De ce au renăscut cultele păgâne în perioada contemporană? jpeg

De ce au renăscut cultele păgâne în perioada contemporană?

Crearea mitului germanic ┼či a omului germanic pe fundalul na┼úional-socialist se petrece pe o linie na┼úionalist├ú, patriotard├ú, rasiologic├ú, sociologic├ú sau populist├ú. Mitologia germanic├ú a ocupat ├«ns├ú un loc secundar pentru c├ú na┼úionalismul germanicist a pus accentul pe aspectele sociale, organiza┼úionale, morale ┼či de guvern├úm├ónt, reg├úsite ├«n mare m├úsur├ú ├«n ceea ce a devenit Biblia na┼úional-socialist├ú, Germania lui Tacitus. In ultimii ani insa fenomenul renasterii cultelor pagane, indeosebi germanice, a luat amploare ca o incercare de reconstructie a unei identitati.

├Än niciun caz nu trebuie subestimat├ú importan┼úa mitologiei nordice ├«n crearea imaginarului istoric al germanicit├ú┼úii, dar nici absolutizat├ú, ├«ntruc├ót ea s-a scurs ├«ntr-un amalgam de credin┼úe din cele mai diverse, de la miturile antichit├ú┼úii clasice p├ón├ú la sisteme ezoterice complexe de genul gnosticismului, teosofiei, sau ariosofiei. Con┼čtiin┼úa germanicit├ú┼úii se dezvolt├ú din a doua jum├útate a secolului al XIX-lea pe un teren al conexiunii dintre romantism ┼či g├óndire populist├ú. Ra┼úionalismului iluminist i se opun reprezent├úri idealiste ale naturii ├«nsufle┼úite ┼či tainice, ale unei armonii universale divine, credin┼ú├ú puternic├ú la germani:de altfel, germanii cred c├ú nici a-i ├«nchide pe zei intre pere┼úi, nici a-i pl├úsmui ├«n chip uman nu se potrive┼čte cu m├úre┼úia celor de sus:ei le ├«nchin├ú p├úduri ┼či dumbr├úvi ┼či dau nume divine unei taine pe care, ├«n acele singur├út├ú┼úi, o v├úd numai cu ochii evlaviei lor (Germania, IX).

Mi┼čcarea populist├ú cap├út├ú o amploare deosebit├ú ├«n a doua jum├útate a secolului, motivat├ú ┼či de schimb├úrile sociale ┼či tulbur├úrile politice care au determinat c├úutarea unui univers compensatoriu ├«n societatea si spiritualitatea germanic├ú, ca o contrapondere a industrializ├úrii, seculariz├úrii, modific├úrilor de mentalitate ┼či de norme de via┼ú├ú. Ascensiunea ┼čtiin┼úei ┼či tehnicii au avut drept consecin┼ú├ú, pe l├óng├ú critica dogmelor religioase, ┼či accentuarea incertitudinilor ┼či nevoia de noi reprezent├úri a lumii care s├ú elimine criza ideologic├ú. De aceea s-a dorit cu at├óta ardoare recuperarea ┼či reintegrarea ├«n sistemul mental ┼či politic a trecutului din Germania lui Tacitus, roman┼úat, glorificat, transpus ├«ntr-o viziune paradiziac├ú de illo tempore ┼či saeculum aureum. Modelul taciteic era o rezolvare, cel pu┼úin de ordin mental, a dificult├ú┼úilor cauzate de lipsa unor st├ólpi ideologici stabili ca de pild├ú cre┼čtinismul ┼či de amalgamul tot mai hibrid de curente de g├óndire.

Sweden Odin Stone Gotland jpg jpeg

Organizatii si principii

Dorul de origini se concretizeaz├ú ├«ntr-un curent care ├«┼či propune re├«nvierea p├úg├ónismului istoric, denumit Neuheidentum/neogermanism/neop├úg├ónism/├üsatr├║/ Odinism/ Forn Si├░r/ Vor Si├░r/ Teodism/ Religie teutonic├ú, dup├ú cum propune Pagan Dawn, revista oficial├ú a Federa┼úiei P├úg├óne. Dup├ú cum am v├úzut, fenomenul are o consisten┼ú├ú deosebit├ú ├«nc├ú din prima jum├útate a secolului al XX-lea, iar elementele valorificate de romantism ┼či na┼úional-socialism sunt ├«n continuare ├«n vog├ú ├«n cercurile neop├úg├óne, doar c├ú s-a produs o schimbare de accent. Aspectul religios este acum, ├«ndeosebi din anii ÔÇÖ70, cel care primeaz├ú, ┼či mai pu┼úin cel na┼úionalist, etnocentrist sau rasial. Organiza┼úiile neop├úg├óne acoper├ú un spectru larg de credin┼úe ┼či practici, variind de la reconstruc┼úionismul strict politeist la abord├úri sincretice, pragmatice, psihologice, oculte sau mistice.

├üsatr├║ este un cuv├ónt vechi nordic compus din ├üss, cu referire la Aseni, una din familiile de zei nordici ┼či tr├║, credin┼ú├ú. Al├úturi de odinism, termenul este introdus ├«n Germania prin filier├ú anglo-saxon├ú ├«n anii ÔÇÖ90, ├«mpreun├ú cu ritul odinic format ├«n 1995 ┼či Eldaring-ul (ÔÇťRingul de FocÔÇŁ, serviciu civil fondat ├«n 2000 care ofer├ú informa┼úii despre ├üsatr├║ ┼ú├úrilor vorbitoare de limb├ú german├ú) ca organiza┼úie partener├ú a The Troth (uniune interna┼úional├ú de orientare germanico-p├úg├ón├ú cu sediul ├«n SUA). Multe organiza┼úii evit├ú ├«ns├ú termenul de ├üsatr├║ ├«n favoarea celui de Germanisches Heidentum.Forn Si├░r sau Firne Sitte, ├«nsemn├ónd ÔÇťobicei vechiÔÇŁ este un termen care se refer├ú la cultura germanic├ú pre-cre┼čtin├ú ├«n general ┼či neop├úg├ónismul germanic ├«n particular. Sidu/seodu este un cuv├ónt ├«nrudit cu grecescul ethos, ├«n sensul unui mod de via┼ú├ú tradi┼úional ┼či a unei morale adecvate. Relevant pentru amploarea fenomenului neogermanic este faptul c├ú cea mai mare societate p├úg├ón├ú danez├ú, Forn Si├░r, este din 2003 recunoscut├ú ca religie oficial├ú de c├útre guvernul danez, ceea ce acord├ú dreptul de a organiza nun┼úi etc.

pent open L 27663136 std jpg jpeg

Heidentum/Heathenry, ├«n nordica veche hei├░inn, este o traducere a latinescului paganus, desemn├ónd o religie non-avraamic├ú. Unii partizani se refer├ú prin Heidentum strict la reconstruc┼úii ale panteonului nordic, ├«n opozi┼úie cu abord├úrile mai mistice sau oculte. Dincolo de folosirea termenului ca echivalent pentru neop├úg├ónism, acesta mai poate desemna ┼či o recreare a vechii religii ┼či Weltanchauung din perspectiva surselor literare ┼či arheologice. Termenul este promovat mai ales de organiza┼úii din UK de tipul Heathens for Progress.

Odinismul este o crea┼úie lexical├ú a lui Orestes Brownson, ├«ntr-o lucrare din 1848, Letter to the Protestants, reintrodus├ú de Alexander Rud Mills ├«n anii ÔÇÖ30 ├«n Australia ├«mpreun├ú cu First Anglecyn Church of Odin ┼či lucrarea The Call of Our Ancient Nordic Religion, apoi ├«n anii ÔÇÖ70 ├«n SUA prin intermediul Elsei Christensen ┼či al s├úu Odinist Study Group. Tot ├«n anii ÔÇÖ70 membri ai Odinic Rite se proclam├ú odini┼čti puri. Termenul de odinism tinde s├ú fie asociat cu ideologia nordic├ú neo-rasist├ú, spre deosebire de ├üsatr├║, care nu pune mare pre┼ú pe curentele v├Âlkisch. Mi┼čcarea odinist├ú, ca p├úg├ónism rasial nordic, poate fi definit├ú ca redescoperirea spiritual├ú a zeilor arieni ancestrali, inten┼úion├ónd s├ú ├«ncorporeze rasa alb├ú ├«ntr-o viziune sacr├ú asupra lumii, care sus┼úine sentimentul s├úu tribal ┼či exprimat├ú ├«n forme imaginative de magie ritual├ú ┼či forme ceremoniale de unitate fr├ú┼úeasc├ú. Exist├ú ┼či mi┼čcarea wotanist├ú, ini┼úiat├ú de David Lane, dar aceasta con┼úine o v├údit├ú component├ú rasial├ú.

Teodismul sau ├×├ęodisc Gel├ęafa a ├«ncercat ini┼úial reconstruc┼úia credin┼úelor ┼či practicilor triburilor anglo-saxone, dar comunitatea teodic├ú ┼či-a extins reconstituirile ┼či pentru alte triburi germanice, folosindu-se cum era de a┼čteptat, de clasificarea lui Tacitus. Elementul definitoriu pentru teodi┼čti este neo-tribalismul.

tumblr lia0m3gE2V1qer9b0o1 500 jpg jpeg

Spre deosebire de neop├úg├ónism ├«n genere, neop├úg├ónismul germanic se bazeaz├ú pe un reconstruc┼úionism mai mult sau mai pu┼úin fidel al politeismului, de┼či ├«n practic├ú viziunea panteist├ú este destul de comun├ú, de pild├ú ├«n Islanda ├üsatr├║arf├ęlagi├░ se define┼čte ca panteism nordic. Grosso modo ├«n organiza┼úiile neogermanice func┼úioneaz├ú principii precum:integrarea naturii ├«n modul de via┼ú├ú, interesul pentru ecologie, armonizarea cu for┼úele naturii care se manifest├ú prin multitudinea de zei ┼či zei┼úe, refuzul preo┼úimii, tr├úirea nemijlocit├ú a sentimentului religios, individualismul credin┼úei, critica religiilor dogmatice, ierarhizante ┼či monoteiste, apologia libert├ú┼úii individuale, preluarea tehnicilor me┼čte┼čug├úre┼čti tipic germanice, ├«nclina┼úii animiste, venerarea diverselor fiin┼úe din folclor (Alfar, Kobold, Hulduvolk), con┼čtiin┼ú├ú muzical├ú intens├ú (exist├ú de altfel ┼či un subgen al muzicii rock/metal reprezentat de forma┼úii precum Turisas, Ensiferum, Bathory, Wintersun, Enslaved, Falkenbach, Heidevolk, Svartstot, Einherjer, Ancient Rites, Tyr, Thyrfing sau Amon Amarth care exploateaz├ú exclusiv teme germanice) sau limitare fa┼ú├ú de radicalismul de dreapta (de┼či exist├ú ┼či grup├úri care tind spre extremism).

Multe grup├úri au drept carte de c├úp├út├ói Germania lui Tacitus. ├Än primul r├ónd sunt fructificate pasajele care ┼úin strict de rit ┼či ritual:capitolul al II-lea ÔÇô pream├úrirea lui Tuisto, zeu chtonian, ┼či a fiului s├úu Mannus ca eroi fondatori ai neamurilor germanice;capitolul al IX-lea ÔÇô panteismul care reiese din abordarea naturist├ú a divinit├ú┼úii;capitolul al X-lea ÔÇô profe┼úia prin rune, p├ús├úri ┼či cai, capitolul al XXXIX-lea ÔÇô sacrificiul ritual ┼či iara┼či str├ónsa conexiune dintre divinitate ┼či natur├ú, fa┼ú├ú de care germanicul nutre┼čte un respect deosebit ┼či o percepe ca pe o mare tain├ú, capitolul al XL-lea ÔÇô tema recurent├ú a dumbr├úvii sfinte ┼či ritualul carului solar. Dumbrava sacr├ú din Germania se reg├úse┼čte ├«n ritualul bl├│t, termenul nordic pentru sacrificiu. Se celebreaz├ú cu prec├údere ├«n aer liber ┼či poate fi foarte formalizat, dar inten┼úia se aseam├ún├ú invita┼úiei unui membru al familiei la cin├ú. Participan┼úii consum├ú o parte din m├óncare ┼či b├úutur├ú, iar alt├ú parte este v├úrsat├ú pe p├úm├ónt ca liba┼úie. Miedul fabricat acas├ú este prin excelen┼ú├ú b├úutura tipic germanic├ú. Darurile din timpul unui bl├│t includ c├óteodat├ú ┼či c├óntece sau poezii dedicate unei divinit├ú┼úi. Ritualul aminte┼čte foarte mult de virtutea hospitalitas, foarte apreciat├ú de Tacitus:┬ź Niciun alt neam nu se d├úruie┼čte cu mai mult├ú patim├ú pl├úcerilor ospe┼úiei. A nu primi pe cineva ├«n cas├ú, oricine ar fi el, e f├úr├údelege. Fiecare, dup├ú cum poate, ├«┼či prime┼čte oaspetele cu masa ├«ntins├ú. C├ónd nu mai are ce-i da de m├óncare, cel ce era gazd├ú ├«┼či g├úse┼čte alta ┼či ei se duc ├«mpreun├ú la casa cea mai apropiat├ú, nepofti┼úi. Dar asta nu are nimic:ei sunt primi┼úi cu aceea┼či omenie. Dac├ú e vorba de dreptul oaspetelui, cunoscut, necunoscut, nimeni nu-l ├«ntreab├ú nimic. La plecare, dac├ú oaspetele cere ceva, datina este s├ú ├«i dai, dar ┼či gazda poate cere, la r├óndul ei, f├úr├ú nicio sfial├ú. Ei se bucur├ú de daruri, dar nici nu ┼úin socoteal├ú de cele date, nici nu se ┼úin ├«ndatorati pentru cele primate:├«ntre oaspete ┼či st├úp├ónul casei numai omenie ┬ź . Bl├│t-ul poate urma exemplul istoric, cum o face cu stricte┼úe teodismul, sau se poate improviza.

shammer1 jpg jpeg

Symbel/sumbel desemneaz├ú o adunare social├ú, ocazional cu referire la un tip special de ritual bahic solemn atestat ├«n forme mai mult sau mai pu┼úin comparabile la elita r├úzboinicilor barbari:┬ź La b├úutur├ú nu sunt tot a┼ča cump├úta┼úi. Dac├ú te-ai potrivi s├ú le dai c├ót le cere inima, ar putea fi birui┼úi mai u┼čor cu patima aceasta dec├ót cu armele ┬╗ (Germania, VII). Symbel implic├ú un ritual ┼čablon care ├«nseamn├ú mai mult dec├ót o celebrare bahic├ú, presupun├ónd consumul de mied dintr-un horn, discursuri ova┼úionale ┼či oferirea de daruri. Jur├úmintele depuse dup├ú consumul din horn sunt considerate obligatorii, sacre ┼či cu efect asupra sor┼úii, wyrd (fatalism subliniat ┼či de Tacitus), tuturor participan┼úilor la ceremonie. ├Än ├üsatr├║ cuvintele rostite devin parte a destinului celui care le roste┼čte, iar ├«n teodism este cel mai de pre┼ú ritual.Sei├░r sau Spae denumesc forme de vr├újitorie cu aspecte ┼čamanice ┼či profetice. Nu sunt ritualuri foarte comune, fiind practicate de un num├úr redus de neop├úg├óni, de obicei modelate dup├ú detaliile din Saga lui Eric cel Ro┼ču. O sei├░kona se a┼čeaz├ú pe o platform├ú ┼či face preziceri ├«ntr-o manier├ú ┼čablonat├ú ├«n timp ce alte femei c├ónt├ú ├«n jurul s├úu. Se pot ├«ntrebuin┼úa ┼či practici informale de vindecare, protec┼úie sau mediere cu str├úmo┼čii, care presupun alter├úri ale con┼čtiin┼úei ┼či negocieri cu fiin┼úe din lumea cealalt├ú. De remarcat aici este rolul femeii ca profetes├ú:┬ź Germanii mai cred c├ú femeile au ├«n ele ceva sf├ónt ┼či profetic ┼či nu le dispre┼úuiesc nici sfaturile, nici nu le nesocotesc r├úspunsurile ┬╗ (Germania, VIII).

Revirimentul contemporan al germanicismului se axeaz├ú mai mult pe folclor, istorie veche ┼či mitologie dec├ót pe politiz├úri sau misticism. ├Än Germania activeaz├ú Die Heidnische Gemeinschaft (Comunitatea P├úg├ón├ú), ├«nfiin┼úata de Geza von Nemenyi ├«n 1985. ├Än 1991 se desprinde din HG Die Germanische Glaubens-Gemeinschaft (Comunitatea de Credin┼ú├ú Germanic├ú). Tot ├«n anii ÔÇÖ90, sub influen┼úa mai mult a spa┼úiului anglo-saxon dec├ót a grup├úrilor neogermanice, apar Rabenclan (1994) ca parte a Ritului Odinic, Nornirs ├ćtt (1997) ┼či Eldaring ca filier├ú a The Troth (2000). Dezbaterile privind leg├útura dintre neop├úg├ónism ┼či neonazism sunt destul de acerbe. ├Än ciuda neg├úrii de c├útre neop├úg├óni a afilierilor extremiste, controversa este men┼úinut├ú din cauza unui num├úr de grup├úri neonaziste (Artgemeinschaft-ul lui J├╝rgen Rieger sau Deutsche Heidnische Front), care se revendic├ú ┼či de la Asatru.

Surse:http://www.paganfed.org/http://www.eldaring.de/http://www.thetroth.org/http://www.odinic-rite.org/main/