Cum ar fi putut s─â arate Prim─âria Bucure┼čtiului FOTO jpeg

Cum ar fi putut s─â arate Prim─âria Bucure┼čtiului FOTO

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Lucian Vasile

Domnia regelui Carol I a reprezentat pentru Bucure┼čti transformarea sa dintr-o ora┼č cu iz balcanic ├«ntr-o capital─â ├«ncepea s─â capete un aer de ora┼č cu adev─ârat european. O serie ├«ntreag─â de institu┼úii precum Ministerul de R─âzboi, Ministerul Agriculturii ori cel Lucr─ârilor Publice ├«┼či construiau sedii elegante, cu prec─âdere ├«n stil eclectic francez. Astfel, a ap─ârut ideea ridic─ârii unui palat al Prim─âriei, motivat─â at├ót din considerente func┼úionale (sediul de la acea vreme devenise prea mic), c├ót ┼či din dorin┼úa de a oferi un prestigiu administra┼úiei locale. Proiectul a fost adus ├«n discu┼úie de mai multe ori, inclusiv ├«n perioada interbelic─â, ├«ns─â fie r─âzboaiele, fie lipsa de bani au am├ónat mereu materializarea acestuia.

Iconfoto jpeg

Click aici pentru a vedea toate proiectele pentru Primaria Bucurestiului

La ├«nceputul secolului XX, Prim─âria ├«┼či avea sediul ├«n casa Hagi Moscu din centrul ora┼čului, care se afla pe locul unde ast─âzi este amplasat Teatrul Na┼úional ┼či spa┼úiul verde din fa┼úa sa. Cl─âdirea fusese construit─â ├«n 1810 de c─âtre marele vistiernic Hagi Moscu ┼či fusese achizi┼úionat─â de autorit─â┼úile locale de la mo┼čtenitorii s─âi ├«n 1882. ├Än timpul primarului Dimitrie Dobrescu (1911-1912), imobilul a fost demolat ┼či s-a organizat un concurs de proiecte pentru ceea ce urma s─â fie Palatul Prim─âriei Bucure┼čti. C├ó┼čtig─âtor la acea vreme a fost Petre Antonescu care a imaginat o cl─âdire monumental─â cu un turn pe axul central ┼či cu o loggia asem─ân─âtoare cu cea de la Palatul Ministerului Lucr─ârilor Publice care ÔÇô ironia istoriei ÔÇô avea s─â devin─â sediul Prim─âriei. De asemenea, ├«n concurs au mai intrat 3 proiecte:unul al lui Ion Mincu, arhitectul realiz├ónd planurile pentru un imobil ├«n stil neo-rom├ónesc, cu influen┼úe fran┼úuze┼čti, la mod─â la acea dat─â, al doilea al lui Giulio Magni (├«n stil sobru) ┼či ultimul al lui Gh. Sterian, inspirat de arhitectura vienez─â.

Proiectul nu s-a realizat din cauza izbucnirii Primului R─âzboi Mondial ┼či abia ├«n anii 20 s-a readus ├«n discu┼úie construc┼úia Palatului. ├Äntre timp, datorit─â vadului comercial existent, pe acel teren viran denumit Maidanul Prim─âriei s-au amenajat o serie de bar─âci provizorii ├«n care func┼úionau magazine sau bodegi. Comisia ├«ns─ârcinat─â cu alegea noului plan al Palatului a venit ini┼úial cu cererea ca turnul viitoarei construc┼úii s─â cad─â pe axul str─âzii Edgar Quinet. Dorin┼úa nu a fost respectat─â ├«n toate proiecte, ci chiar ┼či cel care a fost ales c├ó┼čtig─âtor avea turnul ├«n partea opus─â,   spre bulevardul Carol. Planul ales a fost cel conceput de arhitectul ploie┼čtean Toma T. Socolescu, ├«n colaborare cu D. Petru┼č ÔÇô Gope┼č. Alegerea nu a fost una u┼čoar─â, ├«n concurs intr├ónd peste 10 proiecte de calitate, dar unele prezent├ónd unele solu┼úii nea┼čteptate. Spre exemplu, cel al arhitec┼úilor D. Wallter ┼či Harrz Schoenberg prevedea prelungirea cl─âdirii p├ón─â la Spitalul Col┼úea, iar acest corp ar fi fost legat de Palatul propriu-zis printr-o poart─â asem─ân─âtoarea cu Poarta Brandenburg, pe sub care urmau s─â treac─â ma┼činile ┼či tramvaiele. Nici acest plan nu a fost implementat, iar dup─â restaura┼úia carlist─â a fost abandonat total, deoarece noul suveran prefera un stil arhitectural apropiat de monumentalitatea de sorginte fascist─â.

├Än 1935 a fost lansat al treilea concurs de proiecte pentru Palatul Prim─âriei Bucure┼čtilor, iar c├ó┼čtig─âtor a fost ales proiectul realizat de Petre Antonescu. Dup─â aproape un sfert de secol, op┼úiunile arhitectului se schimbaser─â, prefer├ónd de aceast─â dat─â o fa┼úad─â sobr─â, ├«n 3 volume, unite printre ele cu ganguri care permiteau trecerea autovehiculelor. Corpul nordic era paralel cu strada Bati┼čtei, corpul central se afla pe locul Teatrului Na┼úional de azi ┼či era asem─ân─âtor cu Palatul Ministerului de Externe (ast─âzi sediul Guvernului din Pia┼úa Victoriei), iar partea sudic─â era mult mai restr├óns, dar cu un turn cu ceas, ├«n stil art-deco. Realizarea acestui plan venea totu┼či cu o serie de sacrificii, cl─âdirea Ministerului de R─âzboi, cea cu cupol─â (existent─â ┼či azi, dar cu fa┼úada mult simplificat─â) urma s─â fie par┼úial demolat─â.

Cursul istoriei nu a mai permis realizarea acestui deziderat. Abdicarea lui Carol al II-lea a ├«nsemnat oprirea unei p─âr┼úi a proiectelor sale urbaniste care urm─âreau s─â remodeleze fundamental capitala. Intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi a schimbat total planurile autorit─â┼úilor, iar Palatul Prim─âriei nu avea s─â mai fie niciodat─â construit. Spa┼úiul din fa┼úa TNB-ului avea s─â g─âzduiasc─â ├«ntre 1942-1944 Pavilionul Transistriei, o cl─âdire cu rol propagandistic, distrus─â ├«ns─â ├«n timpul bombardamentelor alia┼úilor. Dup─â instaurarea comunismului, autorit─â┼úile locale au fost transferate ├«n Palatul Ministerului Lucr─ârilor Publice de pe bulevardul Elisabeta (redenumit dup─â 1947 bulevardul 6 martie), iar pe Maidanul Prim─âriei aveau s─â fie construite ├«n perioada Ceau┼čescu dou─â cl─âdiri reprezentative pentru Bucure┼čtii de azi ÔÇô Hotel Intercontinental ┼či Teatrul Na┼úional.

Surse:Revista Arhitectura, http://www.rezistenta.net/2009/11/cinci-primarii-interbelice.html, http://armyuser.blogspot.com/2009/11/1937-palatul-primariei-capitalei.html, http://www.uauim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/arhive/tzigara-samurcas/arhitectura-asezare/romania/b/, http://www.bucurestiivechi.ro/?p=2025