De ce Monarhia n-a salvat România. Momentele care ne-ar fi putut schimba istoria
„Adevărul“ publică începând de astăzi o serie de articole despre parcursul sinuos al relaţiei dintre Casa Regală a României, politicienii români şi societate, în ultimii 25 de ani. De ce nu a fost Monarhia soluţia salvatoare pentru ţară? Cine şi când a greşit? Ce viitor poate avea regalitatea în România?
Monarhia nu a salvat România. Nu a fost lăsată, nu a putut, nu a vrut, nu am vrut noi asta. Sunt multe motive. În cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea de sub comunism, monarhia şi România au trecut printr-un lung şir de nesincronizări. Năzuinţele populaţiei, ale politicienilor şi ale Casei Regale rareori s-au întâlnit. Am avut un Rege fără coroană, politicieni monarhişti care au întărit republica şi un milion de oameni care au ieşit în stradă în 1992, când Mihai I s-a întors în România, dar care n-au mişcat un deget în desele ocazii când acesta a fost izgonit de autorităţi. De multe ori, Regele a fost folosit în bătăliile politice – s-au câştigat alegeri cu Regele la braţ.
De multe ori, Regele a fost pasiv, aşteptând să vină istoria peste el. Cu timpul, a obosit să-şi mai ceară tronul. A cerut însă palatele şi proprietăţile confiscate de comunişti. Iar cei care i-au fost duşmani în anii ’90 i le-au dat. A fost un pact dureros. Milioanele de români care strigaseră „Nu mai vrem 10 mai/ fără Regele Mihai!“ au privit lung la pozele în care Ion Iliescu zâmbea mai larg ca niciodată la braţul „ex-regelui“. În 2003, a venit vremea lui Adrian Năstase să zâmbească la dreapta Maiestăţii Sale:premierul primea din mâna monarhului distincţia „Omul anului“ la gala premiilor VIP. Presa quality folosea cuvântul „şocant“.
În trena acestei reconcilieri istorice, noua generaţie a Casei Regale a devenit tot mai activă şi mai conectată la zona politică. Principele Duda a fost numit membru al Guvernului Năstase, iar în 2009 a avut o tentativă de a candida la alegerile prezidenţiale. De-a lungul ultimului deceniu, voci importante din viaţa publică românească s-au întrebat, cu îngrijorare, unde va ajunge Casa Regală cu un port-stindard precum Radu Duda.
Pe parcursul a trei episoade, „Adevărul“ va prezenta drumul pe care l-au urmat capetele încoronate ale României de la statulul de instanţă morală în anii ’90 la dezamăgirea de la începutul anilor 2000 şi până la emoţia sinceră pe care a emanat-o discursul Regelui în Parlament, la 25 octombrie 2011. Membrii Casei Regale au refuzat se răspundă la întrebările jurnaliştilor „Adevărul“. Am consultat istorici, politicieni şi ziarişti pentru a recompune această poveste complicată, cu victime, asupritori, falşi prieteni, orgolii şi compromisuri. Pentru început, am aşezat pe axa timpului cele mai importante momente din ultimii 25 de ani.
