Cum ┼či cu ce se hr─ânea soldatul rom├ón jpeg

Cum ┼či cu ce se hr─ânea soldatul rom├ón

Ce m├ónca soldatul rom├ón pe Frontul de Est? Hran─â cald─â, hran─â rece? Cum se transportau alimentele pe distan┼úe mici, dar mai ales pe distan┼úe mari? Cu ce erau hr─ânite animalele? Ce alimente avea ├«n permanen┼ú─â la el un soldat? Ce m├óncau rom├ónii ┼či ce m├óncau germanii? Articolul de mai jos ├«┼či propune s─â trateze c├óteva aspecte ale hr─ânirii trupelor rom├óne ├«n r─âzboiul pentru ap─ârarea fiin┼úei neamului (c─âci asta a reprezentat pentru rom├óni a doua mare conflagra┼úie a secolului XX).

Serviciul ├«ns─ârcinat cu hr─ânirea ┼či echiparea trupelor la pace ┼či la r─âzboi ├«l formeaz─â serviciul intenden┼úei de la comandamentele marilor unit─â┼úi. Scopul acestui serviciu este de a asigura reaprovizionarea cu hran─â, echipament, combustibil ┼či furaje etc., la timpul ┼či locul fixat de comandant, ├«n condi┼úiile cele mai bune, oricare ar fi situa┼úia ┼či mijloacele de care dispune.

Principiile care stau la baza func┼úion─ârii serviciului de hr─ânire ├«n timp de campanie sunt urm─âtoarele:1) hr─ânirea trupelor prin resursele rechizi┼úionate din teritoriul unde opereaz─â armata (exploatare local─â);2) hr─ânirea trupelor cu subzisten┼úele trimise din urm─â, ├«n cazul c├ónd zona ├«n care cantoneaz─â sau opereaz─â trupele nu ofer─â resurse suficiente;3) serviciul subzisten┼úelor s─â fie organizat astfel ca ├«n imediata apropiere a soldatului s─â se dispun─â de:hran─â proasp─ât─â pentru ziua curent─â;hran─â de rezerv─â care se va consuma c├ónd nu se poate asigura hran─â cald─â;mijloace pentru prepararea hranei (buc─ât─ârii ┼či brut─ârii);mijloace de transport pentru transportul ┼či recompletarea hranei consumate;4) transportul subzisten┼úelor s─â se fac─â pe calea ferat─â, iar la convoiul de tr─âsuri sau convoiul auto s─â nu se recurg─â dec├ót ├«n situa┼úia ├«n care nu se dispune de cale ferat─â. 5) transporturile din urm─â trebuie organizate astfel ├«nc├ót serviciul de reaprovizionare s─â func┼úioneze automat.

Antonescu gusta mancarea DSC02619 jpg jpeg

Mare┼čalul Antonescu gust─â din felurile de m├óncare preg─âtite pentru trup─â, pe Frontul de Est (fotografie realizat─â de sergentul Petrescu Mircea)

Extrem de important este faptul c─â Serviciul Intenden┼úei trebuie s─â calculeze ├«nc─â din timp de pace resursele de care au nevoie trupele at├ót pentru declan┼čarea r─âzboiului, c├ót ┼či pe timpul derul─ârii campaniei. La aceste calcule se au ├«n vedere at├ót resursele din depozitele armatei, c├ót ┼či resursele existente pe teritoriul na┼úional pe care se poate conta ├«n mod sigur.

În Regiunea interioară se concentrează subzistenţele necesare armatei

La decretarea mobiliz─ârii, teritoriul na┼úional se ├«mparte ├«n dou─â mari regiuni, ┼či anume:Regiunea Armatelor de opera┼úiuni ┼či Regiunea interioar─â. Regiunea Armatelor cuprinde o parte a teritoriului na┼úional, precum ┼či teritoriul ocupat de la inamic. Ea este pus─â sub autoritatea Comandamentului de C─âpetenie al Armatei, av├ónd ca organ de direc┼úie pe intendantul General al Armatei ┼či care face parte din Marele Cartier General. Regiunea Armatelor de opera┼úiuni este desp─âr┼úit─â de Regiunea interioar─â printr-o linie care trece prin diferite puncte, pe c├ót este posibil, limitele politice-administrative (grani┼úa ┼ú─ârii, provincii, jude┼úe) sau limitele naturale geografice (r├óuri, creste de mun┼úi, dealuri). Aceast─â linie ia denumirea de linie de demarca┼úie ┼či se stabile┼čte de Marele Stat Major al Armatei ├«mpreun─â cu Guvernul. ├Än timpul campaniei, ea se modific─â ├«n raport de opera┼úiunile militare. La r├óndul ei, Regiunea interioar─â cuprinde teritoriul din spatele liniei de demarca┼úie, se g─âse┼čte sub autoritatea Ministerului Ap─âr─ârii Na┼úionale ┼či aici se concentreaz─â ┼či se adun─â subzisten┼úele necesare armatelor de opera┼úii, fie din ┼úar─â, fie din import. Toate structurile industriale sunt militarizate, lucr├ónd numai pentru armat─â.

E┼čalonarea mijloacelor de subzisten┼ú─â la corpurile de trup─â de diferite arme

Mijloacele de subzisten┼ú─â de care dispun corpurile de trup─â pentru hr─ânirea efectivelor (oameni ┼či animale) sunt cele de mai jos: 

tab1 jpg jpeg

Ce purta cu sine soldatul

Sacul de merinde, rani┼úa ┼či ├«mpachetajul de la ┼ča (coburi, sacul de gr─âun┼úe, plasa de f├ón) sunt mijloacele puse la dispozi┼úia fiec─ârui om pentru a putea transporta p├óinea proasp─ât─â destinat─â a fi consumat─â pe ziua curent─â ┼či cele dou─â ra┼úii zilnice de hran─â de rezerv─â, alc─âtuite din:

tab2 jpg jpeg

Raţia de hrană de rezervă pentru cai era compusă numai din grăunţe.

De men┼úionat c─â ├«n zona frontului se asigura hran─â cald─â ├«n general, o m├óncare sc─âzut─â la pr├ónz ┼či seara, atunci c├ónd opera┼úiunile militare permiteau transportul hranei la lupt─âtori. Atunci c├ónd nu se putea asigura hran─â cald─â, la ordinul comandantului se consuma hrana de rezerv─â (din cele 2 zile de hran─â de rezerv─â aflate permanent asupra lupt─âtorului).

Organizarea de principiu a activit─â┼úii de hr─ânire presupunea organizarea unor subdepozite, depozite, centre de aprovizionare care procedau la aprovizionarea trupelor lupt─âtoare. Av├ónd ├«n vedere situa┼úiile des schimb─âtoare, determinate de ac┼úiunile de lupt─â, anotimpul ┼či starea vremii, resursele zonei de exploatare, de cele mai multe ori s─âr─âcite sau inexistente, este de ├«n┼úeles c─â hr─ânirea trupelor nu s-a desf─â┼čurat ├«ntotdeauna f─âr─â sincope, f─âr─â ├«ntrerupere ┼či f─âr─â greut─â┼úi.

Buc─ât─âriile de campanie

Fiecare mic─â unitate (companie, escadron, baterie), precum ┼či fiecare forma┼úiune similar─â de la diferite trupe ┼či forma┼úiuni de servicii, trebuia s─â fie dotat─â cu buc─ât─ârii de campanie necesare pentru prepararea hranei calde. ├Än principiu, trupele de infanterie erau dotate cu buc─ât─ârii portative transportate pe tr─âsuri sau samare. Pentru transportul buc─ât─âriilor portative, fiecare companie avea c├óte o tr─âsur─â numit─â tr─âsur─â de buc─ât─ârii. Tr─âsurile erau de tip regulamentar;├«n lipsa acestora, se procurau tr─âsuri prin rechizi┼úie, la declararea mobiliz─ârii. La r├óndul lor, trupele c─âl─âri (cavalerie, artilerie) ┼či forma┼úiunile de servicii erau dotate cu buc─ât─ârii pe roate.

├Än sta┼úionare, buc─ât─âriile de campanie se g─âseau la trupe;├«n mar┼č, ele mergeau la trenul de lupt─â (e┼čalonul II) al micilor unit─â┼úi, iar ├«n timpul luptei r─âm├óneau la locul stabilit de comandant prin ordinul de opera┼úii partea a II-a. Linia trenului de lupt─â a micilor unit─â┼úi era fixat─â de c─âtre comandan┼úii de Regimente, ├«n principiu, la o distan┼ú─â de 4-5 km departe de trupe.

tab3 jpg jpeg

Tr─âsuri de aprovizionare

Fiecare campanie, baterie, escadron, precum ┼či forma┼úiunile similare de la diferite trupe ┼či forma┼úiuni de servicii aveau prev─âzute c├óte o tr─âsur─â de aprovizionare, ├«n scopul transport─ârii necesarului de aprovizionat pentru o zi de la sursa de aprovizionare (gar─â de reaprovizionare, centru de reaprovizionare, coloan─â de subzisten┼ú─â). De regul─â, aprovizionarea cu alimente se f─âcea numai ├«n cursul nop┼úii, distribuind tr─âsurilor de buc─ât─ârii jum─âtate din cantitatea de alimente necesar─â micilor unit─â┼úi pentru prepararea m├ónc─ârii calde de pr├ónz. Dup─â servirea mesei de pr├ónz, tr─âsura de aprovizionare distribuia tr─âsurii de buc─ât─ârie cealalt─â jum─âtate din ra┼úia de hran─â, pentru a se prepara masa de sear─â.├Än anumite situa┼úii, ├«ntreaga ra┼úie zilnic─â de hran─â se distribuia buc─ât─âriilor de campanie, ├«n afar─â de p├óine, care se distribuia direct solda┼úilor.

Tr─âsurile de aprovizionare, odat─â golite, se deplasau la sursa de aprovizionare stabilit─â prin ordinul de opera┼úii partea a II-a pentru a se reaproviziona cu alimentele necesare efectivului pentru a doua zi sau contribuiau efectiv la str├óngerea resurselor ob┼úinute prin exploatarea local─â din zona repartizat─â unit─â┼úii respective. Tr─âsurile de aprovizionare se deplasau cu trenul regimentar ┼či numai ├«n mod excep┼úional puteau s─â mearg─â ┼či la trenul de lupt─â (├«n mar┼čurile desf─â┼čurate la dep─ârtare de inamic).

Furgoane ┼či tr─âsuri de furaje

Pentru transportul gr─âun┼úelor ┼či al furajelor, corpurile de trup─â aveau ├«n dotarea serviciului de hr─ânire al fiec─ârei mici unit─â┼úi (batalion, divizion ┼či la comanda regimentului) tr─âsuri de furaje ┼či furgoane. Acestea erau destinate str├óngerii gr─âun┼úelor ┼či a furajelor din zona repartizat─â fiec─ârei unit─â┼úi. Atunci c├ónd zona de exploatare era s─ârac─â, tr─âsurile de furaje se deplasau la sursa de aprovizionare stabilit─â prin ordinul de opera┼úiuni, de unde primeau, transportau ┼či distribuiau la unit─â┼úi furajele necesare animalelor. De regul─â, furgoanele se deplasau ├«mpreun─â cu tr─âsurile de aprovizionare la trenul regimentar, iar ├«n mar┼čul la distan┼ú─â de inamic se puteau deplasa ┼či la trenul de lupt─â al unit─â┼úilor respective. Trupele de infanterie erau dotate cu tr─âsuri de furaje, iar trupele c─âl─âri (cavaleria ┼či artileria) ÔÇô cu furgoane.

tab4 0 jpg jpeg

Tr─âsuri cu hran─â de rezerv─â

├Än scopul transportului unei zile hran─â de rezerv─â pentru oameni ┼či o ra┼úie gr─âun┼úe pentru cai, fiecare regiment batalion ┼či divizion corp aparte (independent) dispunea de tr─âsurile necesare, numite tr─âsuri hran─â de rezerv─â. Num─ârul acestora se stabilea ├«n func┼úie de efectivele ├«n oameni ┼či animale ale fiec─ârei unit─â┼úi. Tr─âsurile cu hran─â de rezerv─â se deplasau la trupe atunci c├ónd era necesar─â recompletarea hranei de rezerv─â consumat─â din sacul de merinde aflat asupra fiec─ârui lupt─âtor. ├Än r─âzboiul de pozi┼úie sau ├«n orice alt─â situa┼úie operativ─â, c├ónd exista certitudinea c─â trupele nu se vor mi┼čca un anumit timp, hrana de rezerv─â se desc─ârca, depozit├óndu-se ├«n localuri ├«nchise sau ├«n ad─âposturi improvizate, iar tr─âsurile erau ├«ntrebuin┼úate la colectarea resurselor procurate prin exploatarea local─â, precum ┼či la reaprovizion─âri ┼či evacu─âri, dac─â situa┼úia impunea majorarea num─ârului mijloacelor destinate acestui scop. Tr─âsurile cu hran─â de rezerv─â se deplasau cu trenul regimentar;├«n mar┼čul la distan┼ú─â de inamic ele se puteau deplasa ├«ns─â pe c─âi de comunica┼úie laterale sau intercalate ├«ntre coloane.

Linia pe care urmau s─â fie instalate trenurile regimentare se stabilea de c─âtre Divizie, prin ordinul de opera┼úie partea a II-a, la o distan┼ú─â aproximativ─â de 7-8 km de linia trupelor. Distan┼úa era justificat─â prin aceea c─â trenul regimentar trebuia instalat ├«n afara razei de ac┼úiune a artileriei inamice. Aceast─â distan┼ú─â se stabilea ├«ns─â ├«n func┼úie de situa┼úia operativ─â (ofensiv─â sau defensiv─â), teren ┼či stare a vremii, acoperiri naturale sau dispunerea localit─â┼úilor, astfel ├«nc├ót trenul regimentar s─â se poat─â distan┼úa chiar mai mult (la 9-10 km), ├«n p─âduri sau dup─â denivel─âride teren, pe contrapante mascate ┼či bine ad─âpostite de observa┼úia avia┼úiei inamice. Terenurile ├«n pant─â u┼čoar─â erau preferabile, se evita fundul v─âilor din cauza atacurilor cu gaze. ├Än plus, trenul regimentar urma s─â fie instalat c├ót mai aproape de drumurile ┼či potecile care duceau la unit─â┼úi, pentru a putea interveni la timp s─â recompleteze hrana consumat─â.

Cu ce se hrănea Regimentul 10 Artilerie înainte de război

Prezentăm, spre exemplificare, meniul săptămânal în perioada 22.09-28.09.1939, R. 10 Art., conform Livretului ordinar (documentul de stabilire săptămânală a modului de hrănire). Amintim că la 4 septembrie 1939 guvernul hotărâse mobilizarea generală.

tab5 jpg jpeg

Aveam obligaţia să-i aprovizionăm pe nemţi

├Än ceea ce prive┼čte obliga┼úia de a asigura hrana trupelor germane, activitatea se derula prin Direc┼úia Intenden┼úei din Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale ├«n rela┼úie direct─â cu Biroul German din cadrul Misiunii militare germane. ├Än principal se solicitau animale vii care se livrau ÔÇ×la exportÔÇŁ, la fabricile de conserve de carne, care produceau pentru germani diverse sortimente de preparate din carne (├«n special c├órna┼úi) ┼či conserve din carne (a 300 g/buc.). Contingentul de animale vii care se livra se stabilea s─âpt─âm├ónal, ├«mpreun─â cu gara de destina┼úie.

De la sosirea Misiunii militare germane s-a stabilit contingentul s─âpt─âm├ónal de export ├«n Germania, astfel:200 capete de vite vii ┼či 400 capete de porci vii, ├«n condi┼úiile acordului intervenit la pre┼úurile de export (pentru vitele vii a c├óte 600 kg ÔÇô 39 lei/kg ├«n viu ┼či pentru porcii vii a c├óte 130 kg ÔÇô 60 lei/kg ├«n viu). Valabilitatea pre┼úurilor era stabilit─â p├ón─â la sf├ór┼čitul lunii februarie 1941. Dimensiunea contingentului de vite pentru germani a cunoscut ├«ns─â modific─âri pe parcursul timpului. De exemplu, ├«n ianuarie 1941 se stabilea livrarea a 400 de vite ┼či a 800 de porci, ├«n februarie, contingentul se m─ârea la 1200 de vite ┼či 3200 de porci.

Pentru luna iunie 1941 (adresa nr. 74275/10 iunie 1941) se stabilea contingentul de export în Germania astfel:

  • Vite a 400 kg, c├óte 30 buc─â┼úi ├«n garnizoanele:Bucure┼čti, Pite┼čti, Craiova, Caracal, Ro┼čiorii de Vede, Constan┼úa, iar pentru Sibiu, 20 buc─â┼úi;
  • Porci a 150 kg, c├óte 60 buc─â┼úi ├«n acelea┼či garnizoane, iar ├«n Sibiu, 40 buc─â┼úi.

Produc┼úia fabricilor de conserve ┼či preparate din carne care prelucrau carnea rezultat─â ├«n urma sacrific─ârii era preluat─â de germani ┼či distribuit─â trupelor proprii. ├Än ceea ce prive┼čte ac┼úiunile comune pe front, ├«n situa┼úia ├«n care trupele rom├óne erau angajate ├«n ac┼úiuni militare sub comand─â german─â, alocarea la drepturi de hran─â (sarcinile de subzisten┼ú─â adic─â) revenea armatei germane.