Cum arătau tancurile germane în iunie 1941 jpeg

Cum arătau tancurile germane în iunie 1941

Rela┼úiile sovieto-germane erau oficial foarte bune ├«n luna iunie a anului 1941, dar ambele tabere se preg─âteau de un atac prin surprindere. Tancurile urmau s─â reprezinte pumnul de o┼úel al ofensivei pentru a se putea dezvolta atacul ├«n ad├óncime. Generalii ┼čtiau ├«nc─â din primul r─âzboi mondial c─â infanteria nu poate s─â str─âpung─â o defensiv─â organizat─â dec├ót prin bombardament masiv de artilerie sau prin sprijinul tancurilor. Preg─âtirile se desf─â┼čurau cu febrilitate ┼či, cum germanii au atacat primii, istoricii militari au fost impresiona┼úi de succesele ob┼úinute cu 17 divizii de tancuri. Se n─â┼čtea un mit despre for┼úa ┼či calitatea blindatelor din cadrul Wehrmacht-ului ┼či au fost uitate caracteristicile ma┼činilor sovietice.

          Orice general ar fi fost ├«ngrijorat de existen┼úa unui mare num─âr de blindate u┼čoare, complet inutile ├«n luptele cu tancuri. Protec┼úia era suficient─â doar pentru gloan┼úele de mitralier─â ┼či pentru schije. Panzer I (5, 4 tone) era poate util ├«n sprijinirea infanteriei cu foc automat sau pentru misiuni secundare (tractarea tunurilor, post mobil de comand─â, transport de r─âni┼úi etc). Cele 410 vehicule reprezentau un balast complet inutil. Ma┼čina de acest tip fusese trimis─â ├«n Spania r─âv─â┼čit─â de r─âzboiul civil, dar nu f─âcuse fa┼ú─â tehnicii sovietice. T-26 demonstrase ce  ├«nseamn─â un tanc adev─ârat. Mai puternic ┼či mai greu, Panzer II (10 tone) era ├«narmat cu un tun de calibrul 20 mm ┼či o mitralier─â u┼čoar─â. Pare o arm─â rezonabil─â dac─â se face o compara┼úie cu situa┼úia de la avia┼úie, dar blindajele frontale erau prea groase pentru proiectilele mici. Au fost folosite de nevoie 746 de ma┼čini, dar treptat au fost ├«mpinse spre roluri secundare. Cele 1.156 de blindate erau greu de inclus ├«n categoria tancurilor, dar industria german─â nu putea s─â asigure ├«nlocuirea ma┼činilor dep─â┼čite moral ┼či fizic. Conservatorismul era mare ┼či astfel de ma┼čini mai erau ├«nc├ú pe liniile de fabrica┼úie. Nici industria nu era trecut─â cu adev─ârat pe picior de r─âzboi.

          Arsenalul german era completat cu 149 de P35(t) ┼či 623 P38(t), indicative care subliniau originea ceh─â ┼či nu masa cum au crezut unii istorici. Ini┼úial au fost blindate bune, dar blindajul nituit ┼či armamentul slab (doar tunuri de 37 mm ┼či mitraliere) nu le recomandau pentru luptele cu tancurile medii ┼či grele sovietice. ┼×i trupele rom├óne dispuneau de Skoda LT VZ 35 ┼či apoi au primit de la germani ├«n 1943 Skoda LT VZ 38 cu care au luptat p├ón─â la sf├ór┼čitul conflagra┼úiei. Motoarele pe benzin─â de 120 ┼či 140 CP erau prea slabe pentru condi┼úiile grele din est. Fa┼ú├ú de modelele germane men┼úionate deja, prezentau avantajul tunului cu ┼úeav├ú lung├ú, capabil s├ú combat├ú blindatele u┼čoare inamice, dar complet ineficient ├«mpotriva unui T-34. Nici nu se discut├ú despre rezisten┼ú├ú ├«n fa┼úa unui KV.

          Osatura diviziilor de tancuri era format─â ├«ns─â din 965 de Pz III ┼či 439 de Pz IV. Pz III dispunea ini┼úial de un tun de 37 mm, dar evolu┼úia armamentului ┼či a blindajelor l-a f─âcut repede ineficient. Uzinele au primit ordin s─â instaleze guri de foc de calibrul 50 mm, dar ┼či acestea erau perimate ├«n raport cu temutele tunuri de 76, 2 mm de pe KV-1. Blindajul de 30 (50) mm era o joac─â pentru proiectilele de calibrul 76, 2 mm. Nu beneficiau nici de avantajul pl─âcilor ├«nclinate ┼či orice lovitur─â direct─â era fatal─â. Senilele ├«nguste ┼či motorul slab nu-l recomandau pentru lupte ├«n noroaiele ruse┼čti. Trebuie remarcat conservatorismul ├«mpins la limite incredibile de firmele produc├útoare. Blindajele drepte au fost men┼úinute p├ón├ú la ultima variant├ú a modelului.

          Panzer IV beneficia de un tun de calibrul 75 mm, dar acesta era cu ┼úeava scurt─â ┼či nu era util ├«n luptele cu tancuri. Nici n-a fost conceput pentru acest tip de ac┼úiune, ci pentru neutralizarea infernalelor mitraliere. ├Än plus, suferea de acelea┼či boli ca ┼či celelalte ma┼čini din armata german─â. Blindajul nu era ├«nclinat, ┼čenilele erau ├«nguste, iar motorul era prea slab pentru deplasarea prin noroaiele ruse┼čti. ├Än plus, folosea benzin─â, carburant extrem de inflamabil la orice sc├ónteie.

          Mai existau ├«n cadrul diviziilor de tancuri autotunuri StuG III dispun├ónd de piese de calibrul 75 mm, dar ┼úeava era tot scurt─â. Se construiau mai repede pentru c─â nu aveau turel─â, dar sc─âdea astfel capacitatea de ripost├ú a armei ├«n timpul ofensivelor. Wehrmacht-ul dispunea ├«n r─âs─ârit de 250 de ma┼čini de acest tip.

          Armata german─â ar fi dispus la 22 iunie 1941 de 3.582 de ma┼čini de lupt─â din care tancuri nu erau dec├ót 3332 de exemplare. Se poate u┼čor constata c─â tipurile perimate (Pz I ┼či Pz II) reprezentau 34, 69%, iar blindatele de origine ceh─â mai ad─âugau 23 de procente. Dac─â se iau ├«n considerare doar tancurile cu tunuri de 75 mm, germanii nu dispuneau dec├ót de 689 de ma┼čini (inclusiv automobile), ceea ce ├«nseamn─â foarte pu┼úin din total (19, 2%). Dac├ú se face apel la tunurile cu ┼úeava lung├ú, atunci armata german├ú avea 0 % tancuri moderne. Dac─â mai ad─âug─âm criteriul motorului pe motorin─â, constat─âm c─â armata german─â era ├«ntr-o situa┼úie dramatic─â.   

          Abia dac─â se urm─âre┼čte  aceast─â statistic─â trebuie s─â-l ├«n┼úelegem pe dictatorul de la Kremlin care n-a crezut c─â Hitler va da ordin de atac. ┼×tia c─â dispune de 23.106 de tancuri ┼či tot considera c─â sunt insuficiente. ┼×tia ┼či c├ú industria german├ú nu era trecut├ú ├«nc├ú la produc┼úia de r├úzboi. Doar patru corpuri de blindate sovietice (1, 6, 4 ┼či 8) dispuneau de  mai multe ma┼čini de lupt─â dec├ót  Wehrmachtul. KV-1 ┼či T-34 nici nu se puteau compara cu blindate din tab─âra advers─â. Nici ├«n prim├úvara anului 1942 comandan┼úii germani nu recomandau duelurile cu blindatele grele sovietice, ci tancurile Pz III urmau s├ú atace ├«n forma┼úie o singur├ú ma┼čin├ú inamic├ú de lupt├ú. Nici Marea Britanie ┼či SUA nu dispuneau de ceva asem─ân─âtor. Japonia avea doar juc├úrii ce puteau s├ú sperie trupele chineze, slab ├«nzestrate cu armament antitanc. Doar atacul prin surprindere a dus la pierderea avia┼úiei de sprijin ┼či a depozitelor de carburan┼úi ┼či muni┼úii ┼či astfel panzerele au p─âtruns ad├ónc ├«n teritoriul Uniunii Sovietice. S-a reu┼čit ┼či capturarea fabricilor de tancuri sau s-a ob┼úinut o mutare a capacit─â┼úilor de produc┼úie departe spre r─âs─ârit. Au fost pierdute ┼či bogatele resurse ale Ucrainei. Tancurile KV-1 ┼či T-34 au reu┼čit s─â st─âvileasc─â valurile de asalt ┼či apoi s─â ajung─â p├ón─â la Berlin. Atacul sinuciga┼č din iunie 1941 n-a f─âcut dec├ót s─â limiteze for┼úa blindat─â sovietic─â ┼či s─â salveze Occidentul de la o radical─â schimbare social─â.

Bibliografie minimal─â                                                     

image
image
image
image

http://www.shef.ac.uk/mr-home/hobbies/ge1941tk.txt.

http://www.achtungpanzer.com.

http://www.1jma.dk/articles/1jmaarticles.htm

Lenin, Opere alese ├«n dou─â volume, vol.I, Bucure┼čti, 1954.

Stalin, Iosif, Problemele leninismului, edi┼úia a III-a, Editura pentru literatura politic├ú, Bucure┼čti, 1952.

Stenogramele ┼×edin┼úelor Consiliului de Mini┼čtri, vol. III, Bucure┼čti, 1999.

Antip, Constantin, R├úzboiul popular ├«n istoria universal├ú, Editura Militar├ú, Bucure┼čti, 1976.                                                                                                                                       Bagramean, I. H, A┼ča a ├«nceput r├úzboiul, Editura Militar├ú, Bucure┼čti, 1974.

Bevin Alexander, Cum ar fi putut c├ó┼čtiga Hitler al doilea r├úzboi mondial r├úzboiul,   Editura Lucman, Bucure┼čti, 2003.

Bold, Emilian, Valeriu Dinescu, Nazi Germany`s Rearming and Public Opinion`s Attitude (I), ├«n Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol, vol. XXX, Ia┼či, 1993, p.15 ÔÇô 30.

Bri┼čc├ú, Adrian, Raporturi de grani┼ú├ú sovieto-rom├óne, noiembrie 1918-iunie 1941, ├«n Arhivele totalitarismului, nr. 1/1996, p. 46 ÔÇô 61.

Buzatu, Gheorghe, Dosare ale r├úzboiului mondial, Junimea, 1979.                                                                                                                                                                           

Cathala, Henri-Pierre, Epoca dezinform├úrii, Editura Militar├ú,   Bucure┼čti, 1991.                                                                                                

C├úz├úni┼čteanu, C., Zodian, V., Pandea A., Comandan┼úi militari, Editura ┼čtiin┼úific├ú ┼či enciclopedic├ú, Bucure┼čti,   1983.

Cojan, Vicen┼úiu, ├Äntrebuin┼úarea e┼čalonului doi ├«n lupt├ú, Editura Militar├ú, Bucure┼čti, 1990,

Deborin, G. A., Al doilea r├úzboi mondial, Editura politic├ú, Bucure┼čti, 1960.

Druc, Mircea, Alexandru Chiriac, Persoane deportate din Basarabia dup├ú 1940, I, ├«n Dosarele istoriei, nr. 9/2005, p. 185 ÔÇô 214. 

Dupuy, Ernest R, G. Fielding Eliot, Si la guerre ├ęclatait (If war comes), Payot, Paris, 1938.                                                                                                                        Eliberarea Basarabiei ┼či a nordului Bucovinei. 22 iunie-26 iulie 1941, Editura Funda┼úiei Culturale Rom├óne, Bucure┼čti, 1999.

Furet, Fran├žois, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunist├ú ├«n secolul XX, Editura Humanitas, Bucure┼čti, 1996.

Georgescu, M., KM Deutschland o navã revoluţionarã, în Modelism internaţional, nr. 3/2006, p. 15-21.

Giurescu, Dinu C., Rom├ónia ├«n al doilea r├úzboi mondial, All istoric, Bucure┼čti, 1999.                                                                                                                        Halder, Franz, Jurnal, 1939-1942, Editura Elit, f.a.

Hart, Liddell, Istoria celui de-al doilea r├úzboi mondial, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucure┼čti, f.a.

Histoire de lÔÇÖURSS, vol. 2, Ed. du Progr├ęs, Moscou, 1977.

Iancu, Petre, Aventura submarinului, Editura Albatros, Bucure┼čti, 1980.

Iorga, Nicolae, Cuget├úri, ed. Barbu Theodorescu, Editura Albatros, Bucure┼čti, 1972.

Loghin, Leonida, Al doilea r├úzboi mondial, Editura Politic├ú, Bucure┼čti, 1984.

Manole, Ilie;Ioan Damaschin, Confrunt├úri navale, vol. II, Editura Militar├ú, Bucure┼čti, 1988.

Medvedev, Roy, Oamenii lui Stalin, Editura Meridiane, Bucure┼čti, 1993.

Mikoian, A., I., Primele luni de rãzboi, în Magazinistoric, nr. 5/1986, p. 42-45.

Petrencu, Anatol, Stalin ┼či Marea Conflagra┼úie, ├«n Arhiveletotalitarismului, nr. 2-3/1997, p. 256-259.

Regan, Geoffrey, Cartea gafelor militare, Antet, 2000.

Richelson, Jeffrey T., Un secol de spionaj Serviciile de informa┼úii ├«n secolul XX, Editura Humanitas, Bucure┼čti, 2000.

Rokossovski, K. K., Datoria ost├ú┼čeasc├ú, Editura Militar├ú, Bucure┼čti, 1982.

Saizu, I ;Al. Tacu, Europa economic─â interbelic─â, Institutul European, Ia┼či, 1997.                                                                                   Sarin, Oleg;Dvoretsky, Lev, R├úzboi contra speciei umane. Agresiunile Uniunii Sovietice ├«mpotriva lumii, Antet, 1997.

Schmahl, Eugen, Fierul pulsul lumei, Editura Scrisul românesc, Craiova, f. a.

Scurtu, Ioan;Hlihor, Constantin, Anul 1940 Drama rom├ónilor dintre Prut ┼či Nistru, Editura Academiei de ├Änalte studii militare, Bucure┼čti, 1992.

Soare, Vasile, For┼úele speciale. Comandourileaeropurtate ├«n ac┼úiune, Editura Ziua, Bucure┼čti, 2002.

Sp├ónu, Alexandru-Alin, 1941:Spionaj sovietic ┼či contraspionaj rom├ónesc, ├«n Dosarele istoriei, nr. 9/2005, p. 5-8.

Speer, Albert, ├Än umbra lui Hitler. Memorii,   vol. I ┼či II, Editura Nemira, Bucure┼čti, 1997. St├únescu Gheorghe, Vochin Dumitru, Tancuri ┼či automobile, Editura Militar├ú, Bucure┼čti, 1978.

St├óngaciu, Stan, Octavian Burcin, Ovidiu Miron, Adrian B├úlan, Ordinea intern├ú ┼či ap├úrarea Rom├óniei ├«n anii 1939-1941, Editura ALL, Bucure┼čti, 1999.

Sudoplatov, Pavel, Misiuni speciale. Arhitectura terorii, Editura Elit, Bucure┼čti, f. a.

Sun Tzu, Arta r├úzboiului, Bucure┼čti, 1991.                                                                                                   

Suvorov Victor, Sp├úrg├útorul de ghea┼ú├ú, Polirom, Ia┼či, 1995.

Suvorov Victor, Ultima republic├ú, Polirom, Ia┼či, 1997.

Suvorov Victor, ZiuaÔÇŁ MÔÇŁ, Polirom, Ia┼či, 1998.

┼×u┼úa, Ion, Rom├ónia la cump├úna istoriei, Editura ┼×tiin┼úific├ú, Bucure┼čti, 1991.

T├únase Mircea, Rela┼úiile rom├óno-sovietice sub cupola para┼čutei, ├«n Dosarele istoriei, nr. 9/2005, p. 11-16.

Tomescu, Mircea, Manevra strategic├ú ├«n trecut ┼či ast├úzi, Editura Cartea Rom├óneasc├ú, Bucure┼čti, 1939.

Troncot├ú, Cristian, Uniunea Sovietic├ú ┼či Rebeliunea legionar├ú Documente din arhiva S.S.I., ├«nArhivele totalitarismului, nr. 1-2/1994, p. 173-195.

Verde┼č, C., Geografia militar├ú a Rom├óniei, Bucure┼čti, f. a.

Volkogonov, Dmitri, Lenin O nou├ú biografie, Editura Orizonturi, Editura Lider, Bucure┼čti, f. a.