerea ├«n func┼úiune a acelor ├«ntreprinderi ce tr─âiesc din supramun ca altora prin mecanismul de exploa tare numit socialism, reprezint─â ga ran┼úia surp─ârii macrosistemului dintr-o ┼úar─â sau alta. Cine nu crede, n-are dec├ót s─â-┼či roteasc─â privirea prin ┼úara noastr─â sau s─â studieze evolu┼úia postbelic─â a ┼ú─ârilor socialiste, adic─â a fostelor ┼ú─âri socialiste din Europa. C─âci, ce s-a ├«nt├ómplat cu macrosistemul unei ┼ú─âri socialiste, ├«n care s-a introdus prin lege falimentul firmelor de stat, adic─â s-a trecut la lichidarea mecanismelor ÔÇ×de apropiereÔÇŁ, ÔÇ×de furtÔÇŁ, ÔÇ×de exploatareÔÇŁ a muncii altora, se poate vedea ┼či ├«n graficul prezentat mai sus pentru statul chinez.

Avem aici, ├«n fa┼úa ochilor, punerea ├«n fapt a unei structuri de organizare economice┼čte optimal─â, cum ar fi spus filozoful N. Losski (1870 ÔÇô 1965): ÔÇ×Idealul democra┼úiei economice ├«nseamn─â nu socialism ┼či nici capitalism anarhic, ci ├«nseamn─â sinteza p─âr┼úilor pozitive valoroase din cele dou─â structuriÔÇŁ (M. Nazarov. Taina Rossii, Moskva, ÔÇ×Russkaia IdeiaÔÇŁ, 1999, p. 628). Aici g─âsesc potrivit ┼či ├«ncurajator a cita g├óndurile unui economist rom├ón, Emilian Dobrescu, formulate ├«n cuv├óntul sau la Ateneul Rom├ón din Bucure┼čti pe 2 iunie 1982, c├ónd spunea c─â: ÔÇ×Reac┼úiile extreme, lozinca ├«ntoarcerii la mecanismul pie┼úei libere sau tendin┼úa exacerb─ârii laturilor administrative ale planific─ârii nu pot fi solu┼úii viabile, demonstr├ónd imposibilitatea func┼úion─ârii economiei socialiste, a economiei moderne, ├«n general, sub impulsuri spontane, anarhice, experien┼úa a infirmat totodat─â ┼či concep┼úiile simpliste de negare sau subestimare a produc┼úiei de m─ârfuri ┼či legii valorii, eviden┼úiind falsitatea dilemei plan sau pia┼ú─âÔÇŁ (Sc├ónteia, 3 iunie 1982) Dar dac─â scopul de c─âp─ât├ói al g├óndurilor mele, ├«nf─â┼úi┼čate pe scurt ┼či ├«n chip gr─âbit ├«n r├óndurile de mai ├«nainte, a fost ideea falimentului ├«ntreprinderii socialiste ├«n propulsarea economiei chineze, ceea ce, citit─â din partea opus─â ar fi c─â men┼úinerea ┼či ├«ntre┼úinerea ├«ntreprin derilor socialiste pierz─âtoare, pe seama altora a dus la pieirea macrosistemului ├«ntregitor, atunci ar fi de ar─âtat c─â ├«n anii 1972- 1975, ├«n Rom├ónia socialist─â, m-am str─âduit, ├«n chip modest ┼či moderat, ├«ntr-o dizerta┼úie cu tema ÔÇ×Specificul sistemic al ├«ntreprinderii economiceÔÇŁ s─â combat maimu┼ú─âreala prelu─ârii teoriei occidentale a ├«ntreprinderii economice. ├Äntreprinderea economic─â socialist─â fiind incompatibil─â sistemic cu mediul macroeconomic capitalist, tot a┼ča cum ├«ntreprinderea capitalist─â este incompatibil─â sistemic cu mediul socialist. Din setul de func┼úii ale ├«ntreprinderii socialiste, a┼ča cum le-am ├«nf─â┼úi┼čat atunci ├«n teza de doctorat, decurge drept ilustrare a conceptului cunoscut mai t├órziu ├«n patrimoniul filozofic rom├ónesc ca fiind perechea recesiv─â parte-├«ntreg (Mircea Florian, 1983). Tocmai de acolo decurge ┼či acea demonstra┼úie a condi┼úion─ârii: ÔÇ×Dac─â ├«ntreprinderea socialist─â, ca parte a macrosistemului, nu cunoa┼čte starea de faliment, atunci perechea recesiv─â ÔÇô ├«ntregul, macrosistemul va cunoa┼čte aceast─â stareÔÇŁ. Unii dintre referen┼úii asupra dizerta┼úiei au ┼či respins aceast─â concluzie: ÔÇ×Desigur c─â unele idei cuprinse ├«n teza de doctorat trebuie lua - te cu o anumit─â rezerv─â. De pild─â, p─ârerea autorului c─â inexisten┼úa ├«n economia socialist─â a ÔÇ×institutului de falimentÔÇŁ ar ├«ngusta c├ómpul de manifes tare a legii valoriiÔÇŁ (Nela Ionescu, Vicepre┼čedinte al Comitetului de Stat al Pre┼úurilor). Falimentul ├«ntreprinderii socialiste, ├«n┼úeles ca verig─â de reglaj, a ajuns prin grija lui Leonte R─âutu ( o figur─â sumbr─â a acelor vremuri, ÔÇťo corcitur─â ├«ntre cobr─â ┼či vulpeÔÇŁ, cum o do - vede┼čte acad. Florin Constantiniu ├«n ÔÇťDe la R─âutu ┼či Roller la Mu┼čat ┼či ArdeleanuÔÇŁ, Ed. Enciclopedic─â, B. 2007, p.189) ┼či ├«n dezbaterea Co - mitetului Politic Executiv al PCR din martie 1982, fiind respins─â ca idee, asta vorbind eufemistic. Iar mai t├órziu, la ┼čedin┼úa Consiliului Na┼úional al Oamenilor Muncii din 2 iunie 1988, pre┼čedintele Republicii Socialiste Rom├ónia, Nicolae Ceau┼čescu, vroind parc─â a ├«nchide dosarul ideii de faliment, conchidea: ÔÇ×├Än societatea noastr─â nu se poate pune ├«n nici un fel problema falimentului ├«ntreprinderilor, tovar─â┼či!ÔÇŁ (Sc├ónteia, 3 iunie 1988). ┼×i nu s-a mai pus problema falimentului ├«ntreprinderii socialiste, prefer├óndu-se, mai ├«ncoace, cum se ┼čtie, falimentul ├«ntregului sistem. ├Än China s-a pus problema, ┼či nu numai at├ót, s-a adoptat legea falimentului ├«ntreprinderii socialiste, cu urm─ârile de acum ┼čtiute.