De la Casa Scânteii la Casa Poporului jpeg

De la Casa Scânteii la Casa Poporului

Pe durata ├«ntregii sale existen┼úe, regimul comunist a reu┼čit s─â ├«┼či vad─â mesajul politic exprimat poate cel mai bine, ├«n planificarea arhitectural─â din Bucure┼čti. Arhitectura, v─âzut─â ca ┼čtiin┼úa ce proiecteaz─â cl─âdirile, at├ót cele de locuit, c├ót ┼či cele institu┼úionale, nu putea (a┼ča cum nu putea nici un alt domeniu ┼čtiin┼úific sau cultural) s─â nu fie subordonat─â modului de g├óndire al sistemului totalitar comunist, mod de g├óndire perfect definit prin formula orwellian─â a ÔÇ×dublului limbajÔÇŁ ÔÇô diferen┼úa dintre discursul oficial ┼či cel real.

Realitate ┼či propagand─â

Discursul oficial, propagandistic, cu privire la inten┼úiile urbanistice ale regimului comunist sun─â c├ót se poate de frumos:ÔÇ×Bucure┼čtii se transform─â pe zi ce trece ├«ntr-un ora┼č modern, capital─â a unui stat ├«n care se de s─âv├ór┼če┼čte construc┼úia socialismului. M─âre┼úele construc┼úii ale socialismului se ├«nal┼ú─â ├«n fiecare col┼ú al ora ┼ču lui. Largile bulevarde luminate fluorescent, cartierele moderne muncitore┼čti ridicate ├«n ultimii ani, ritmul impresionant al ├«nnoirilor dau Bucure┼čtilor de azi o ├«nf─â┼úi┼čare cu totul di fe rit─â de ora┼čul din anii re gi mu lui bur ghezo-mo┼čieresc, ├«n care mizeria cartierelor m─ârgina┼če de cocioabe locuite de muncitori contrasta dureros cu cartierele luxoase, construite pentru exploatatoriÔÇŁ. Realitatea este mult diferit─â. Ceea ce au inten┼úionat conduc─âtorii ┼ú─ârii ├«n aceast─â perioad─â a fost dezr─âd─âcinarea locuitorilor prin cantona rea lor ├«n imense cartiere de blocuri de locuit, apreciate de majoritatea au torilor non-comuni┼čti drept adev─â rate ÔÇ×colhozuri urbaneÔÇŁ. Aceast─â ac┼úiu ne avea menirea de a ├«mplini mai multe obiective:alienarea, omogenizarea, nivelarea locuitorilor ┼či transfor marea lor ├«n ÔÇ×automate ale modernit─â┼úiiÔÇŁ pentru ├«mplini ├«n final evolu┼úia acestora spre ÔÇ×omul nouÔÇŁ de tip socialist. O a doua latur─â a g├óndirii comuniste viza construc┼úiile institu┼úionale, megalomanice, specifice regi murilor totalitare, servind ca expresie a prosperit─â┼úii ┼či bun─âst─ârii statului.

├Än fine, o ultim─â modalitate de a pune ├«n practic─â ideile totalitare comuniste a fost distrugerea unor monumente de cert─â valoare istoric─â ce serviser─â drept locuri de memorie pentru popor, cu scopul de a ┼čterge memoria unei perioade anterioare regimului din mintea oamenilor. De-a lungul intervalului de timp studiat (1947-1989) putem identifica trei diviziuni temporale majore, fiecare cu modalit─â┼úile sale de a aborda discursul arhitectural:perioada de ├«nceput (de la preluarea pu terii p├ón─â spre a doua jum─âtate a deceniului 60), perioada de mijloc (1960 ÔÇô 1970), perioada terminal─â (anii 80). ├Än cele ce urmeaz─â acestea vor fi abordate ┼či analizate pe r├ónd.

Perioada de început

├Än plan politic, este vorba despre acel interval temporal ├«n care regimul, proasp─ât instituit ├«ncearc─â s─â ├«┼či im pu n─â controlul asupra tuturor domeniilor de decizie din stat. Acest lucru nu se putea realiza dec├ót prin ajutorul necondi┼úionat al U.R.S.S. Perioada dintre sf├ór┼čitul deceniului al 5-lea ┼či ├«nceputul deceniului al 7-lea se traduce prin dependen┼úa total─â, politic─â, administrativ─â ┼či ideologic─â, de puterea sovietic─â. Aceast─â dependen┼ú─â este foar te u┼čor observabil─â ├«n domeniul arhitecturii, unde Bucure┼čtii ├«ncearc─â s─â de vin─â o copie a Moscovei. Cel mai bun exemplu este Combinatul Poligrafic Casa Sc├ónteii (construit ├«n anii 1952-1957), copie fidel─â a Universit─â┼úii M. V. Lomonosov din Moscova. Pentru construc┼úiile institu┼úionale, modelul moscovit este fidel respectat. Planul de ÔÇ×transformare socialist─âÔÇŁ a Moscovei presupunea implantarea ÔÇ×├«mpr─â┼čtiat─âÔÇŁ a cl─âdirilor ├«n pla nul inelar al Moscovei, ca simbol al moderniz─ârii, ├«n replic─â la turnurile Kremlinului istoric2. Se observ─â ┼či ├«n cazul bucure┼čtean o diversificare a lo ca ┼úiilor alese pentru cl─âdirile expo nen ┼úiale:Sala Palatului R.P.R. (inau gu ra t─â ├«n mai 1960), Palatul Radiodifu ziunii, Pavilionul central de expozi┼úii a economiei na┼úionale a R.P.R. Aceast─â situa┼úie este diferit─â fa┼ú─â de ceea ce se va ├«nt├ómpla ├«n perioada de final a comunismului, atunci c├ónd toate construc┼úiile exponen┼úiale vor fi grupate ├«n jurul unei axe Est-Vest.

sdbt jpg jpeg

├Än ce prive┼čte construc┼úiile func┼úionale, ├«n aceast─â perioad─â ├«ncepe s─â se aplice modelul (ce va fi apoi generalizat) al cartierelor cu blocuri de locuit. ├Äntre anii 1955-1970, a par ta mentele menite s─â g─âzduias─â nu m─â rul tot mai mare de muncitori sunt cons truite la periferia ora┼čului, pe terenuri virane sau ├«n zone suburbane, de-a lungul unor bulevarde de centur─â sau al ┼čoselelor de acces ├«n ora┼če, pe criteriul proximit─â┼úii fa┼ú─â de recent construitele unit─â┼úi industriale. Acest mod de a construi nu afecta zona central─â, istoric─â a ora┼čelor. Astfel, pentru ├«nceput au fost construite, potrivit planului de sistematizare, blocuri ├«n zonele Floreasca, Bucure┼čtii Noi, Vatra Luminoas─â. ├Än a doua jum─âtate a anilor 50, construc┼úiile ├«n Bucure┼čti s-au desf─â┼čurat ├«n zonele Titan (pentru a acomoda pes te 200.000 de locuitori ├«n apro pie re uzinelor 23 August ┼či Republica, precum ┼či a uzinei Policolor din car tierul Dude┼čti), Drumul Taberei (├«n apropierea fabricilor din Militari ┼či Ghencea), Jiului ┼či Berceni (├«ncep├ónd cu anii 60). ├Än zonele Militari, Ghencea, Giule┼čti, Balta Alb─â au fost de molate str─âzi constituite din locuin ┼úe individuale pentru a face loc, de-a lungul arterelor principale, construc┼úiilor de 6-10 etaje ├«n front continuu. Ritmul construc┼úiei de blocuri, a┼ča cum afirma propaganda comunist─â, a crescut an de an:7.800 apartamente ├«n anii 1957-1958, 7.700 apartamente doar ├«n 1960, 12.400 apartamente ├«n 1961.

Perioada de mijloc

Perioada anilor 1960 ÔÇô 1970 este cea ├«n care regimul comunist a reu┼čit o total─â subordonare a administra┼úiei ┼či economiei a statului, intr├ónd ├«n zona de consolidare a puterii sale. Pe plan politic, perioada corespunde ├«ndep─ârt─â rii programatice de Moscova ┼či afi┼č─ârii unei a┼ča-zise linii ÔÇ×independenteÔÇŁ. ├Än plan arhitectural, aceasta este perioada cea mai prolific─â ├«n ceea ce prive┼čte construc┼úia de blocuri de locuit. Acestea, pe l├óng─â cons truc┼úiile exponen┼úiale, al c─âror mesaj metaforic este ├«n─âl┼úimea ┼či apropierea de Occident (Hotelul Intercontinental, Centrul de Televiziune, Aeroportul Otopeni), au menirea de a de monstra caracterul puternic, durabil al regimului ┼či evolu┼úia sa exponen┼úial─â, ca ┼či leg─âturile ce ├«ncep s─â se ├«nfiripe ├«ntre Rom├ónia ┼či statele din afara lag─ârului comunist. Sunt preferate acum cartierele monolit de blocuri, situate nu nu mai pe marile artere ce le traverseaz─â, dar ┼či ÔÇ×├«n profunzimeÔÇŁ. Modelul sovietic de blocuri este ├«nlocuit cu cel francez. Construc┼úiile beneficiaz─â ┼či de un set de norme tehnice, elaborat la jum─âtatea deceniului al 7-lea. Multitudinea de blocuri nouconstruite are ca scop un deziderat ur m─ârit cu insisten┼ú─â de conduc─âtorii regimului ÔÇô atragerea c├ót mai multor locuitori din mediul rural ├«n mediul urban. Pe data de 29 octombrie 1974 este adoptat─â legea 58 privind ÔÇ×sistematizarea teritoriilor ┼či localit─â┼úilor urbane ┼či ruraleÔÇŁ. Aceasta stipula:ÔÇ×Sistematizarea are drept scop organizarea judicioas─â a teritoriului ┼ú─ârii, jude┼úelor ┼či comunelor, a localit─â┼úilor urbane ┼či rurale, zonarea func┼úional─â privind modul de folosin┼ú─â a terenului, stabilirea regimului de ├«n─âl┼úime, a densit─â┼úii construite, precum ┼či a densit─â┼úii locuin┼úelor, a spa┼úiilor plantate ┼či de agrement, echiparea cu dot─âri social-culturale, cu lucr─âri tehnico-edilitare ┼či c─âi de comunica┼úie ┼či trans port, p─âstrarea ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea me diului ├«nconjur─âtor, punerea ├«n va loa re a monumentelor istorice ┼či de art─â ┼či a locurilor istorice, cre┼čterea efi cien┼úei economice ┼či sociale a investi┼úiilor ┼či ├«mbun─ât─â┼úirea continu─â a condi┼úiilor de munc─â, de locuit ┼či odihn─â pentru ├«ntreaga popula┼úieÔÇŁ. Un lucru ce suna foarte frumos ├«n teorie. ├Än practic─â ├«ns─â, sistematiza rea a ├«nsemnat, pe l├óng─â distrugerea a mii de sate, distrugerea aproape to ta l─â a construc┼úiilor urbane tradi┼úionale ┼či ├«nlocuirea lor cu blocuri de aparta men te, precum ┼či ├«ncercarea de mu ta re a ├«ntregii popula┼úii rurale, de peste 11 milioane de oameni, din locuin┼úele unifamiliale, proprietate privat─â, ├«n apartamente la blocuri, ├«n calitate de chiria┼či.

rtrt 1 jpg jpeg

Cutremurul de la 1977 aduce ┼či el noi schimb─âri ├«n concep┼úia arhi tec tonic─â. ├Än plan tehnic, cl─âdirile construite ├«n urma lui beneficiaz─â de un set complet de norme antiseismice. ├Än plan politic, este semnalul pentru reevaluarea centrului istoric. Odat─â cadrul legal stabilit (Legea sistematiz─ârii), ├«n urma desfiin┼ú─ârii Direc┼úiei Patrimoniului Cultural Na┼úional (25 noiembrie 1977), perimetrul central al capitalei Rom├óniei, r─âmas neatins p├ón─â spre mijlocul deceniului al 8-lea, ├«ncepe s─â fie la r├óndul lui su pus procesului de remodelare urban─â.

Un studiu realizat de arh. Constantin Juguric─â, director tehnic al Proiect Bucure┼čti, principala institu┼úie ce avea ├«n sarcin─â reconstruc┼úia capitalei, ar─âta c─â, dintr-o arie a Bucure┼čtiului de 9.250 ha, 650 ha sunt o cupate de construc┼úii s─ân─âtoase, anterioare anului 1943, 2.150 ha sunt cl─â diri noi (construite ├«ntre 1944 ┼či 1970), 800 ha sunt cl─âdiri construite ├«ntre 1971 ┼či 1975, iar marea majoritate, 5.650 ha sunt construc┼úii vechi, sub standardele moderne. Astfel, construc┼úiile anterioare anului 1943, reprezint─â, sub raport teritorial, 7, 02% bune ┼či 61% sub standard din total, respectiv din 621.000 de locuin┼úe, 410.000 sunt bune, iar 211.000 sunt sub standard8. Din cele patru alternative ale modific─ârii structurii centrului istoric propuse la ├«nceputul anilor ─â70 (demolare ┼či reconstruc┼úie;renovare pe arii ├«ntregi;restructurare prin p─âstrarea construc┼úiilor adecvate, ├«nl─âturarea celor inadecvate ┼či inserarea de construc┼úii-plomb─â;modernizare con form standardelor contemporane) ├«ncepe s─â fie folosit─â predilect prima dintre ele, sub motivul c─â ÔÇ×vechile ora┼če, cu structura lor specific─â ┼či re ┼úea ua stra da l─â, nu pot fi adaptate la cerin┼úele vie┼úii cotidiene. Suntem, ├«ncep├ónd cu mijlocul anilor 70, ├«n tranzi┼úie spre perioada final─â, martor─â a celor mai mari distrugeri de monumente istorice din Bucure┼čti.

Perioada final─â

Perioada anilor 80, cea de sf├ór┼čit a regimului comunist din Rom├ónia, vine ├«n plan politic cu o nou─â ideologie, cea a na┼úionalcomunismului. Aceasta este impus─â de conduc─âtorul politic Nicolae Ceau┼čescu ├«ntr-o ├«n cer care de a camufla realit─â┼úile eco no mice nefaste prin apelul la un discurs de tip na┼úionalist-extremist, co ro borat cu vechea ideologie a comunismului. ├Än ce prive┼čte discursul arhitectural, acesta este marcat ├«ntr-o m─â su r─â hot─âr├ótoare de op┼úiunile (capriciile) lui Nicolae Ceau┼čescu, fie c─â este vorba de construc┼úiile de tip me ga lomanic influen┼úate de c─âl─âtoriile sale prin statele comuniste asiatice, fie de distrugerea acelor locuri is to ri ce indezirabile unui stat care se proclama ├«n cel mai ├«nalt stadiu al organiz─ârii umane. Avem, deci, dou─â dimensiuni ale planului urbanistic ├«n aceast─â perioad─â:pe de o parte distrugerea centrului istoric, ac┼úiune f─âr─â precedent ├«n cultura rom├ón─â (a┼ča cum am v─âzut, ├«n perioadele anterioare se ├«ncerca men ┼úinerea ┼či integrarea monumen te lor ├«n noile arii construite), pe de cea lalt─â parte proiectele cu mesaj totalitar, grupate ├«n jurul Centrului Civic. ├Än ce prive┼čte prima dimensiune, avem de-a face, pe l├óng─â demol─ârile a cartiere ├«ntregi (cum a fost, spre exemplu, cartierul Uranus, de pe Dealul Spirii), cu d─âr├ómarea deliberat─â de monumente, ├«n special religioase, sau mutarea lor, cu scopul de a fi ascunse ├«ntre blocuri. Dac─â astfel de d─âr├óm─âri au avut loc, ├«n mod ne cesar, dup─â cutremurul din 1977 (cl─âdiri afectate de acest cutremur), politica de demolare a devenit general─â ├«ncep├ónd cu anul 1984. O list─â a cl─âdirilor distruse ├«n aceast─â perioad─â (1984-1987) nu poate s─â omit─â mo nu mente istorice precum m─ân─âstirea Co troceni (dat├ónd din 1679, d─âr├óma t─â ├«n 1984), m─ân─âstirea V─âc─âre┼čti (construit─â ├«n secolul al XVIII-lea ┼či d─âr├ómat─â ├«n 1986), biserica Sf. Spiridon Vechi (din secolul al XVII-lea, d─â r├ómat─â ├«n 1987). Dintre monumentele istorice mutate pentru a fi ferite de ochii locuitorilor men┼úion─âm Schitul Maicilor, biserica Olari, m─ân─âstirea Mihai Vod─â, biserica Cuibul cu Barz─â. Povestea distrugerii m─ân─âstirii V─âc─âre┼čti, ÔÇ×cea mai reprezentativ─â realizare a arhitecturii rom├óne┼čti din se colul al XVIII-leaÔÇŁ (Vasile Dr─âgu┼ú), este reprezentativ─â. Spa┼úiul pe care era amplasat─â aceast─â m─ân─âstire a fost ini┼úial destinat unui nou Tribunal al Poporului.

Dup─â ce fuseser─â elaborate serii de planuri care s─â conserve, pe l├óng─â cl─âdirea Tribunalului, m─âcar biserica V─âc─âre┼čti, s-a decis de molarea ├«n ├«ntregime a complexului monastic, opera┼úiune desf─â┼čurat─â ├«n tre anii 1984 ┼či 1987. Renun┼ú├ónd la construc┼úia Tribunalului, Nicolae Ceau┼čescu a dispus amplasarea aici a unei noi S─âli de Sport. Aceast─â construc┼úie nu s-a concretizat nici ea, astfel c─â spa┼úiul ocupat anterior de mo nu mentul istoric a r─âmas teren viran p├ó n─â ├«n zilele noastre. ├Än ceea ce prive┼čte proiectele ex ponen┼úiale majore ale perioadei (Ca sa Poporului, Muzeul Muzeelor, Bi blioteca Na┼úional─â, Complexul institu┼úiilor muzicale reunite, Sala Congreselor), acestea au fost ├«n mare par te influen┼úate de modelul oferit de capitala Coreei de Nord, ├«n urma istoricei vizite f─âcute acolo, la invita┼úia lui KimIrSen, de Nicolae Ceau┼čescu. Acesta a trimis ├«n 1985 o delega┼úie de arhitec┼úi ┼či speciali┼čti rom├óni la Phenian pentru a vizita palatul preziden ┼úial, o sal─â a congreselor ┼či o sal─â de sport, ├«n vederea construirii unora si mi lare la Bucure┼čti. Ulterior au fost sta bilite amplasamentele pentru Casa Poporului pe dealul Uranus, Sala Con greselor pe amplasamentul fostului hipodrom de pe Calea Plevnei (ulterior aici avea s─â fie ├«nceput─â construc┼úia cl─âdirii menite s─â reuneasc─â toate muzeele) ┼či Sala de Sport, al c─â rei amplasament avea s─â varieze, de la malul D├ómbovi┼úei, la Ciurel-Groz─âve┼čti la fostul amplasament al m─â n─âstirii V─âc─âre┼čti.

dsds 3 jpg jpeg

Din toate aceste proiecte, doar primul a fost concretizat (av├ónd ca ┼čef de proiect pe arh. Anca Petrescu). Pornind de la Casa Poporului a fost realizat proiectul Centrului Civic ÔÇô o ax─â major─â (Calea Victoriei So cialismului, lung─â de 3, 5 km) travers├ónd ora┼čul pe direc┼úia Est-Vest p├ón─â la Pia┼úa Alba Iulia, ├«n fronturi con tinue, rezervate unor ÔÇ×cl─âdiri de locuit cu magazine la parterÔÇŁ, cu inser┼úii de cl─âdiri monumentale cu func ┼úie public─â (o galerie comercial─â compact─â, biblioteca na┼úional─â, complexul institu┼úiilor muzicale reunite). Acest program ar fi trebuit s─â devin─â purt─âtorul m├óndriei na┼úionale, expresia poten┼úialului nelimitat al ÔÇ×socialismului multilateral dezvoltatÔÇŁ ┼či opera capital─â a ÔÇ×omului nouÔÇŁ ┼či a liderului providen┼úial. ├Äntr-un eseu asupra Limbaju lui totalitar ├«n arhitectur─â, arhitectul Mariana Celac observ─â:Cu o volumetrie inconsistent─â ┼či cu o exuberan┼ú─â decorativ─â ce trimite la toate sti lurile arhitectonice prin interpretarea eclectismului de sf├ór┼čit de secol al XIX-lea, ce urm─âre┼čte s─â trimit─â un mesaj eroic, al m├óndriei na┼úionale, al victoriei noii ordini, arhitectura din perioada final─â a regimului comunist, reprezentat─â cel mai bine de Ca sa Poporului, nu face dec├ót s─â transmit─â impresia de ludic, car na valesc, ridicolÔÇŁ. Momentul decembrie 1989 surprinde peisajul urbanistic bucure┼čtean ├«ntr-o situa ┼úie dezolant─â, care poate fi cu u┼čurin┼ú─â descris─â chiar ┼či de un observator venit din a far─â:ÔÇ×[ÔÇŽ┼č vechea inim─â a ora┼čului distrus─â, aproximativ 8.000 de case distruse ┼či 30 de bise rici demolate pentru a l─âsa loc liber unui palat gigantic ┼či pentru un bulevard [ÔÇŽ┼č de-a lungul c─â ru ia se ├«n┼čir─â cl─â diri re-ziden┼úiale masive pentru acti vi┼čtii de partidÔÇŁ. ├Än lumina ce lor prezentate (distru gerile de monumente is torice, alienarea lo cui torilor ┼či caracterul inten┼úionat al acesteia), de mersul arhitectural comunist este con damnabil. Sub aspect estetic, el a a dus mai cur├ónd dezavantaje capitalei Rom├óniei.