De ce a vrut Petru Groza să se sinucidă jpeg

De ce a vrut Petru Groza să se sinucidă

📁 Comunism
Autor: Redacția

Impus funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică în martie 1945, Petru Groza a condus Guvernul României până în iunie 1952. Petru Groza s-a născut în satul Băcia, județul Hunedoara, în familia preotului ortodox Adam Groza. A urmat clasele primare în localitatea natală, iar cele secundare la Coştei, Lugoj şi Colegiul maghiar reformat din Orăştie. Un episod mai puțin cunoscut din biografia fostului lider comunist îl reprezintă tentativa eșuată de suicid din copilărie, când era elev la școala maghiară din Lugoj. 

Petru Groza și alți trei colegi au furat banii unei servitoare din oraș. Femeia avea „un ciorap plin cu bani – ciorap colorat și cu o verigă la mijloc –, multe femei pe vremea aceea foloseau astfel de ciorapi drept poșetă“, își amintește hoțul în volumul de memorii „Adio lumii vechi!“.

Fapta însă e descoperită în fața clasei, iar cei patru șuți sunt puși la zid în cel mai înduioșător mod:„tocmai când încurcasem mai bine pe anchetator prin atitudinea noastră dârză, iată că pe neașteptate unuia dintre noi i-a venit rău și a vomitat, țâșnind din el numai frișcă și cremă. Pesemne prăjiturile erau stricate“, mărturisește Groza în volumul de memorii.

S-a aruncat în apa Timișului 

Părintele tâlharului e chemat de urgență la Lugoj, iar Petru, de teama consecințelor, le promite complicilor că se va sinucide. Lucrurile par foarte simple, așa că micul Petru, cu conștiința încărcată, se duce pe un pod din oraș și se aruncă în apa Timișului. Cu haine și cu cărți! Pentru că apa e destul de mică, se lovește cu ceafa de fundul râului, își pierde cunoștința, dar e tras la mal de un sergent care-i văzuse exhibițiile.

„Eram în rai, în mijlocul unor minunate coruri îngerești, cântate de numeroși și frumoși îngeri! Pluteam pe aripile unei fericiri necunoscute“, va descrie Petru Groza starea de inconștiență în volumul de memorii. Când își va reveni, va vedea chipul tatălui său, „cu barba lui neagră care-i înconjura fața“.

Pedeapsa:este scos de tată și de la această școală și trimis la școala confesională evreiască din Coștei. Copilul nu e la prima abatere:când era în școala primară din Coștei, furase praful de pușcă al bisericii, păstrat pentru a fi bubuit în timpul slujbei de Înviere. 

După ce-i lăsase pe țărani fără tradiționalele petarde de Paște, fusese prins explodând praful prin sat. Fusese atunci bătut corecțional de tatăl său, preotul Adam Groza. Acum însă, părintele nu mai îndrăznește să-l atingă. 

Îl mută însă, în septembrie 1895, la Colegiul Evanghelic maghiar din Orăștie. Când își mai însoțește tatăl la Lugoj, cu trăsura, e recunoscut de oameni chiar de la porțile orașului ca sinucigașul de pe pod.  „Părinte, ăsta-i ăla de s-a aruncat în Timiș?“, e întrebat tatăl său, povestește Groza în „Adio lumii vechi!“. 

La Orăștie însă, în ciuda programului extrem de sever al școlii, Petru Groza rămâne același drac din copilărie:se bate cu Bela Serestely, pentru că acesta-i spusese că doarme ca un „güzü“, iar termenul i se pare cu rădăcini șovine. După ce disputa se încheie, Petru află că güzü este un șoricel de câmp. 

Citește mai multe amănunte despre biografia lui Petru Groza pe adevarul.ro.

Vezi și: 

Atentate ciudate asupra dr. Petru Groza 

Petru Groza, imaginea comunistului burghez 

Cum l-au caracterizat jurnaliştii americani pe Petru Groza