Cum a ob┼úinut Ceau┼čescu diplomele de Bacalaureat ┼či licen┼ú─â ├«n ┼čtiin┼úe economice jpeg

Cum a ob┼úinut Ceau┼čescu diplomele de Bacalaureat ┼či licen┼ú─â ├«n ┼čtiin┼úe economice

Lui Nicolae Ceau┼čescu, secretar general al Partidului Comunist Rom├ón, i s-au f─âcut cadou  diploma de bacalaureat ┼či de licen┼úiat ├«n ┼čtiin┼úe economice. Nevasta i-o luase ├«ns─â ├«nainte. Elena Ceau┼čescu a intrat ├«n noul an, 1966, ca membru al Consiliului Na┼úional pentru ┼×tiin┼ú─â ┼či Tehnologie.

├Än spiritul anilor '90, Gheorghe Maurer a declarat c─â-l cunoscuse pu┼úin pe Nicolae Ceau┼čescu ├«nainte de-a lua puterea. Dar c─â apreciase dorin┼úa acestuia de-a ├«nv─â┼úa. I-o revelase rug─âmintea lui de-a interveni pe l├óng─â Gheorghe Gheorghiu-Dej s─â-i ├«ng─âduie continuarea studiilor.Mai jos dec├ót poporul muncitor  Contextul amintirii lui Maurer pare a fi obliga┼úia trasat─â comuni┼čtilor de statutul partidului: aceea de ÔÇ×├«mbog─â┼úire" a cuno┼čtin┼úelor politice ┼či a culturii generale. Dar, ├«n 1957, prin legiferarea obligativit─â┼úii ├«nv─â┼ú─âm├óntului de ┼čapte clase, liderii partidului s-au g─âsit ├«n inferioritate fa┼ú─â de media educa┼úiei  clasei muncitoare.Ce-i drept, se luaser─â din vreme m─âsuri de formare a cadrelor noi de conducere. Pentru rezerva de n─âdejde, cu recomand─âri speciale, s-a admis trecerea din ├«nv─â┼ú─âm├óntul primar direct ├«n facultate prin puntea unor ÔÇ×┼čcoli" de ┼čase luni sau un an.A fost ┼či cazul Mariei Bobu, ultimul ministru comunist al Justi┼úiei din Rom├ónia. N─âscut─â ├«n 1925, dup─â ┼čcoala  primar─â din satul buzoian de ba┼čtin─â ┼či stagiul de muncitoare la o fabric─â de perii, a f─âcut ┼×coala juridic─â, de un an, din Bucure┼čti. Suficient c├ót s─â fie uns─â, ├«nt├ói, judec─âtor, apoi procuror.Cu alt dosar bazat pe bune recomand─âri, a absolvit - ├«n doi ani ┼či  la f─âr─â frecven┼ú─â -, Facultatea de Drept.Medita┼úii la Comitetul CentralSitua┼úia aceasta era aproape general─â la nivelul nomenclaturii ┼či al angaja┼úilor din aparatul central de partid. Ca s─â-i mediteze pe ace┼čtia pentru examene au fost adu┼či, ├«n sediul CC, profesori din licee ┼či facult─â┼úi.Dar unii n-au reu┼čit promovarea nici ├«n aceste condi┼úii. Astfel c─â, dup─â spusele lui Paul Sfetcu, ┼čeful de cabinet al lui Dej, pentru activi┼čtii trecu┼úi de 40 de ani s-a decis scutirea de ÔÇ×completarea" studiilor. Dac─â lucreaz─â bine unde i-a trimis partidul, la ce mai trebuie diplom─â? - ar fi zis Dej. S─â  spun─â oamenii, la moartea lor, c-a mai pierdut ┼úara un inginer?, a ironizat el situa┼úia.Aici s-ar plasa cazul secretarului cu Organizatoricul. Atunci s-ar fi putut adresa Ceau┼čescu influentului Maurer ├«n chestiunea ┼čcolii. Mul┼úumit de activismul lui Nicu, pe Dej ├«l satisf─âceau studiile lui. Nu aspirase nici Dej  la ÔÇ×completarea" ┼čcolii primare. Anul Nou 1966 a fost s─ârb─âtorit de c─âtre secretarul general al partidului ca bacalaureat. Primise cadou, ├«n decembrie 1965, o diplom─â emis─â prin ┼×coala Medie nr. 10 ÔÇ×Zoia Kosmodemianskaia",   actualmente ┼×coala Central─â din Bucure┼čti. O lun─â mai t├órziu, sub semn─âtura rectorului  Institutului de ┼×tiin┼úe Economice ÔÇ×V.I. Lenin", ast─âzi Academia de ┼×tiin┼úe Economice, Ceau┼čescu e licen┼úiat ├«n ┼čtiin┼úe economice.Accesul ├«n arhivele acestor institu┼úii pentru verificarea autenticit─â┼úii informa┼úiilor nu-i, din p─âcate, ├«ng─âduit. Doctor ├«n istorie ┼či profesor cu vechime ├«n institu┼úie, actuala directoare a ┼×colii Centrale Bucure┼čti ne-a asigurat c─â n-a auzit vreodat─â s─â existe aceast─â leg─âtur─â ├«ntre Ceau┼čescu ┼či respectiva institu┼úie.Promisiunea Domniei Sale de-a verifica arhiva ┼čcolii nu s-a finalizat ├«nc─â. C├ót despre diploma ├«n ┼čtiin┼úe economice a ultimului lider comunist din Rom├ónia, refuzul prof. univ. dr. Ioan Ro┼čca, rectorul ASE Bucure┼čti, a fost f─âr─â echivoc.R─âst─âlm─âcind tenden┼úios cererea document─ârii ├«n scopul cercet─ârii istorice, rectorul a invocat reglement─ârile actuale privind eliberarea actelor de studii. Cu ÔÇ×sfatul" contact─ârii urma┼čilor decedatului Nicolae Ceau┼čescu.Opera┼úii de ┼člefuireCine l-a cadorisit pe Ceau┼čescu cu diplomele de absolvent de liceu ┼či ├«nv─â┼ú─âm├ónt superior? Un anume ┼×tefan B─âlan (1913-1991) ├«ndeplinea atunci func┼úia de ministru al ├Änv─â┼ú─âm├óntului.

Dar  ├«n grupul din preajma lui Ceau┼čescu se ┼čtia c─â Manea M─ânescu se-ngrijise de diplomele secretarului general. ┼×ef al sec┼úiei ┼×tiin┼ú─â ┼či Art─â a CC al PCR ┼či, totodat─â, rector al  Institutului de ┼×tiin┼úe Economice ÔÇ×V.I. Lenin", M─ânescu girase chiar zisa lui lucrare de licen┼ú─â.Zelul celui care va deveni prim-ministru (1974-1979) se vede ┼či din arhiva Cancelariei CC al PCR din aceast─â perioad─â. M─ânescu se preocupa intens ├«n anii '60 s─â-┼či ┼úin─â ┼čeful la curent cu informa┼úii economice ┼či statistice de nivel mondial.Fie sub forma unor articole traduse din presa str─âin─â, fie ca  scurte studii comparative, totdeauna ├«nso┼úite de bile┼úele scrise de m├ón─â. M─ânescu a fost distins, ├«n 1966, cu ocazia ├«mplinirii a 50 de ani, cu Ordinul Steaua Republicii Clasa I.├Än paralel cu Manea M─ânescu, ┼×tefan  Andrei, Cornel Burtic─â ┼či Dumitru Popescu procedau similar. ┼×i subalternii acestora conspectau, la greu, bibliografie pentru Ceau┼čescu.Dar bestseller-urile de politologie ┼či futurologie ale epocii ├«l atr─âgeau, se pare, mai pu┼úin. De la spiritul lecturilor politice f─âcute ├«n ├«nchisoare, liderul nu s-a ab─âtut.Inten┼úii de modelare a personalit─â┼úii lui Ceau┼čescu au avut ┼či veteranii partidului. ├Ängrijorat de percep┼úia negativ─â a b├ólb├óielilor sale, B├órl─âdeanu s-a adresat lui Bodn─âra┼č cu ideea unui profesor de dic┼úie.I-l propunea pe actorul Radu Beligan. Fie-l g─âsise deja, fie c─â se temea de ofensarea orgoliosului Ceau┼čescu, c─âci Bodn─âra┼č a declinat gr─âbit propunerea. "Dac─â activi┼čtii lucreaz─â bine unde i-a trimis partidul, la ce le mai trebuie diplome de studii?"Gheorghe Gheorghiu-Dej lider comunistNevasta ca  ÔÇ×exemplu luminos"Nu e deloc exclus ca ÔÇ×exemplul luminos" al nevestei s─â fi alimentat visul lui Nicolae Ceau┼čescu de-a dob├óndi diplom─â de intelectual. Femeie cu trei copii, Lenu┼úa Ceau┼čescu f─âcea figur─â bun─â de mam─â ┼či so┼úie devotat─â ├«n Cartierul Prim─âverii. Se s─âturase repede  de teren,   agita┼úie ┼či controale de partid.Astfel c─â, ├«n 1947, ├«nainte de na┼čterea primului fiu, Valentin (februarie 1948), a r─âmas acas─â. ├Än martie 1949 a n─âscut-o pe Zoia, iar ├«n toamna lui 1951, pe Nicu.Dup─â ce-a trecut ├«n m├óinile mamei sale supravegherea personalului, trimis ├«n casa sa de c─âtre Gospod─âria de partid, nevasta lui Ceau┼čescu a revenit ├«n ÔÇ×c├ómpul muncii" ├«n ianuarie 1950.ÔÇ×Am fost repartizat─â la sec┼úia extern─â CC PMR unde am lucrat p├ón─â ├«n 1952 de unde mam ├«nscris la facultatea de chimie pe care am terminato ├«n 1957", descrie ea, ├«n 1960, vag ┼či cu gre┼čeli de ortografie, perioada aceasta.La sec┼úia externe a CC a PMR se aflase ├«n subordinea Ghizelei Vass, dup─â m─ârturia lui ┼×tefan Andrei. Era cadrista personalului tehnic-┼čoferi, administratori, corectori-a revistei Cominformului.Amintirea acestui colabora┼úionism la dictatura Kremlinului asupra lumii comuniste nu mai era ├«ns─â de bon-ton pentru nevasta secretarului cu organizatoricul. A┼ča cum ob┼úine vechimea de ilegalist─â ├«n partid, se scot din fi┼čele de cadre ┼či ├«nsemn─ârile necorespunz─âtoare.

1976:Elena Ceau┼čescu, primul savant al Rom├óniei, se mai ┼či relaxa. Nevasta dictatorului prefera concediile ├«n Delta Dun─ârii

Din CV-urile astfel cosmetizate reiese angajarea ca laborant─â (1944-1957), cercet─âtoare (din 1957) ┼či director (din 1964 ┼či p├ón─â la moarte) a Institutului de Cercet─âri Chimice (ICECHIM) Bucure┼čti. La finalul lui decembrie 1965, Elena Ceau┼čescu se afla deja ├«n componen┼úa Biroului Executiv al Consiliului Na┼úional al Cercet─ârii ┼×tiin┼úifice, condus de Roman Moldovan. Cum ├«ncol┼úise ├«n capul Lenu┼úei ideea cercet─ârii ├«n chimie-pe-atunci, regin─â a ┼čtiin┼úelor viitorului-nu se ┼čtie. De studii se-apucaser─â, deodat─â, so┼úii Ceau┼čescu. Aveau caiete ┼či c─âr┼úi de ┼čcolari ordona┼úi, ├«nvelite-n h├órtie albastr─â, a povestit Suzana Andreia┼č, menajera lor.ÔÇ×Studen┼úii" nu mergeau la cursuri, ci ├«┼či primeau profesorii acas─â. Se sub├«n┼úelege c─â secretul acestor vizite a fost absolut. R─âspl─âtit cu pa┼čaport pentru America, meditatorul la matematic─â al copiilor ┼či so┼úilor Ceau┼čescu refuz─â ┼či ast─âzi al─âturarea public─â a numelui s─âu cu asemenea activit─â┼úi.Prima ie┼čire a Elenei Ceau┼čescu la rampa publica┼úiilor ┼čtiin┼úifice s-a produs ├«n 1961. ÔÇ×Revista de chimie" a publicat articolul ÔÇ×Polimerizarea stereospecific─â a izoprenului cu trietilaluminiu ┼či tetracolurur─â de titan"  semnat  O. Solomon, E. Ceau┼čescu, S. Bittman, B. Hlevca, I. Florescu, E. Mih─âilescu ┼či I. Ciut─â.Are trei pagini, iar referin┼úele bibliografice sunt exclusiv sovietice. O traducere-sintez─â, ├«n fapt, din limba rus─â. Mai t├órziu, va fi ├«nregistrat ├«n palmaresul Elenei Ceau┼čescu ca prim─â publica┼úie, ea fiind ÔÇ×coordonatorul" unor anonimi.Pe post de Pygmalion ├«n prima etap─â ÔÇ×┼čtiin┼úific─â" a Elenei Ceau┼čescu s-a plasat Mihail Florescu (1912-2000). Pe numele adev─ârat Ioan Iacobi, absolvise chimia la Universitatea din Bucure┼čti. A fost militant comunist din primul an de studen┼úie (1930), voluntar ├«n ÔÇ×brig─âzile ro┼čii" din Spania, de┼úinut ├«ntr-un lag─âr nazist din Fran┼úa ┼či membru al Rezisten┼úei franceze.Precursorul lui Ceau┼čescu ├«n func┼úia de comisar-┼čef al Armatei, Florescu a avansat ministru al Chimiei ├«n chiar anul ├«nscrierii Lenu┼úei la facultate. Semn de omagiu adus mentorului, Florescu a secondat-o pe ÔÇ×savanta de renume mondial" la c├órma Consiliului Na┼úional pentru ┼×tiin┼ú─â ┼či Tehnologie ├«ntreg deceniul ultim din regimul comunist.Munca minu┼úioas─â la istoria partidului├Än aceste prime luni dup─â instalarea la putere, Ceau┼čescu s-a ├«ngrijit ┼či de cosmetizarea istoriei. Printre primele  fapte de domnie s-a aflat decizia scrierii unei Istorii a Partidului Comunist Rom├ón. ├Än toamna lui 1965, Leonte R─âutu i-a prezentat, ├«n acest sens, un referat.Men┼úiona acolo analiza ÔÇ×├«n spirit critic" a congreselor anterioare ├«nsc─âun─ârii lui Ceau┼čescu, ÔÇ×ideilor ┼či tezelor gre┼čite" de tactic─â ┼či strategie politic─â, ÔÇ×fenomenelor negative" din via┼úa interna┼úional─â, precum ┼či influen┼úelor unor ÔÇ×elemente sectare, oportuniste, str─âine de popor".

image

1966: Manea M─ânescu ├«i mul┼úume┼čte lui Ceau┼čescu (al doilea din st├ónga), pentru Ordinul Steaua Republicii Clasa I. Era recuno┼čtin┼úa secretarului general pentru diploma sa ├«n ┼čtiin┼úe economice

image

├Än frunte cu Ceau┼čescu, s-a instituit imediat o comisie pentru controlul ÔÇ×politicii corecte". ├Äntre veteranii Chivu Stoica, Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru B├órl─âdeanu, Emil Bodn─âra┼č, Alexandru Dr─âghici ┼či Leonte R─âutu au fost introdu┼či primii demnitari noi sco┼či la vedere de Ceau┼čescu-Paul Niculescu-Mizil ┼či Manea M─ânescu.Dac─â nicic├ónd proiectata Istorie n-a fost finalizat─â, reorganizarea Institutului de Istorie a Partidului, a Muzeului de Istorie a Partidului Comunist ┼či a Muzeului Doftana s-au f─âcut repede. Pe modelul acestora, istoria na┼úional─â a fost reciclat─â, rescris─â ┼či recentrat─â pe Ceau┼čescu.Dup─â planurile aprobate de Comitetul Executiv al CC al PCR, ├«n 1970 s-a inaugurat Muzeul Na┼úional de Istorie al RSR. La scar─â restr├óns─â a fost copiat ├«n muzeele ├«nfiin┼úate cur├ónd ├«n toate localit─â┼úile re┼čedin┼ú─â de jude┼ú.Prin vizitele organizate sistematic la muzee, elevilor li se ÔÇ×dovedea" c─â dintotdeauna str─âmo┼čii comuni┼čtilor rom├óni luptaser─â c─âl─âuzi┼úi de ÔÇ×idealurile" lui Ceau┼čescu. Iar istoria g─âsise, ├«n fine, prin el, adev─âratul conduc─âtor.