Despre ÔÇ×stilul Carol al II leaÔÇŁ jpeg

Despre ÔÇ×stilul Carol al II-leaÔÇŁ

­čôü Istorie Urban─â
Autor: R─âzvan Theodorescu

Domnia celui de-al treilea rege al Rom├óniei, Carol al II-lea (1930-1940), a ├«nsemnat un deceniu de autoritate monarhic─â marcat de aspecte luminoase (├«nflorire economic─â f─âr─â precedent, av├ónt cultural notabil) ╚Öi de altele mai cur├ónd ├«ntunecate (ac╚Ťiunile unei camarile corupte, ├«nceputul unei lungi crize politice, care a condus la instalarea totalitarismului ├«n ╚Ťara noastr─â). 

A fost epoca ├«n care Bucure╚Ötiul a cunoscut o vast─â oper─â de amenajare urbanistic─â, cu prec─âdere ├«n zona de nord a Capitalei, c├ónd aria lacurilor ╚Öi a Parcului Her─âstr─âu ÔÇô pe atunci ÔÇ×Parcul Na╚Ťional Carol al II-leaÔÇŁ, unde, din grija profesorului Dimitrie Gusti, se n─â╚Ötea Muzeul Satului (1936) ÔÇô au cunoscut grija special─â a suveranului ╚Öi a unor apropia╚Ťi colaboratori (ing. Nicolae Caranfil). Tot atunci, Institutul Urbanistic al Rom├óniei a preg─âtit proiectul niciodat─â realizat, al a╚Öa-numitului ÔÇ×Plan director de sistematizareÔÇŁ (1934), conceput de o echip─â de arhitec╚Ťi alc─âtuit─â din Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, Ionel Davidescu, Roger Bolomey. 

0 strada bursei jpg jpeg
V edere de pe strada Bursei din Bucure┼čti, ├«n anii interbelici

V edere de pe strada Bursei din Bucure┼čti, ├«n anii interbelici

ÔÇ×Pentru o rena╚Ötere a arhitecturii rom├óne╚ÖtiÔÇŁ.De╚Öi ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut, Bucure╚Ötiul s-a ├«mbog─â╚Ťit cu edificii moderne de stil interna╚Ťional de tip Blockhaus pe c├óteva artere (bulevardele actuale I.C. Br─âtianu, Gh. Magheru), teoretiz─ârile unor cunoscu╚Ťi arhitec╚Ťi se f─âceau pe marginea unui utopic ÔÇ×Stil Carol al II-leaÔÇŁ niciodat─â ├«nchegat. Aceste teoretiz─âri erau ├«ndreptate ├«mpotriva ÔÇ×falsului occidentalismÔÇŁ, a unui ÔÇ×interna╚Ťionalism deformant ╚Öi f─âr─â sufletÔÇŁ, a ÔÇ×servilei pasti╚ÖeriiÔÇŁ a stilului american ÔÇô paradoxal, chiar a celui ce se ├«ntrupa atunci ├«n cl─âdiri bucure╚Ötene ÔÇô, reprezent├ónd ÔÇ×goliciunea arid─â a unei geometrii simpliste care dezorienteaz─â judecataÔÇŁ ╚Öi creeaz─â ÔÇ×o mentalitate de heimatlosÔÇŁ. 

Am citat p├ón─â acum dintr-un memoriu c─âtre Academia Rom├ón─â redactat ├«n 1938 de un vestit arhitect, ultimul reprezentant notoriu a ceea ce fusese stilul neorom├ónesc ilustrat c├óndva de Mincu:este vorba de Petre Antonescu, membru de onoare al Academiei Rom├óne (1936), rector al Academiei de Arhitectur─â din Bucure╚Öti, autor al unor bine ╚Ötiute monumente ale Capitalei precum Arcul de Triumf (1935-1936) ╚Öi Facultatea de Drept (1935), singurul edificiu realizat din ceea ce regele Carol al II-lea voise s─â fie ÔÇ×cetatea universitar─âÔÇŁ. Memoriul se intitula ÔÇ×Pentru un stil Carol al II-lea ├«n arhitectura rom├óneasc─âÔÇŁ ╚Öi era o apologie a vechii arhitecturi rom├óne╚Öti, a celei populare ÔÇô sursa de inspira╚Ťie pentru ÔÇ×linia MincuÔÇŁ ÔÇô care ar trebui s─â duc─â la ÔÇ×biruin╚Ťa rom├ónismului integral ╚Öi unitarÔÇŁ sub domnia ÔÇ×omului nouÔÇŁ care era suveranul. ÔÇ×Atunci vom avea de la un neam ╚Öi un domn, un stil Stilul Regele Carol al II-leaÔÇŁ, scria Petre Antonescu, relu├ónd acelea╚Öi idei, uneori cu acelea╚Öi cuvinte chiar, la o conferin╚Ť─â la Academia Rom├ón─â, ├«n 20 ianuarie 1939, intitulat─â ÔÇ×Pentru o rena╚Ötere a arhitecturii rom├óne╚ÖtiÔÇŁ.

3 palatul monopolurilor aurel bauh calea victoriei jpg jpeg
Una dintre creaţiile arhitectului Duiliu Marcu: casa Autonomă a monopolurilor (fotografie realizată de Aurel Bauh în anii 1950)

Una dintre creaţiile arhitectului Duiliu Marcu:casa Autonomă a monopolurilor (fotografie realizată de Aurel Bauh în anii 1950)

ÔÇ×Firul de aur al continuit─â┼úiiÔÇŁ.├Äntr-o tonalitate apologetic─â proprie turiferarilor intelectuali ai epocii carliste, arhitectul academician spunea colegilor din ilustrul for:ÔÇ×C─âci noi trebuie s─â ajungem la convingerea c─â stilul Carol al II-lea, care va lua fiin╚Ť─â ├«n istoria artelor rom├óne╚Öti, nu va fi un stil de trei hotare prip─â╚Öit pe la noi, ci ramura cea mai frumoas─â de trunchiul culturii rom├óne╚Öti... la noi unde ideea na╚Ťional─â se contope╚Öte cu tradi╚Ťia nedesp─âr╚Ťit─â a ideii monarhice, aceast─â epocal─â ├«nf─âptuire trebuie s─â revin─â spiritului providen╚Ťial ad├ónc ├«n╚Ťeleg─âtor ╚Öi dinamic, al adev─âratului nostru om nou. Regele Carol al II-lea, care a vegheat ╚Öi a ├«ncurajat r─âbd─âtor ├«nceputurile operei de cur─â╚Ťire ╚Öi ├«ndreptare, iar c├ónd ceasul a sunat, el a pus paz─â spiritelor rele r─ât─âcite ori gre╚Öite ╚Öi desleg├óndu-ne, ne-a d─âruit a╚Öez─âm├óntul nou pe care zilnic ├«l ├«nt─âre╚Öte ╚Öi-l organizeaz─â potrivit realit─â╚Ťilor ╚Öi aspira╚Ťiilor rom├óne╚ÖtiÔÇŁ.

Dac─â acest ton encomiastic ÔÇô care aminte╚Öte genera╚Ťiei mele declara╚Ťii ale unor arhitec╚Ťi din vremea ├«n care se cl─âdea Casa Poporului, acum trei decenii ÔÇô putea fi ├«ng─âduit unui mare ╚Öef de ╚Öcoal─â, cu at├ót mai mult el nu putea fi imputat unui arhitect mai pu╚Ťin celebru, dar onorabil. El era Ion D. Enescu, subsecretar de stat ├«n guvernele Goga, Gigurtu ╚Öi Ion Antonescu, ├«ntr-o conferin╚Ť─â ╚Ťinut─â la Radio, ├«n 19 martie 1939 (publicat─â ├«n 1940) cu titlul ÔÇ×Arhitectura ÔÇô Rena╚Öterea na╚Ťional─â. Stilul Regele Carol al II-leaÔÇŁ. Aici, dup─â cumin╚Ťi ╚Öi cump─ânite constat─âri (ÔÇ×De la st├ólpii de lemn frumos t─âia╚Ťi ai prispelor ╚Ť─âr─âne╚Öti, p├ón─â la coloanele vechilor Cur╚Ťi Domne╚Öti, vom reg─âsi firul specificului nostru na╚Ťional, spre a-l ├«nnoda cu prezentul ╚Öi a-l trece viitorului, ├«mbog─â╚Ťit cu contribu╚Ťia artistic─â a genera╚Ťiei noastreÔÇŁ) urmeaz─â gongorice proclam─âri ale solidariz─ârii cu ÔÇ×Marele ├Ändrum─âtorÔÇŁ. 

ÔÇ×Azi, sub impulsurile Marelui ├Ändrum─âtor, M.S. Regele Carol al II-lea, relu─âm ├«n toate ╚Öi peste tot, firul de aur al continuit─â╚Ťii. C─âut─âm ├«n trecut tot ceia ce a constituit putere de existen╚Ť─â, de rezisten╚Ť─â ╚Öi de cresc├ónd─â dezvoltare a neamului rom├ónesc, spre a trage ╚Öi folosi ├«nv─â╚Ť─âmintele pentru viitor... Iat─â temeiurile artistice ale Rena╚Öterii Na╚Ťionale ├«n art─â ╚Öi mai ales ├«n arhitectur─â. C├ót prive╚Öte celelalte temeiuri de ordin ideologic, arhitec╚Ťii sunt recunosc─âtori Marelui Arhitect al Restaur─ârii ╚Öi Rena╚Öterii Na╚Ťionale, care a adunat ├«ntr-un singur front toate energiile na╚Ťiunii ╚Öi care supervegheaz─â din postul de comand─â suprem─â, ├«nf─âptuirea marei opere de ridicare a neamului rom├ónesc, la ├«n─âl╚Ťimea cuvenit─â puterei sale de munc─â ╚Öi ├«nsu╚Öirilor cu care a fost d─âruit de DumnezeuÔÇŁ. 

4 blocul aro jpg jpeg
Blocul Aro (arhitect: Horia Creang─â)

Blocul Aro (arhitect:Horia Creang─â)

Arhitec┼úii deceniului carlist.Un an ╚Öi jum─âtate dup─â asemenea ditirambice prevestiri, Carol al II-lea pleca definitiv ├«n exil, iar stilul ce urma s─â-i poarte numele nu s-a ├«nchegat niciodat─â. Ni-l putem ├«nchipui, de se va fi ├«ntrupat, ca un amestec de modernism ╚Öi paseism ╚Öi iau drept posibil exemplu ceea ce notorii arhitec╚Ťi ╚Öi arti╚Öti au ├«ncercat s─â realizeze prin pavilionul rom├ónesc de la Expozi╚Ťia Universal─â de la New York, din 1939, unde, mi-a spus-o c├óndva academicianul Doicescu, regele ├«i invita s─â se inspire din formele Hurezilor (ceea ce s-a ╚Öi ├«nt├ómplat ├«n cazul mult frecventatului restaurant rom├ónesc...)

Ironia istoriei ╚Öi a istoriei culturii na╚Ťionale a f─âcut ca principalele edificii din epoca lui Carol al II-lea s─â fie, mai ales la Bucure╚Öti, tocmai blocurile de tip american deloc prizate de aminti╚Ťii arhitec╚Ťi ce visau la un ÔÇ×stil regalÔÇŁ. Ironia devine ╚Öi mai acut─â prin aceea c─â domnia carlist─â este deschis─â de Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei, proiectat ╚Öi ridicat ├«n perioada 1929-1934 de arhitec╚Ťii americani Louis Weeks ╚Öi Walter Froy. 

Cei mai importan╚Ťi arhitec╚Ťi rom├óni ╚Öi cele mai importante cl─âdiri interbelice sunt lega╚Ťi ╚Öi legate de domnia lui Carol al II-lea.Acum activeaz─â deja amintitul Duiliu Marcu ÔÇô autor al cl─âdirii Casei Autonome a Monopolurilor (C.A.M., 1936-1940), al Palatului Victoria (1937), al Bibliotecii Academiei (1937-1938), al ╚ścolii de R─âzboi (1939);Horia Creang─â ÔÇô uzinele Malaxa (1933), blocul Malaxa, blocul ARO din Capital─â (1933-1935), hotelul ARO din Bra╚Öov, monumentul bucure╚Ötean ÔÇ×Kilometrul 0ÔÇŁ (├«n colaborare cu Constantin Baraschi, 1938);Octav Doicescu ÔÇô cartierul de locuin╚Ťe pentru Uzinele Comunale Bucure╚Öti (U.C.B., ├«n 1937-1938), uzine de la Coliba╚Öi, Flore╚Öti, Bra╚Öov, F├ónt├óna ÔÇ×Miori╚ŤaÔÇŁ dinspre B─âneasa (├«n colaborare cu Mili╚Ťa P─âtra╚Öcu);G.M. Cantacuzino ÔÇô cu hotelul REX din Mamaia;Horia Teodoru care ridic─â ÔÇ×Sala DallesÔÇŁ (1932);State Balo╚Öin cu blocul Wilson (1933);P.Em. Miclescu, autor al sucursalei uzinelor ÔÇ×FordÔÇŁ din cartierul Floreasca;Marcel Iancu cu blocul ÔÇ×BazaltinÔÇŁ (1935);Anghel Culina cu hotel ÔÇ×AmbasadorÔÇŁ (1937-1939). 

Tot acum urbanismul bucure╚Ötean a fost punctat cu p├ón─â azi remarcabile monumente de for public care, toate, ne las─â s─â p─âtrundem spiritul unei epoci sub specie stilistic─â, dar ╚Öi ideologic─â:statuia ÔÇ×AviatorilorÔÇŁ de Lydia Kotzebue ╚Öi Iosif Fekete (1935), statuia ÔÇ×Spiru HaretÔÇŁ a lui Ion Jalea (1935), statuia ÔÇ×Mihail Kog─âlniceanuÔÇŁ de Oscar Han (1937) ╚Öi opera aceluia╚Öi artist reprezent├ónd pe Constantin Br├óncoveanu (1939). Se adaug─â acestora disp─ârutele statui ale unor suverani (Carol I, Ferdinand), datorate sculptorului croat Ivan Me┼ítrovi─ç, autor ╚Öi al statuii p─âstrate a lui Ion I.C. Br─âtianu (1937). 

Nu a existat, de fapt, un stil ÔÇ×regele Carol al II-leaÔÇŁ, dar cu siguran╚Ť─â a existat o epoc─â fast─â a arhitecturii, mai mult, a culturii rom├óne╚Öti, care poate fi fixat─â ├«n deceniul al patrulea al secolului XX. 

Bibliografie: 

Valentina Bilcea, Angela Bilcea, Dic╚Ťionarul monumentelor ╚Öi locurilor celebre din Bucure╚Öti, Bucure╚Öti, 2009