Cum s a ajuns la semnarea Pactului Ribbentrop Molotov jpeg

Cum s-a ajuns la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

├Än momentul c├ónd trupele germane au intrat ├«n Praga, parc─â un v─âl uria┼č a fost tras de pe fe┼úele politicienilor din Europa occidental─â. Nu mai existau iluzii: Hitler era departe de a fi un simplu politician na┼úionalist. Dac─â anex─ârile Saar-ului, Austriei ┼či chiar a regiunii sudete puteau fi mascate sub dorin┼úa, pe care mul┼úi europeni o considerau fireasc─â, de autodeterminare na┼úional─â, ocuparea a ceea ce mai r─âm─âsese din statul cehoslovac era dovada clar─â c─â Hitler nu avea s─â se opreasc─â. Pe de alt─â parte, p─ârea ne├«ndoielnic c─â politica conciliatoare era moart─â ┼či c─â viitoarele victime nu vor ceda at├ót de u┼čor.  

├Än stare de ┼čoc dup─â ocuparea Cehiei ┼či sim┼úindu-se profund ├«n┼čelat─â, pe 31 martie, Marea Britanie a oferit Poloniei, v─âzut─â drept o poten┼úial─â victim─â, garan┼úia sprijinului militar britanic ├«n caz de atac. Francezii, mai degrab─â lipsi┼úi de o politic─â extern─â proprie, au urmat exemplul britanic f─âr─â tragere de inim─â. ├Än continuare, cele dou─â puteri occidentale nu au considerat c─â sovieticii pot fi ni╚Öte alia┼úi potrivi┼úi pentru a-l amenin┼úa pe Hitler cu posibilitatea unui r─âzboi pe dou─â fronturi.

Primind vestea garan┼úiei britanice cu doar c├óteva ore ├«nainte de a fi anun┼úat─â public, Stalin a tras concluzia c─â jocul lui Chamberlain avea drept miz─â final─â ceea ce liderul de la Kremlin considera c─â occidentalii urm─âreau cu adev─ârat: un r─âzboi ├«ntre Germania ┼či Uniunea Sovietic─â. Inten┼úia principal─â a liderului britanic era intimidarea. Speran┼úa sa era ca Hitler s─â nu fac─â uz de for┼ú─â pentru a-┼či rezolva problemele teritoriale. Dar pozi┼úia Marii Britanii sl─âbise considerabil, dup─â ce refuzase ├«n vara precedent─â oferirea unei garan┼úii similare unui stat democratic preg─âtit de lupt─â, aliat cu Fran┼úa ┼či cu Uniunea Sovietic─â. El lega acum soarta Imperiului de Polonia, care, dup─â cum spunea Churchill, ÔÇ×se al─âturase, cu un apetit de hien─â, la jaful ┼či la distrugerea statului cehoslovac, ┼čase luni mai devremeÔÇŁ ┼či care avea ┼či o pozi┼úie geostrategic─â expus─â. ├Än realitate, Marea Britanie nu putea face nimic pentru a ├«mpiedica o eventual─â ├«nfr├óngere a Poloniei de c─âtre Germania.

Departe de a-l intimida, garan┼úia acordat─â Poloniei a avut darul s─â-l provoace pe Hitler. ÔÇ×O s─â le g─âtesc o tocan─â care s─â le stea ├«n g├ótÔÇŁ, a promis el. ├Än Germania, ÔÇ×psihoza r─âzboiuluiÔÇŁ, pe care rapoartele interne o consemnaser─â cu un an ├«nainte, era acum, ├«n mare parte, absent─â. Exista sentimentul c─â, din moment ce puterile occidentale nu fuseser─â dispuse s─â lupte pentru Cehoslovacia, nu ar fi f─âcut- o ├«n chestiunea Danzig-ului, care era ┼úinta german─â ├«n criza polonez─â. William Shirer, un jurnalist american care lucra la Berlin, aprecia c─â ÔÇ×oamenii de pe strad─â sunt ├«nc─â siguri c─â Hitler va reu┼či din nou s─â ├«┼či ├«ndeplineasc─â scopul f─âr─â a st├órni un r─âzboiÔÇŁ.

Nimeni nu credea c─â divergen┼úele cu Polonia erau chestiuni care meritau s─â fie tran┼čate printr-un r─âzboi pe care nimeni nu-l dorea. O diferen┼ú─â colosal─â fa┼ú─â de entuziasmul din 1914. ├Än Occident, ocuparea frumosului ora┼č Praga p─ârea s─â fie pic─âtura care umpluse paharul. ├Än cadrul unui sondaj na┼úional organizat ├«n Fran┼úa ├«n iulie 1939, trei sferturi dintre cei chestiona┼úi s-au declarat de acord cu utilizarea for┼úei pentru a ap─âra Danzig-ul. Atmosfera era similar─â ├«n Marea Britanie. Ocupa┼úia german─â a Cehoslovaciei schimbase opinia public─â. ├Än Polonia, garan┼úiile primite au dat fr├óu sentimentelor anti-germane.

├Än aceast─â atmosfer─â tensionat─â, ├«n ziua de 21 august 1939 a c─âzut ca un tr─âsnet ┼čtirea c─â Germania ┼či Uniunea Sovietic─â erau pe punctul de a ajunge la un acord. Dup─â ani ├«ntregi ├«n care fuseser─â obi┼čnui┼úi s─â li se spun─â c─â fascismul era cel mai mare du┼čman, cet─â┼úenii sovietici au fost uimi┼úi s─â descopere c─â Hitler s-ar putea s─â le fie aliat. ÔÇ×Lumea s-a ├«ntors cu susul ├«n josÔÇŁ, se pl├óngea ├«ntr-o scrisoare adresat─â familiei o femeie din Moscova. Uluiala era identic─â pentru germani. ├Ä┼či pierduse oare bol┼čevismul natura diabolic─â? Primele tentative de sondare a unei eventuale ├«n┼úelegeri fuseser─â f─âcute cu c├óteva luni ├«nainte.

Demiterea lui Maxim Litvinov, un evreu sus┼úin─âtor al ideii de securitate colectiv─â, pe 3 mai, ┼či ├«nlocuirea lui ├«n func┼úia de comisar al poporului pentru afaceri externe cu Viaceslav Molotov a fost o cert─â schimbare de paradigm─â la Kremlin. Ribbentrop a sesizat o posibil─â cale de ├«n┼úelegere, care s─â elimine perspectiva nu foarte ├«ncurajatoare a unei alian┼úe a democra┼úiilor occidentale cu Uniunea Sovietic─â ┼či s─â izoleze Polonia dintr-o singur─â mi┼čcare. Stalin devenise extrem de suspicios dup─â ce acordul de la M├╝nchen privitor la Cehoslovacia din toamna anului precedent exclusese complet Moscova. Era de preferat s─â aib─â el o ├«n┼úelegere cu Hitler dec├ót democra┼úiile occidentale; cu alte cuvinte, dec├ót s─â fac eu r─âzboi cu Germania, mai bine face Germania cu voi, scenariu din care Uniunea Sovietic─â ar fi ie┼čit cu un avantaj cert.

Pe 19 august, Stalin a transmis c─â era preg─âtit s─â ajung─â la un acord cu Germania. Hitler l-a ├«ns─ârcinat imediat pe Ribbentrop s─â zboare la Moscova. Patru zile mai t├órziu, Molotov ┼či Ribbentrop ┼či-au trecut semn─âturile pe un pact de neagresiune ├«ntre Uniunea Sovietic─â ┼či Germania. Un protocol adi┼úional secret a delimitat sferele de interes ├«n regiunea baltic─â, Rom├ónia ┼či Polonia viz├ónd o ÔÇ×transformare politic─â ┼či teritorial─âÔÇŁ ├«n aceste regiuni.

pact2 jpg jpeg

Cinic─â, dar fireasc─â din perspectivele intereselor celor dou─â semnatare. Hitler ├«┼či asigurase spatele pentru a se r─âfui cu Polonia ┼či Fran┼úa; Stalin c├ó┼čtiga timp pentru a-┼či consolida pozi┼úia geostrategic─â ┼či armata ┼či a culege ÔÇ×roadeleÔÇŁ unui conflict ├«ntre Germania ┼či vestul Europei care se preconiza a sl─âbi ambele tabere. ├Än┼úelegerea germano-sovietic─â a declan┼čat r─âzboiul ├«n Europa; ├«n doi ani, el se va transforma ├«n cel mai s├óngeros conflict pe care l-a cunoscut omenirea. Scena pe care aveau s─â se deruleze tragedii de ne├«nchipuit era gata. La final, Germania avea s─â piard─â Al Doilea R─âzboi Mondial ├«ntr-o genera┼úie, tr─âg├ónd ├«n abis un ├«ntreg continent.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Germania ╚Öi Europa. 1919-1939ÔÇŁ, publicat ├«n revista Historia Special nr. 28, disponibil─â ├«n format digital  pe paydemic.com.