Cum i-au salvat olandezii pe Cantacuzini în Turcia

Secolul al XVII-lea a reprezentat pentru olandezi o epocă de aur, aceștia remarcându-se prin inovațiile științifice, culturale, comerciale precum și formarea de colonii. În raport cu turcii, olandezii au înființat o ambasadă la Constantinopol în anul 1612, primul ambasador la Poarta otomană fiind Cornelius Haga.

Înainte, în anul 1604, prințul Mauritz a redenumit un sat olandez, botezându-l ,,Turkeye” ca mulțumire adusă marinarilor otomani pentru ajutorul acordat împotriva spaniolilor în timpul asediului orașului Sluis, în cadrul Războiului de Independență al Olandezilor contra Spaniolilor Habsburgi. Iar în 1804, sultanul Selim al III-lea a trimis primul ambasador turc în Olanda. În ceea ce privește istoria diplomatică dintre Olanda și Turcia, olandezii au fost răspunzători pentru salvarea a trei Cantacuzini, scrie Muzeul „Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg, pe pagina de Facebook a instituției.

Domnul Ștefan Cantacuzino și soția lui Păuna (© Cristian-Mihail Miehs / Wikimedia Commons)

Este vorba de doamna Păuna soția domnului valah Ștefan Cantacuzino (executat de turci) și cei doi fii ai ei, Radu în vârstă de 17 ani și Constantin în vârstă de 13 ani. În iarna anului 1716, Ștefan a fost mazilit, iar împreună cu familia (inclusiv tatăl său, Constantin Stolnicul) au plecat către Istanbul.

Datorită unui document compromițător ce evidenția că Muntenia întreținea relații cu Habsburgii (aflați atunci în război cu Turcia) Sultanul a hotărât executarea Cantacuzinilor. Conform rapoartelor consulului Olandei, în luna aprilie a anului 1716, Ștefan Cantacuzino și tatăl său Constantin Stolnicul au fost puși în lanțuri și trimiși la închisoare, iar în noaptea de 7 spre 8 iunie au fost strangulați, iar trupurile aruncate în mare. Din fericire, soția lui Ștefan Cantacuzino, Păuna și cei doi fii Radu și Constantin au reușit să evadeze pe un vas englezesc cu ajutorul ambasadorului olandez Jacobus Colyer.

Cornelius Haga, primul ambasador olandez în cadrul Imperiului Otoman (© Wikimedia Commons)

Jacobus Colyer a servit drept ambasador al Olandei la Constantinopol între anii 1688-1698.

În 1699 Colyer a fost un intermediar neutru în timpul negocierilor dintre turci și habsburgi în cadrul Tratatului de la Karlowitz (26 ianuarie). La începutul secolului XVIII Colyer a servit iar ca intermediar în cadrul Tratatul de la Passarowitz (21 iulie 1718). După anul 1698, el a fost înlocuit ca ambasador al Turciei de Coenraad van Heemskerck. În 1713 Colyer s-a căsătorit cu Catharina de Bourg, iar în anul 1725 acesta a murit la Istanbul pe 6 mai. Cei trei Cantacuzini salvați, Păuna, Radu și Constantin, s-au refugiat la Viena, aceștia intrând sub protecția monarhului romano-german.

_{Foto sus: Intrarea lui Jacob Colyer la Constantinopol. Gravură din secolul XVIII (© Wikimedia Commons)}