De ce a fost interzis Partidul Comunist din România în perioada interbelică jpeg

De ce a fost interzis Partidul Comunist din România în perioada interbelică

├Än vara anului 1920 a avut loc al II-lea congres al Cominternului, ├«n care Cristian Racovski, considerat specialistul Sovietelor ├«n problemele Balcanilor, negociaz─â cu delega╚Ťia rom├ón─â afilierea la Comintern. Delega╚Ťia sociali╚Ötilor rom├óni, condus─â de c─âtre Gheorghe Cristescu ╚Öi compus─â din Alexandru Dobrogeanu-Gherea (fiul lui Constantin), Ion Fluera╚Ö, Eugen Rozvani, Constantin Popovici ╚Öi David Fabian-Finkelstein, n-are mandat s─â negocieze, ci doar s─â se informeze. Nu va fi ├«ns─â vorba nici de informare, nici de negociere, ci doar de impunere. 

Liderii sovietici sunt intratabili, delega╚Ťia trebuie s─â accepte necondi╚Ťionat cele 21 de condi╚Ťii de afiliere la Comintern. Discu╚Ťiile sunt dure; Buharin, ÔÇ×copilul preferat al partiduluiÔÇŁ (dup─â aprecierea lui Lenin din testamentul s─âu politic), ├«i cere lui Ion Fluera╚Ö s─â p─âr─âseasc─â Rusia pe motiv c─â a participat la adunarea de 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, colegii lui din delega╚Ťie nu protesteaz─â. Pentru ei, Lenin, Zinoviev, Tro╚Ťki, ba chiar ╚Öi Racovski, pe care ├«l cuno╚Öteau de mult, sunt ÔÇ×zeiÔÇŁ, sunt personaje de legend─â. 

Condi╚Ťiile Cominternului sunt dure: excluderea din partid a liderilor sociali╚Öti Iosif Jumanca, Ion Fluera╚Ö etc., ruptura cu reformismul, supunerea absolut─â fa╚Ť─â de hot─âr├órile Federa╚Ťiei Comuniste Balcanice, lista noului Comitet Central al partidului urma s─â fie aprobat─â de conducerea Cominternului etc. Pozi╚Ťia delega╚Ťiei rom├óne este inconfortabil─â, neav├ónd concret cu ce s─â se laude, greva general─â din 20-28 octombrie e╚Öuase lamentabil, iar atentatul din 8 decembrie de la Senat ├«nc─â nu se produsese. Pe 3 decembrie 1920, Cristescu, Gherea, Fabian, Rozvani ╚Öi Popovici semneaz─â condi╚Ťiile impuse de ru╚Öi. De fapt, semnaser─â ÔÇô poate f─âr─â s─â-╚Öi dea seama ÔÇô sf├ór╚Öitul st├óngii rom├óne╚Öti.

ÔÇ×Acceptarea condi╚Ťiilor de afiliere la Comintern este lovitura de gra╚Ťie dat─â mi╚Öc─ârii socialiste, st├óngii din Rom├ónia. O lovitura dup─â care nu-╚Öi va mai reveni niciodat─â. Gheorghe Cristescu este unul dintre responsabilii principali, dac─â nu chiar principalul. Inconsecven╚Ťa, lipsa lui de fermitate, duplicitatea, oportunismul, neseriozitatea, natura lui coruptibil─â au dus la finalul nescontat ╚Öi fatal al vizitei.ÔÇŁ (Stelian T─ânase)

├Äntors ├«n ╚Ťar─â, Cristescu ac╚Ťioneaz─â conform indica╚Ťiilor primite, ├«i exclude din partid pe cei neagrea╚Ťi de Moscova, ocup─â sediile cu oamenii s─âi, pune m├óna pe redac╚Ťia ziarului ÔÇ×SocialistulÔÇŁ. Ob╚Ťine ca viitorul congres s─â se ╚Ťin─â pe data de 8 mai 1921. Dac─â delega╚Ťia trimis─â la Moscova r─âm─âsese fascinat─â de contactul cu liderii revolu╚Ťiei bol╚Öevice, acum aceast─â fascina╚Ťie ac╚Ťiona ├«n favoarea membrilor delega╚Ťiei. Pentru activul partidului socialist, Cristescu ╚Öi ceilal╚Ťi erau ÔÇ×zeiiÔÇŁ lor locali, cei care d─âduser─â m├óna ╚Öi vorbiser─â cu Lenin, Tro╚Ťki, Zinoviev ╚Öi ceilal╚Ťi.

Nu e deci de mirare c─â ├«n cadrul congresului ╚Ťinut ├«n sediul clubului socialist din strada Sf├óntul Ionic─â nr. 12 (azi ├«n apropiere de biserica Kre╚Ťulescu), 428 dintre cei 540 de delega╚Ťi voteaz─â pentru afilierea la Comintern f─âr─â condi╚Ťii, iar 111, pentru afilierea cu condi╚Ťii. Evident, ultimii vor fi exclu╚Öi din partid, ╚Öi ├«n acest fel sciziunea st├óngii rom├óne╚Öti e ├«nf─âptuit─â. Vocile ra╚Ťiunii cedaser─â ├«n fa╚Ťa exalt─ârii mesianice. Chiar ├«nainte de ├«ncheierea congresului, dar dup─â votul de afiliere la Comintern, ministrul de Interne Constantin Argetoianu a ordonat arestarea celor care votaser─â pentru, pe motiv c─â se angajaser─â ├«n acest fel s─â serveasc─â o putere str─âin─â, cu interese contrare celor rom├óne╚Öti.

Acest haos organizat de Cristescu ╚Öi de acoli╚Ťii s─âi ├«n zilele de 8-11 mai 1921 (pe 12 s-a produs arestarea congresi╚Ötilor) este astfel interpretat ╚Öase decenii mai t├órziu de celebrii ÔÇ×fra╚Ťi Petreu╚ÖÔÇŁ ai istoriografiei ceau╚Öiste t├órzii, Mircea Mu╚Öat ╚Öi Ion Ardeleanu:

ÔÇ×Eveniment de ├«nsemn─âtate istoric─â, transformarea partidului socialist ├«n Partidul Comunist Rom├ón la Congresul din mai 1921 a marcat triumful ideologiei consecvent revolu╚Ťionare, al marxism-leninismului ├«n mi╚Öcarea muncitoreasc─â din ╚Ťara noastr─â, deschiz├ónd o etap─â nou─â, superioar─â, ├«n lupta ├«ntregului poporÔÇŁ.

Dar cum istoria a fost acuzat─â deseori c─â este o doamn─â cam neserioas─â, merit─â s─â vedem ╚Öi o alt─â viziune asupra evenimentului din 8 mai 1921, o viziune mai apropiat─â de adev─âr, m─âcar prin prisma faptului c─â apar╚Ťine unui comunist de prim─â genera╚Ťie, bun cunosc─âtor al ├«mprejur─ârilor istorice pe care le-a tr─âit, Belu Silber:

ÔÇ×Pu╚Ťinii care veneau spre noi erau m├óna╚Ťi de cele mai variate motive, de la simpla curiozitate ├«n privin╚Ťa unei organiza╚Ťii misterioase, glorificat─â de partizani ╚Öi blestemat─â de du╚Ömani, p├ón─â la intelectuali convin╚Öi c─â acolo sunt aduna╚Ťi reprezentan╚Ťii pe p─âm├ónt ai unui viitor fericit..., trec├ónd prin mul╚Ťimea celor nemul╚Ťumi╚Ťi ├«n uzin─â, ├«n sat, ├«n familie, ├«n mahala. Unguri ╚Öi bulgari care doreau desp─âr╚Ťirea de Rom├ónia, muncitori, care se vedeau st─âp├óni pe uzine, evrei ├«ngrozi╚Ťi de antisemitism, ╚Öomeri f─âr─â profesiune definit─â sau profesioni╚Öti mediocri, politicieni nerealiza╚Ťi ╚Öi nerealizabili ├«n alte partide politice, casnice ur├óte sau bovarice, copii s─âtui de ╚Öcoal─â; din aceast─â lume se recrutau, ├«nainte de r─âzboi, activi╚Ötii de partid.

Fiecare se sim╚Ťea nedrept─â╚Ťit ├«ntr-un fel sau altul, frustrat de bunurile visate. Atra╚Öi de misterul unei lumi ├«nchise ├«n con╚Ötiin╚Ťa lor, intrau ├«ntr-o via╚Ť─â nou─â, nu ├«ntr-un partid politic... Deveneau importan╚Ťi ├«n fa╚Ťa propriilor lor con╚Ötiin╚Ťe, ├«ncepeau s─â capete un statut eroic. Ie╚Öeau din pielea unor dezmo╚Öteni╚Ťi ai soartei, ca s─â intre ├«n aceea a unui personaj important, de╚Ťin─âtor de mari secreteÔÇŁ.

Ultimul congres al comuni╚Ötilor ╚Ťinut ├«n Rom├ónia, p├ón─â ├«n 1945

Congresul al II-lea al Partidului Socialist-Comunist, cum era denumit oficial partidul, va avea loc ├«n zilele de 3-4 octombrie 1922, la Ploie╚Öti. Va fi ultimul congres al comuni╚Ötilor ╚Ťinut ├«n ╚Ťar─â, p├ón─â ├«n 1945. Este schimbat─â denumirea partidului ├«n Partidul Comunist din Rom├ónia, denumire pe care o va purta p├ón─â ├«n februarie 1948, c├ónd ├«n urma fuziunii cu social-democra╚Ťii ├«╚Öi ia denumirea de Partidul Muncitoresc Rom├ón. Cristescu este reales secretar general, dar steaua lui deja ├«ncepea s─â apun─â. R─âm─âsese omul discursurilor printre muncitori, al b─âilor de mul╚Ťime, ╚Ömecher, afabil ╚Öi tupeist, cum bine remarca Argetoianu: ÔÇ×pe l├óng─â ai lui, voia s─â treac─â om cu trecere la noi, ╚Öi pe l├óng─â noi, om cu trecere printre ai s─âiÔÇŁ.

O perioad─â, acest joc i-a mers, dar odat─â cu schimbarea de paradigm─â marcat─â de agonia ╚Öi apoi de moartea lui Lenin, prezen╚Ťa lui ├«n fruntea partidului mai mult ├«ncurca dec├ót ajuta Moscova. Odat─â cu ascensiunea lui Stalin, venise vremea tenebrelor, a subteranelor, a luptelor dintre fac╚Ťiuni, situa╚Ťie pentru care al╚Ťii erau mult mai dota╚Ťi. ├Än decembrie 1924, la al III-lea Congres al PCR ╚Ťinut la Viena, este ├«nlocuit cu Elek Koblos, un t├ómplar ardelean, etnic ungur, mult mai obedient fa╚Ť─â de ordinele Kremlinului.

Datorit─â popularit─â╚Ťii sale, mai este p─âstrat ├«n Comitetul Central p├ón─â ├«n 1926, c├ónd este dat afar─â din partid. Apari╚Ťiile sale ulterioare, de╚Öi ├«n ├«mprejur─âri funebre, vor fi mai degrab─â marcate de ridicol, dec├ót de demnitate. Particip─â, ├«n 1936, la ├«nmorm├óntarea fiicei sale, Ti╚Ťa Cristescu, fost─â ÔÇ×Miss Rom├óniaÔÇŁ cu zece ani mai devreme, asasinat─â, se pare, de arhitectul Liviu Ciulei (tat─âl viitorului regizor de renume), unul dintre numero╚Öii aman╚Ťi ai Ti╚Ťei, devenit─â prostituat─â de lux.

├Än fa╚Ťa gropii de la Bellu, fostul pl─âpumar, c├órciumar ╚Öi ╚Öef al comuni╚Ötilor rom├óni intoneaz─â ÔÇ×Interna╚ŤionalaÔÇŁ, ╚Ťine un discurs incendiar ├«mpotriva burgheziei ╚Öi salut─â cu pumnul ridicat co╚Öciugul fiicei sale. Acela╚Öi comportament histrionic ├«l va avea ╚Öi la incinerarea Anei Pauker, ├«n 1960, fiind totu╚Öi singurul ei tovar─â╚Ö de lupt─â ╚Öi de idei care a avut curajul s─â se afi╚Öeze la crematoriu ├«n mod public.

Recuperat par╚Ťial de Ceau╚Öescu, mai are o ultim─â apari╚Ťie public─â ├«n cadrul Congresului al X-lea din 1969. Nu-l va mai apuca pe urm─âtorul, murind ├«n 1973. O ultim─â sc├ónteiere a fostei sale glorii i-o asigur─â nepoata sa, Poliana Cristescu, prin mariajul cu ÔÇ×Prin╚Ťi╚ÖorulÔÇŁ familiei Ceau╚Öescu, ├«ntr-o grotesc─â ├«ncercare a acesteia de a-╚Öi asigura o ridicol─â legitimitate dinastic─â comunist─â, nedorit─â de niciunul dintre cei doi so╚Ťi.


Vizita lui Nicolae Ceau╚Öescu la expozi╚Ťia consacrat─â anivers─ârii a cinci decenii de la crearea PCR - discu┼úie amical─â cu Gheorghe Cristescu, primul secretar general al comuni╚Ötilor rom├óni (1921-1924)

Gheorghe Cristescu Nicolae Ceaușescu jpg jpeg

Interzicerea comuni╚Ötilor 

1924 este ╚Öi anul interzicerii Partidului Comunist, mai ├«nt├ói printr-o ordonan╚Ť─â militar─â emis─â de comandantul Corpului II de Armat─â sta╚Ťionat ├«n Basarabia, apoi ├«n decembrie prin Legea ÔÇ×M├órzescuÔÇŁ, ministrul liberal al Justi╚Ťiei. Rebeliunea de la Tatar-Bunar, din 15-18 septembrie 1924, orchestrat─â de Soviete cu sprijinul comuni╚Ötilor rom├óni, a f─âcut ca existen╚Ťa legal─â a acestui partid s─â devin─â un risc major pentru siguran╚Ťa na╚Ťional─â. Era vorba despre un partid care ├«╚Öi propunea ├«n mod oficial dezmembrarea Rom├óniei, afirm├ónd ├«n documentele sale programatice c─â Dobrogea trebuie restituit─â Bulgariei, Ardealul, Ungariei ╚Öi, evident, Basarabia, ÔÇ×m─âre╚Ťei Uniuni SovieticeÔÇŁ.

Marginal ╚Öi marginalizat ├«nc─â de la ├«nfiin╚Ťare, PCR n-ar fi reprezentat ├«n istoria rom├óneasc─â dec├ót o modest─â not─â de subsol, dac─â ├«mprejur─ârile istorice consecutive celui de-al Doilea R─âzboi Mondial nu l-ar fi ajutat ca prin for╚Ť─â, abuzuri ╚Öi teroare s─â acapareze ╚Öi s─â-╚Öi men╚Ťin─â puterea timp de peste patru decenii.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Cine au fost primii comuni┼čti rom├óniÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 232 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.


Historia 232 jpg jpeg