Dacă un monument a aparţinut unui criminal de război, credeţi ar trebui demolat? Cazul castelului Bay jpeg

Dacă un monument a aparţinut unui criminal de război, credeţi ar trebui demolat? Cazul castelului Bay

Istoria nu a fost niciodat─â dreapt─â, ba dimpotriv─â e crud─â, brutal─â, nemiloas─â ┼či absurd─â. Ceea ce unora le pare a fi just la un moment dat este de fapt o atrocitate f─âr─â margini fa┼ú─â de al┼úii. Compromisurile, unele care ne par azi inacceptabile, sunt fire de nisip ├«n clepsidra trecutului.

Privesc ┼či m─â ├«ntreb uneori cum sunt ├«nc─â pe picioare cl─âdirile lag─ârelor de concentrare de la Auschwitz, Dachau sau Treblinka. Cum de locurile acelea, care ├«n urm─â cu mai bine de jum─âtate de secol ├«nainte au devenit malaxoare de suflete nu doar pentru evrei, ci ┼či pentru ┼úigani, slavi sau alte popula┼úii ce nu se ├«ncadrau ├«n standardele rasei umane impuse de arienii nazi┼čti, rezist─â ├«nc─â. De ce nu sunt f─âcute una cu p─âm├óntul pentru a ┼čterge cu buretele istoria criminal─â a nazi┼čtilor? De ce au r─âmas piatr─â pe piatr─â construc┼úiile ordonate de unul dintre cei mai mari criminali din istorie?

Exist─â monumente criminale?

R─âspunsul pe care ├«l primesc la aceste ├«ntreb─âri hoardele de turi┼čti este unul pe c├ót de simplu pe at├ót de just ┼či poate intrigant:"Ca lumea s─â nu uite! Ca ceea ce s-a ├«nt├ómplat aici s─â r─âm├ón─â m─ârturie pentru istorie ┼či niciodat─â s─â nu se mai ├«nt├ómple." Mai este un r─âspuns pe care ghizii nu ├«l spun pentru c─â este at├ót de lumesc ┼či meschin ├«nc─â contravine sobriet─â┼úii impus─â de asemenea monumente:p─âstrarea ┼či conservarea acestor locuri este adev─ârata surs─â de venit a comunit─â┼úilor din zon─â. Altfel spus PIB-ul polonez actual beneficiaz─â de pe urma unui regim criminal. Dincolo de orice considerant moral lucrurile pot fi v─âzute ┼či a┼ča, ├«n ciuda faptului c─â prezervarea acestor locuri suscit─â, pe de o parte, sume importante, iar, pe de alta, modalitatea ├«n care se face, discu┼úii interminabile ├«ntre urma┼čii celor care ┼či-au pierdut pe cei dragi, mai cu seam─â c├ónd sentin┼úa la moarte este transfrontalier─â.

Un astfel de loc controvesat exist─â ┼či ├«n Rom├ónia, undeva ├«n jude┼úul S─âlaj, ├«n comuna Treznea unde se g─âse┼čte re┼čedin┼úa unui criminal de r─âzboi. Castelul Bay, situat ├«n aceast─â localitate ┼či inclus ├«n Lista Monumentelor Istorice ca monument de importan┼ú─â local─â, se afl─â ├«ntr-o stare avansat─â de degradare, por┼úiuni semnificative din acesta fiind definitiv ruinate.

Cl─âdirea a apar┼úinut grofului maghiar Bay Ferenc ┼či a fost contruit la mijlocul secolului al XIX-lea. Are ├«n componen┼ú─â dou─â corpuri principale legate ├«ntre ele printr-o reproducere unic─â ├«n Rom├ónia a celebrei ÔÇ×pun┼úi a suspinelor" din Vene┼úia.

Avocatul C─âlin H├órza cel care ├«n 2008-2009 a propus autorit─â┼úilor publice locale din Treznea, ├«n numele Balivatului Transilvaniei al Ordinului Suprem Militar al Templierilor din Ierusalim, s─â ├«nchirieze imobilul pe care ar fi urmat s─â ├«l restaureze ┼či s─â ├«nfiin┼úeze un centru de cercet─âri medievale, ofer─â o perspectiv─â mai larg─â a importan┼úei arhitectonice a castelului. Acesta declara pentru ziarul Adev─ârul c─â monumentul ÔÇ×... este unic, nu doar ├«n Transilvania, ci ├«n vechiul Imperiu Austro-Ungar. Era foarte bine p─âstrat─â blazoneria, at├ót Bay c├ót ┼či so┼úia sa fiind de vi┼ú─â regal─â. Castelul, construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, este ├«n stil neo-baroc. Corpul familiei, care cuprindea ┼či birourile, era unit cu corpul ├«n care locuia so┼úia printr-o replic─â a Pun┼úii Suspinelor din Vene┼úia. Unicitatea cl─âdirii este reprezentat─â ┼či de faptul c─â stilul eclectismului neo-baroc, gotic, este amestecat cu acela mai nou, ┼ú─âr─ânesc. ┼ó─âranii, lucr├ónd acolo, ┼či-au l─âsat influen┼úa ancestral─â ├«n toate elementele."

Groful a locuit ├«n acest imobil p├ón─â ├«n anul 1944, c├ónd s-a retras ├«mpreun─â cu familia din calea armatei rom├óne. A fost declarat criminal de r─âzboi, fiind considerat autorul moral al atrocit─â┼úilor de la Treznea, din 9 septembrie 1940, c├ónd 93 de localnici (87 rom├óni ┼či 6 evrei) au fost masacra┼úi de trupele horthyste. ├Än semn de cinstire pentru jertfele date ┼či pentru eroismul manifestat ├«n timpul ocupa┼úiei fascisto-horthyste, localitatea Treznea a fost declarat─â localitate martir a neamului rom├ónesc, prin Legea nr. 76/1995. Acesta este principalul motiv, de ordin afectiv, pentru care cet─â┼úenii ┼či conducerea comunei Treznea se opun restaur─ârii castelului, de┼či acesta este pe lista monumentelor istorice de interes local.

Castelul Bay sub comuni┼čti ┼či dup─â

Spre deosebire de ce s-a ├«nt├ómplat cu alte conace ┼či castele ale nobilimii maghiare, care au devenit ÔÇ×├«nchisori" pentru copii cu probleme, ├«n timpul regimului comunist, monumentul a devenit sediu al Cooperativei Agricole de Produc┼úie (CAP) din localitate, iar ulterior al Circumscrip┼úiei Sanitar-Veterinare, fiind destul de bine ├«ntre┼úinut. Resentimentele fa┼ú─â de imobil s-au intensificat destul de t├órziu, dup─â anul 1998, c├ónd cl─âdirea a fost abandonat─â.

Totu┼či dup─â Revolu┼úia din 1989, cl─âdirea a fost revendicat─â ├«n dou─â r├ónduri de mo┼čtenitorii lui Bay Ferenc: ├«n anul 1990, de c─âtre Bay Francisc, iar ├«n anul 1998 de c─âtre nepotul Bay Janos Gyorgy. Cu aceast─â ultim─â ocazie dreptul de proprietate nu a fost reconstituit, pe motiv c─â legisla┼úia ├«n vigoare nu permite reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele declarate criminali de r─âzboi c─ârora li s-au confiscat averile. ├Äntre cele dou─â ac┼úiuni are loc ratificarea legii men┼úionat─â mai sus, ├«n 1995, c├ónd localitatea este declarat─â martir.

Click pe imagini pentru galerie foto

image

Interesul manifestat de reprezentan┼úi ai unor organiza┼úii private pentru cump─ârarea sau ├«nchirierea imobilului ┼či, ulterior, realizarea lucr─ârilor necesare de restaurare s-a lovit ├«n permanen┼ú─â de refuzul reprezentan┼úilor Prim─âriei ┼či Consilului Local Treznea. Cazul avocatului C─âlin H├órza din Zal─âu care dorea s─â foloseasc─â imobilul drept sediu pentru Balivatul Transilvaniei al Ordinului Suprem Militar al Templierilor din Ierusalim ┼či dorea s─â ├«nfiin┼úeze un centru de cercet─âri medievale, respectiv un muzeu care s─â evoce martiriul ┼ú─âranilor uci┼či la Treznea, s-a solu┼úionat cu refuzul categoric al autorit─â┼úilor locale.

ÔÇ×Prim─âria a fost deschis─â la propuneri, pe fa┼ú─â, dac─â suntem de acord s─â facem investi┼úii. Am f─âcut expertize de peste 80 de milioane de lei vechi ┼či le-am dat la prim─ârie. Mi-au spus mul┼úumesc ┼či au ├«ncheiat colaborarea noastr─â. Apoi a ├«nceput s─â apar─â teoria conspira┼úionist─â. Primarul mi-a spus c─â sunt persoane sus-puse care vor castelul. ├Äntr-o adunare de la prim─ârie, oamenii au vrut s─â m─â lin┼čeze. Eu nu cred c─â voia nimeni castelul. To┼úi cei care l-au cerut, l-au cerut din cauza terenului, cu inten┼úia de a demola cl─âdirea", povestea ├«n vara anului trecut avocatul.

Soluţia unui primar dintr-o ţară membră UE

Dincolo de faptul c─â a existat un investitor, care ar fi putut face ceva pentru monument, sau de posibilit─â┼úile de finan┼úare ce pot veni prin programele Uniunii Europene, care ar ajuta cre┼čterea economic─â a localit─â┼úii, ├«n anul 2009, primarul Emanoil Stanciu a adresat Ministerului Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional un memoriu solicit├ónd declasarea castelului. ├Än motivarea solicit─ârii s-au invocat lipsa mijloacelor pentru ├«ntre┼úinerea ┼či conservarea acestuia ┼či pericolul prezentat pentru localnici de starea avansat─â de degradare a imobilului, exist├ónd riscul pr─âbu┼čirii ┼či al desprinderii unor materiale de construc┼úii. Totodat─â, primarul a propus ca, pe amplasamentul ┼či ├«n proximitatea castelului s─â fie realizate un nou sediu pentru prim─ârie, un dispensar, locuin┼úe ANL ┼či o baz─â sportiv─â. ├Äntrebarea care se ridic─â este:cum a reu┼čit prim─âria din Treznea s─â aduc─â din 1998 p├ón─â azi imobilul ├«n aceast─â stare pe care singur o invoc─â edilul ┼čef al localit─â┼úii?

Ministerul de resort nu a luat ├«n calcul solicitarea, iar reprezentan┼úii Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional S─âlaj refuz─â s─â sus┼úin─â demersurile edilului Emanoil Stanciu de declasare a monumentului istoric.

Este interesant urm─âtorul aspect ├«n cererea Prim─âriei:pe de o parte, invocarea lipsei de mijloace pentru ├«ntre┼úinerea ┼či conservarea a unui monument unic ├«n Rom├ónia, iar pe de alta disponibilitatea de finan┼úare a cel pu┼úin patru noi construc┼úii. Degeaba legea a f─âcut dreptate Prim─âriei din Treznea l─âs├ónd ├«n proprietatea comun─â a urma┼čilor victimelor terenul ┼či re┼čedin┼úa fostului agresor, fapt ce ar putea s─â creasc─â nivelul de trai a celor care vie┼úuiesc azi. Folosindu-se de resentimentele unui trecut din ce ├«n ce mai ├«ndep─ârtat, care ar trebui expus ca ┼či ├«n Polonia-spre a nu se uita ce s-a ├«nt├ómplat!-autorit─â┼úile locale ├«ncearc─â s─â ob┼úin─â profit rapid pentru un num─âr mic de oameni.

Astfel ├«n perioada 2009-2010, ├«n apropierea monumentului istoric a fost amenajat─â o baz─â sportiv─â. Lucr─ârile au presupus ┼či decopertarea unei por┼úiuni de teren ├«n zona de protec┼úie a monumentului istoric (o zon─â de 15 metri ├«n jurul imobilului), fiind realizate cu avizul Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional S─âlaj.

De altfel problema primarului era ├«n vara anului trecut legat─â tot de proiectele domniei sale:gardul stadionului. ÔÇ×Noi vrem s─â fie declarat pentru a-l putea d─âr├óma. Este ├«ntr-o stare jalnic─â, nu se poate face nimic cu el. Ne cade molozul ├«n cap, este pericol public, nu se mai poate reface. Dac─â mai este 30 la sut─â din el ├«n picioare. Nu pot pune via┼úa oamenilor ├«n pericol. Se autodemoleaz─â. Mi-a d─âr├ómat gardul stadionului. Am f─âcut demersuri la Ministerul Culturii pentru a fi declasat", spunea primarul. Nu vom c─âuta s─â vedem cum s-au f─âcut licita┼úiile pentru aceast─â baz─â sportiv─â ┼či cum s-a folosit banul public ├«n acest caz, de┼či poate pe viitor vom urm─âri mai atent, cine are o agend─â legat─â de declasarea ┼či d─âr├ómarea cl─âdirii. Din p─âcate lucrurile sunt adesea mult mai pragmatice, iar manipularea emo┼úional─â cu elemente xenofobe este doar o unealt─â pentru ob┼úinea unor interese de moment.

Pe l├óng─â aceast─â atitudine a Prim─âriei, pe care nu o po┼úi amenda dec├ót moral, autorit─â┼úile au ÔÇ×ajutat" la accentuarea degrad─ârii monumentului prin lipsirea acestuia de un paznic, a┼ča cum cere legea ┼či prin ignoran┼úa fa┼ú─â de imobil. Astfel, ├«n luna august 2009, un turn ┼či o por┼úiune a peretelului din partea sudic─â a castelului s-au pr─âbu┼čit;├«n luna martie 2011, un alt turn al castelului a avut aceea┼či soart─â. Ulterior, pe fondul lipsei unor m─âsuri de protec┼úie, au fost furate c─âr─âmizi de la baza pere┼úilor, care au condus la pr─âbu┼čirea unor ziduri, iar ├«n luna iulie 2011 au fost furate por┼úiuni ale acoperi┼čului de tabl─â-aproximativ 700 kg. Este curios cum s-a putut realiza acest furt, ├«n condi┼úiile ├«n care sustragerea unei asemenea cantit─â┼úi de tabl─â necesita folosirea de unelte ┼či mjloace de transport.

Cum ├«┼či pierde comunitatea identitatea de martir?

Legea presupune amendarea proprietarului ├«n cazul ├«n care nu asigur─â paza ┼či protec┼úia monumentului istoric, precum ┼či lipsa de grij─â fa┼ú─â de acesta. Totu┼či cum aplici aceast─â reglementare clar─â ├«n cazul ├«n care comunitatea a fost victim─â? ├Än 1995 toat─â Rom├ónia se ├«nclina ├«n fa┼úa atrocit─â┼úilor petrecute la Treznea. ├Äns─â o lege este mai peren─â dec├ót o piatr─â. Refacerea ┼či folosirea casei agresorului, dob├óndit─â de comunitate chiar ├«mpotriva unei dintre cele mai puternice legi f─âcute de om-cea a propriet─â┼úii-ar fi fost mereu un viu document a celor petrecute ├«n septembrie 1940.

Cu prilejul ├«nt├ólnirii membrilor Filialei S─âlaj a Asocia┼úiei Comunelor din Rom├ónia (septembrie 2011), ┼čeful Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional S─âlaj, Doina Coci┼č, a lansat edililor s─âl─âjeni invita┼úia de a ├«ncheia parteneriate cu institu┼úiile abilitate ├«n vederea reabilit─ârii ┼či punerii ├«n valoare a castelelor ┼či conacelor monumente istorice existente pe teritoriul jude┼úului ┼či includerea acestora ├«ntr-un circuit turistic. Din p─âcate, dicut├ónd cu domnia sa, cazul de la Treznea se dovede┼čte a fi mai degrab─â unul de rea voin┼ú─â din partea propietarului.

Cum s-ar putea rezolva situaţia de la castelul Bay din Treznea pentru a nu pierde un monument unic în România mai ales că are anumite elemente de arhitectură unice?

Acolo este o problem─â mai veche ┼či lucrurile sunt destul de complicate. Acel monument este ├«ntr-o stare deplorabil─â. Este ├«ntr-o stare avansat─â de degradare ┼či datorit─â lipsei de interes a autorit─â┼úii publice locale. Nu vreau s─â arunc anatema asupra domniilor lor, dar li s-au transmis ├«n nenum─ârate r├ónduri obliga┼úiile pe care le au fa┼ú─â de acest monument. La un moment dat, le-am oferit oportunitatea de a aplica un proiect la Ministerul Culturii pentru reabilitarea monumentelor, dar dumnealor sunt ├«n situa┼úia ├«n care doresc s─â declaseze acest monument, asta ├«nseamn─â s─â-l scoat─â din Lista Monumentelor Istorice, ca s─â-l poat─â demola ┼či s─â construiasc─â altceva pe acel teren. Punctul de vedere al Ministerului Culturii, respectiv al Direc┼úiei pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional S─âlaj este c─â acel castel nu se va putea declasa. Ministerul Culturii nu are nici un interes s─â declaseze un monument de o asemenea importan┼ú─â, iar noi sus┼úinem acest punct de vedere. Ceea ce ne dorim este ca imobilul s─â fie reabilitat. Totu┼či Prim─âria, pentru c─â ei sunt proprietarii, trebuie s─â fie dispus─â s─â fac─â acest lucru. Din p─âcate peste voia lor nu se poate ├«nt├ómpla nimic. Noi putem, eventual, s─â-i amend─âm pentru lips─â de interes, ┼či pentru grave prejudicii aduse monumentului. N-am f─âcut chestiunea asta din motive lesne de ├«n┼úeles:dorim s─â ne p─âstr─âm bunele rela┼úii, iar o amend─â va aduce o tensiune ├«n plus. Nu amenda rezolv─â situa┼úia, ci faptul c─â autorit─â┼úile din Treznea trebuie s─â con┼čtientizeze c─â monumentul merit─â p─âstrat, reabilitat ┼či trebuie s─â i se dea o destina┼úie.

Istoria proprietarului castelului este una controversată, acesta fiind responsabilul moral al masacrului de la Treznea din septembrie 1940. Nu credeţi că ar fi fost nimerit ca acel monument să fie făcut făcut un muzeu al terorii fasciste sau hortyste?

Noi chiar le-am propus s─â realizeze un muzeu al terorii fasciste sau un muzeu al holocaustului. Domniile lor sus┼úin c─â au ni┼čte amintiri triste vizavi de monumentul acela ┼či comunitatea are un resentiment pe care ├«nc─â-l p─âstreaz─â. Sigur c─â nu poate fi vorba de a┼ča ceva. ├Än primul r├ónd au fost vremuri care au trecut de mult, iar ├«n prezent cele dou─â comunit─â┼úi rom├ón─â ┼či maghiar─â sunt ├«n bune rela┼úii. Ideea ar fi c─â, acolo, acel monument ar putea fi redat unui circuit tocmai d├óndu-i-se o astfel de destina┼úie.

Nu credeţi că dacă polonezii ar fi reacţionat la fel la Auschwitz n-am fi avut un muzeu al holocaustului azi?

Sunt multe na┼úiuni, nu doar polonezii, care dac─â ar fi avut un astfel de monument ┼či oportunit─â┼úile pe care le avem azi, ar fi ┼čtiut ce s─â fac─â. Mergem ├«n str─âin─âtate ┼či vedem pe la al┼úii cum dac─â au o singur─â pietric─â de care se leag─â memoria unei personalit─â┼úi ei ┼čtiu cum s-o ├«mprejmuiasc─â ┼či cum s-o pun─â ├«n valoare. Din p─âcate, noi, iat─â, avem un monument de o asemenea valoare ┼či administra┼úia public─â local─â nu doar c─â nu ├«ntelege importan┼úa istoric─â a monumentului, dar nu vrea s─â vad─â ├«n imobil o posibil─â surs─â de venit pentru comunitatea pe care o reprezint─â.

Ca director al Direc┼úiei de Cultur─â le-am recomandat dac─â nu pot s─â investeasc─â ├«n el s─â ├«l concesioneze pe o perioad─â de 50 de ani sau chiar ├«n ultim─â instan┼ú─â s─â ├«l v├ónd─â. Sunt convins─â c─â ar fi g─âsit doritori ┼či nu vorbesc din auzite. Sunt monumente ├«n ┼úar─â unde au venit str─âini, s-au concesionat monumente, le-au redat ├«n circuitul turistic, le-au pus ├«n valoare ┼či le-au f─âcut cunoscute ├«n ├«ntreaga lume. P├ón─â la urm─â ┼či aceasta este o variant─â.

Trebuie s─â specul─âm momentul ├«n care sunt al┼úii doritori s─â vin─â s─â investeasc─â la noi, dac─â n-avem bani suficien┼úi, asta este o oportunitate. ├Äntr-adev─âr, Prim─âria invoc─â la nesf├ór┼čit faptul c─â nu are surse financiare ┼či ├«i ├«n┼úelegem c─â au alte lucruri de f─âcut cu pu┼úinele resurse pe care le de┼úin, dar este vorba de obliga┼úiile pe care ei le au. Totu┼či, din p─âcate, ├«n acest caz pornim de la faptul c─â dumnealor doresc ca acel monument s─â dispar─â. Asta este principala problem─â din p─âcate ┼či din nefericire.

Dincolo de cele spuse de directorul Direc┼úiei de Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional putem din aceast─â poveste putem concluziona urm─âtoarele. Trist este faptul c─â peste ani ceea ce s-a petrecut la Treznea ├«n 1940 se va uita. Monumentul care ├«n prezent aduce aminte de un agresor va disp─ârea din lipsa de interes a unui edil, iar povestea va mai r─âm├óne doar prins─â de o lege, ce ├«ntr-o marj─â de timp, nu va mai avea efect pentru c─â nimic din istoria acelor clipe cumplite nu va mai fi acolo. ├Än plus ne vom trezi mai s─âraci cu un monument pe care o lege dreapt─â l-a d─âruit comunit─â┼úii ├«n numele abuzurilor ├«nf─âptuite de fostul proprietar. Atunci ne vom ├«ntreba unde putem cinsti memoria celor uci┼či ┼či ce st─â m─ârturie ÔÇ×ca lumea s─â nu uite"?