Decizia autoritățile bolșevice de întrerupere a relațiilor diplomatice cu România (13/26 ianuarie 1918)
La 13/26 ianuarie 1918, autoritățile bolșevice au decis ruperea relațiilor diplomatice cu România, expulzarea reprezentanților guvernului român și sechestrarea tezaurului. Era un punct culminant al tensionării relațiilor dintre guvernul român și regimul bolșevic.
Acesta din urmă ceruse, încă de la acapararea puterii (25 octombrie/7 noiembrie), încheierea unui armistițiu imediat cu Puterile Centrale, lăsând România singură pe întreg frontul de est în fața ofensivei germane, fără altă opțiune decât să încheie și ea un armistițiu, negociat la Focșani și intrat în vigoare pe 26 noiembrie, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.
După armistițiu, armata rusă a fost confruntată cu presiunea revoluționară, dificultăți în gestionarea aprovizionării frontului, lipsa de disciplină a trupelor, care au fost cuprinse de degringoladă și s-au retras haotic, provocând dezordini, nerecunoscând nicio autoritate: nici a statului român, nici a comandantului trupelor ruse de pe frontul românesc, generalul D. Șcerbacev, pe care câțiva bolșevici au încercat să îl aresteze.
Trupele române au trecut la dezarmarea celor care părăseau frontul și s-au înregistrat ciocniri între armata română și trupele rusești anarhizate. Reacția guvernului bolșevic de la Petrograd a fost cu totul în afara uzanțelor diplomatice: l-a arestat pe ministrul plenipotențiar al României la Petrograd, Constantin Diamandi, împreună cu alți membri ai personalului Legației române. În urma protestelor corpului diplomatic, Diamandi a fost eliberat, dar chestiunea relațiilor româno-ruse a rămas tensionată pentru că trupele române au intrat în Basarabia, intervenție motivată de necesități militare, în perioada în care Republica Democrată Moldovenească își proclama independența. În acest context, Consiliul Comisarilor Poporului a dat publicității decizia pe care o supunem atenției dumneavoastră.
Expulzarea a fost făcută cu un tren special, spre Stockholm. Călătoria, care ar fi trebuit să dureze 30 de ore în condiții de iarnă, a durat 10 zile, pe fondul haosului care cuprinsese regiunea după destrămarea Imperiului Rus.
„Considerând că măsura preventivă a scurtei arestări a Ministrului Plenipotențiar român nu a avut efect, că crimele își urmează cursul, Consiliul Comisarilor Poporului dispune:
1. Toate relațiile diplomatice cu România sunt întrerupte; Consulatul român și, în general, toți agenții Guvernului român sunt retrimiși pe cel mai scurt drum dincolo de frontieră;
2. Fondul românesc în aur care se află la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia română;
Guvernul Sovietelor ia în responsabilitatea sa conservarea acestui fond și predarea acestui fond în mâinile poporului român.
3. Șcerbacev, răzvrătit împotriva revoluției și comandant suprem al Frontului Românesc, este declarat dușman al poporului și scos în afara legii.”
Palatul Taurida, 13/26 ianuarie 1918
Decizia Consiliului Comisarilor Poporului de întrerupere a relațiilor diplomatice cu România a fost primită la Președinția Consiliului de Miniștri la 15/28 ianuarie 1918. Textul original este în limba franceză, tradus și publicat în volumul al III-lea al ediției de documente publicată sub egida Arhivelor Naționale ale României „Constantin Diamandi, ministru al României la Petrograd. Corespondență diplomatică: 1917-1918”, București, 2022, p. 670 (editori dr. Elena Mușat, Laura Dumitru, studiu introductiv dr. Daniel Cain)
Foto sus: Constantin Diamandi, ministru plenipotențiar al României la Petrograd (1914-1918). © Arhivele Naționale ale României, colecția Documente fotografice, F I 3468
Mai multe pentru tine...
