Cum scriau vechii romani?

Ce materiale foloseau romanii pentru a-şi redacta textele uzuale?

În epoca romană textele importante se scriau pe papirus sau pergament. Acestea nu erau doar greu de manevrat, ci şi destul de scumpe şi deci nu se aflau la îndemâna oricui.

În schimb, romanii îşi puteau scrie notiţele, textele scurte şi de uz cotidian pe tăbliţe cerate care reprezentau de fapt plăcuţe din lemn înrămate şi unse cu un strat subţire de ceară. Textele, ca de pildă listele de activităţi, erau gravate în ceară cu ajutorul unui stylus din metal.

Tăbliţele se puteau refolosi. Dacă autorul dorea să îşi şteargă vechile notiţe şi să înceapă să scrie altceva, tablase încingea la aproape 50 de grade, ceara se înmuia şi putea fi renetezită. Instrumentele foarte ieftine se foloseau îndeosebi în şcoli, unde elevii îşi exersau în permanenţă scrierea corectă.

În antichitate tăbliţele se bucurau de o mare popularitate şi se găseau în nenumărate zone din Europa şi Orientul Mijlociu. În evul mediu însă au început să fie folosite din ce în ce mai rar, pe măsură ce a câştigat teren producţia de hârtie.