Cum ar─âta un ora┼č roman jpeg

Cum ar─âta un ora┼č roman

Ora╚Öele romane au ├«n frunte un ordo decurionum, un senat local, compus din membrii aristocra╚Ťiei locale care aveau un cens de minimum 100.000 de sester╚Ťi. La Sarmizegetusa, num─ârul acestora va fi fost de aproximativ 100 de decurioni. Dintre ace╚Ötia erau ale╚Öi magistra╚Ťii ora╚Öului, duumviri sau quattuorviri (prezen╚Ťi doar ├«n cazul municipiilor, niciodat─â ├«n coloniae). Ace╚Ötia nu erau remunera╚Ťi, func╚Ťiile ├«i obligau la cheltuieli importante ├«n folosul comunit─â╚Ťii. 

Ora╚Öele romane au ├«n frunte un ordo decurionum, un senat local, compus din membrii aristocra╚Ťiei locale care aveau un cens de minimum 100.000 de sester╚Ťi. La Sarmizegetusa, num─ârul acestora va fi fost de aproximativ 100 de decurioni. Dintre ace╚Ötia erau ale╚Öi magistra╚Ťii ora╚Öului, duumviri sau quattuorviri (prezen╚Ťi doar ├«n cazul municipiilor, niciodat─â ├«n coloniae). Ace╚Ötia nu erau remunera╚Ťi, func╚Ťiile ├«i obligau la cheltuieli importante ├«n folosul comunit─â╚Ťii. 

├Än Dacia, municipiile fondate de Hadrian au ├«n frunte duumviri, pe c├ónd cele fondate de Marcus Aurelius ╚Öi de Septimius Severus au quattuorviri. Coloniile romane au ├«n frunte duumviri. Diferen╚Ťa este dat─â de statutul celor doi aediles care pot face parte sau nu din acela╚Öi colegiu de patru b─ârba╚Ťi ├«mpreun─â cu duumviri iure dicundo (quattuorviri aediles ╚Öi quattuorviri iure dicundo). 

Dup─â cum o arat─â ╚Öi numele, primii se ocupau de ├«ngrijirea cl─âdirilor ╚Öi a locurilor publice ale ora╚Öului, pe c├ónd duumviri aveau atribu╚Ťii ├«n domeniul administra╚Ťiei ╚Öi al reprezent─ârii comunit─â╚Ťii, precum ╚Öi al dreptului civil. 

De chestiunile financiare se ocupau quaestores. O dat─â la cinci ani, duumviri iure dicundo aveau ╚Öi puteri censoriale, duumviri quinquennales, ref─âc├ónd, pe baza veniturilor, lista (album) de membri ai ordo decurionum. 

Nu ├«n ultimul r├ónd, foarte importante erau ╚Öi func╚Ťiile preo╚Ťe╚Öti: pontifex (specialist ├«n dreptul sacru), augur (specialist ├«n interpretarea semnelor cere╚Öti) ╚Öi flamen (preot al cultului imperial). 

Fiecare ora╚Ö roman este construit dup─â acela╚Öi model. Astfel, la ├«ntret─âierea celor dou─â drumuri principale, kardo maximus (axa nord-sud) ╚Öi decumanus maximus (axa est-vest), unde este a╚Öa-numitul locus gromae, locul unde fusese a╚Öezat instrumentul roman de trasare a parcelelor ora╚Öului (insulae), se construie╚Öte forul, dup─â modelul forului roman, centrul activit─â╚Ťilor publice, religioase, juridice ╚Öi comerciale, av├ónd ╚Öi un rol de reprezentare ╚Öi de identitate a comunit─â╚Ťii. 

├Än perioada imperiului, cu pu╚Ťine excep╚Ťii, forma acestor fora este mai mult sau mai pu╚Ťin standardizat─â. Cel mai bine cunoscut for din Dacia este Forul lui Traian (forum Traiani sau forum vetus) de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, av├ónd dimensiuni impresionante (94├Ś75 metri). Acesta va fi fost ini╚Ťial de lemn, apoi de piatr─â (calcar ╚Öi gresie) la sf├ór╚Öitul domniei lui Traian, pentru a fi reconstruit ├«n marmur─â pe timpul dinastiei Severilor. 

Reconstituirea ideală a Capitoliului Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa din forul lui Antoninus Pius (sursă: O. Ţentea, A. Raţiu (ed.), Sarmizegetusa. Începuturile Daciei romane. Catalog de expoziţie, Muzeul Naţional de Istorie a României, București, 2017)

Capitoliul Sarmizegetusa jpg jpeg

Spre sud exista o basilica iudiciaria cu dou─â tribunalia, pe laturile scurte de est ╚Öi de vest (sub acest tribunal se afla ╚Öi ├«nchisoarea, carcer), unde magistra╚Ťii ora╚Öului judecau cauzele civile, iar guvernatorul provinciei, procesele de natur─â penal─â. Spre sud se afla curia, locul de adunare al decurionilor ora╚Öului, sub care se afla locul unde era ╚Ťinut tezaurul ora╚Öului, aerarium. Parcelarea interioar─â se extinde ╚Öi ├«n teritoriul ora╚Öului (centuriatio), stabilindu-se loturile de p─âm├ónt ale cet─â╚Ťenilor. 

De cur├ónd a fost pus ├«n eviden╚Ť─â posibilul templu dedicat triadei capitoline (Iuppiter, Iuno, Minerva), construit ├«ns─â ├«n al doilea for al ora╚Öului, care s-a dezvoltat la sud de Forul lui Traian pe timpul lui Antoninus Pius. Par╚Ťial cunoscute sunt c├óteva elemente din forul municipiului ╚Öi coloniei de la Napoca ╚Öi, recent, din forul municipiului severic de la Porolissum. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Ora╚Öele Daciei romane", publicat ├«n num─ârul 32 al revistei Historia Special, disponibil ├«n format digital pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum

Historia special coperta jpg jpeg