Cum a fost tratat─â ├«n istoriografie mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â anticomunist─â jpeg

Cum a fost tratat─â ├«n istoriografie mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â anticomunist─â

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Busuioc Catalin Gabriel

Mi┼čcarea de rezisten┼ú─â armat─â din Rom├ónia sau ÔÇ×rezisten┼úa din mun┼úiÔÇŁ[1], a┼ča cum a fost numit─â, , , a├«nceput imediat dup─â a┼ča zisa eliberareÔÇŁÔÇÖ[2], reprezent├ónd, decenii la r├ónd, un fenomen despre care nu s-au ┼čtiut multe lucruri.

Actul de la 23 de august a dus la lovitura de stat care a pus cap─ât regimului patronat de Ion Antonescu, comuni┼čtii ├«mping├ónd astfel ┼úara spre sfera de influen┼ú─â sovietic─â. Rom├ónia a fost astfel ocupat─â de for┼úele sovietice, alc─âtuite at├ót din trupe ale Armatei Ro┼čii, c├ót ┼či din unit─â┼úi NKVD. ├Än acea perioad─â, o parte din comanda┼úii rom├óni asupra c─ârora existau b─ânuieli de infidelitate au fost imediat neutraliza┼úi, ├«n vreme ce liderii ac┼úiunii antisovietice au fost captura┼úi ┼či trimi┼či ├«n Gulag, unde ┼či-au g─âsit sf├ór┼čitul.[3]

Dup─â lovitura de stat de la 23 august 1944, rezisten┼úa armat─â din mun┼úii Rom├óniei a reprezentat o etap─â important─â a luptei ├«mpotriva comunismului, ea cuprinz├ónd, p├ón─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, toate zonele  ┼ú─ârii[4]. Cauzele care au dus la acest fenomen trebuie c─âutate ├«n contextul istoric de la sf├ór┼čitul anilor 1940, ┼či anume ocuparea  Rom├óniei de c─âtre Armata Ro┼čie ┼či a unit─â┼úiilor NKVD-ului, dar ╚Öi numeroasele  abuzuri asupra popula┼úiei (impunerea la conducerea ┼ú─ârii a Partidului Comunist ┼či a sateli┼úilor acestuia, restr├óngerea libert─â┼úilor politice, represiunea pe scar─â larg─â, inclusiv apari┼úia Gulagului rom├ónesc, colectivizarea for┼úa┼ú─â a agriculturii). ├Äntre aceste cauze  se mai numar─â ┼či convingerile religioase ale celor implica╚Ťi (desfiin┼úarea cultului greco-catolic, dar ┼či m─âsurile luate ├«mpotriva unor credincio┼či ┼či preo┼úi ai acestui cult)[5]╚Öi ├«ncrederea ├«ntr-o interven┼úie american─â ├«mpotriva comunismului[6].

Niciodat─â foarte extins─â, rezisten┼úa anticomunist─â a reprezentat totu┼či o realitate pe care nu au ignorat-o nici liderii comuni┼čti, nici structurile represive ale partidului. Scopul principal urm─ârit de aceste grup─âri poate fi u┼čor eviden┼úiat:├«nl─âturarea regimului comunist instituit ├«n Rom├ónia.

Dintre toate obiectivele rezisten╚Ťei, numai o mic─â parte au putut fi atinse, astfel c─â se poate afirma c─â principalul impact al mi┼čc─ârii s-a situat la nivelul mentalului colectiv, prin men┼úinerea ├«n r├óndul popula┼úiei a speran┼úei c─â regimul comunist nu este ireversibil, ┼či prin eviden┼úierea caracterului ilegitim al acestui regim.[7]

├Än ceea ce prive┼čte durata mi┼čc─ârii de rezisten┼ú─â, s-au propus p├ón─â acum mai multe date:1944-1958, 1944-1962, 1945-1962 [8]sau 1946 -1958[9].

Prinele forma┼úiuni de partizani au ap─ârut ├«n prim─âvara anului 1944, ├«n Bucovina, ├«n condi╚Ťiile create de evolu╚Ťia r─âzboiului. Astfel, ├«n martie-aprilie 1944 linia frontului s-a stabilizat, pentru o perioad─â, ├«n felul urm─âtor:frontul rom├óno-german s-a oprit de-a lungul Obcinei Mari, iar trupele sovietice s-au oprit la o dep─ârtare de 8-15 km de culmea Obcinei, p├ón─â aproape de Gura Humorului. ├Äntre cele dou─â linii a r─âmas o zon─â ├«mp─âdurit─â de aproximativ 800m2, unde s-au refugiat o parte din s─âtenii din zona ocupat─â de sovietici. Din r├óndul acestora au luat na╚Ötere, ├«n mai 1944, primele trupe de partizani rom├óni, [10]aflate ├«n subordinea armatei germane potrivit unei ├«ntelegerii cu Marele Stat Major Rom├ón.[11]

├Äntr-o prim─â etap─â, sarcina distrugerii grup─ârilor din mun┼úi a revenit jandarmeriei, [12]institu┼úie ce a fost epurat─â de vechile elemente ale regimului burghezo-mo┼čieresc ┼či transformat─â ├«ntr-o structur─â represiv─â ├«n slujba Partidului Comunist. Locul acesteia a fost ulterior luat de Securitate, care va declan┼ča ├«n 1948 o vast─â campanie de anihilare mi╚Öc─ârii de rezisten┼ú─â. Dintr-un raport pe perioada anilor 1950-1951 al Direc┼úiei Generale a Securit─â┼úii Statului, afl─âm c─â fuseser─â indentificate un num─âr de 39 de bande, dintre care 24 au fost depistate ┼či 15 erau urm─ârite.

Mi┼čcarea de rezisten┼ú─â armat─â a reprezentat, ├«n istoriografia rom├óneasc─â postdecembrist─â, o tem─â delicat─â. Pe aceast─â tem─â s-a scris ┼či se scrie ├«n continuare mult, ├«ns─â de cele mai multe ori se pune accent doar pe activitatea grup─ârilor de rezisten╚Ť─â. ├Än unele lucr─âri, membrii acestor grup─âri sunt considera╚Ťi proape ni┼čte eroi legendari, asem─ân─âtori cu cavalerii medievali prin peripe┼úiile lor viteje┼čti sau sentimentale. ├Än alte lucr─âri, ei nu sunt diferen╚Ťia╚Ťi prea mult de ni┼čte simpli bandi┼úi sau haiduci fugari, exact a┼ča cum ├«i trata propaganda comunist─â.

Termenul de partizan face trimitere la lupt─âtorii din spatele liniilor inamice din timpul revolu┼úiei bol┼čevice din 1917 ┼či al r─âzboiului civil ce i-a urmat. Conform celor men┼úionate de istoricul Marius Bejenaru, partizanul este ÔÇ×un combatant care lupt─â ├«n numele unei cauze marxist-leniniste revolu┼úionareÔÇŁ[13].

Partizanii ┼či mi┼čcarea lor nu trebuiesc subestima┼úi, dar nici idealiza┼úi, iar existen┼úa lor nu poate fi negat─â. Cu plusurile ┼či cu minusurile ei, mi┼čcarea de rezisten╚Ť─â a reprezentat o etap─â important─â a istoriei noastre recente.

Cei mai cunoscu╚Ťi ai partizanilor anticomuni┼čti din Rom├ónia sunt Gheorghe Arsenescu, Toma Arn─âu┼úoiu, Ion Gavril─â Ogoranu ┼či Teodor ┼×usman, care au ac┼úionat ├«n zonele Mu┼čcelului, F─âg─âra┼čului, Bucegilor ┼či respectiv mun┼úii Apuseni. Ei sunt mentiona┼úi ├«n lucrarea istoricului britanic, Dennis Deletant, care nu le acord─â dec├ót trei pagini, not├ónd cu dezam─âgire c─â acestea erau  ÔÇ×mici grupuri de partizaniÔÇŁ[14].

foto 1 toma arnautoiu 1944 0 jpg jpeg

Analistul Stelian T─ânase nu pomene┼čte nimic despre mi┼čcarea de rezisten┼ú─â ├«n lucrarea sa dedicat─â guvern─ârii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.[15]Aceasta ar putea fi mai clar─â dovad─â a faptului c─â istoria mi┼čcarii de rezisten┼úa  anticomunist─â nu a fost abordat─â ├«n totalmente profesionist p├ón─â la momentul actual ┼či c─â ├«nc─â nu s-a reu┼čit o ├«ncadrare a ei ├«n contextul ├«n care aceasta ├«┼či desf─â┼čoar─â existen┼úa. Pe l├óng─â neprofesionalismul prin care mi┼čcarea a fost abordat─â, ├«n momentul de fa┼ú─â nu exist─â nicio idee cel pu┼úin de ierarhizare a amplorii pe care mi┼čcarea a luat-o ├«n diferitele regiunii ale ┼ú─ârii.

Referindu-se la rezisten┼úa din Rom├ónia, Liviu Tudora┼č afirm─â c─â a fost ÔÇ×singular─â pe tot cuprinsul lag─ârului comunist european, d├ónd rom├ónilor o not─â aparte, din p─âcate nerecunoscut─â nici pe plan european ┼či nici interna┼úionalÔÇŁ[16].

Unele persoane interesate ├«n neantizarea oric─ârei forme de rezisten┼ú─â anticomunist─â au trecut la negarea total─â a mi┼čc─ârii armate de rezisten┼ú─â. Aceste atitudinii sunt ├«ntalnite ├«n literatura memorialistic─â a fo┼čtilor ofi┼úeri de securitate.

Astfel, generalul ├«n rezerv─â Nicolae Ple┼či┼ú─â, referindu-se la rezisten┼úa armat─â anticomunist─â din zona C├ómpulung Muscel, afirma c─â ÔÇ×n-a existat nici o lupt─â de rezisten┼ú─â. Era o grupare de ob├ór┼čie din perioada lotrilor. Nu se putea s─â nu apar─â fenomenul lotrilor aici. E specific zonei. Istorice┼čte, era obligatoriu s─â apar─â gruparea Arsenescu ÔÇô Arn─âu┼úoiu din zona Arge┼čului.ÔÇŁ[17]

├Än opinia unui alt general de securitate ├«n rezerv─â, Neagu Cosma, ├«n mi┼čcarea de rezisten┼ú─â ÔÇ×pe l├óng─â vechile re┼úele engleze, franceze ┼či americane, s-au angrenat mai ales oameni care apar┼úineau claselor ├«n pericol s─â dispar─â de pe firnamentul politic-mo┼čieresc ┼či burghezia. ├Än re┼úele serviciile de spionaj men┼úionate se aflau de acum mini┼čtri ┼či fo┼čti mini┼čtri, diploma┼úi, generali ┼či ofi┼úeri, ingineri ┼či speciali┼čti de prim─â m─ârime;lipseau cu des─âv├ór┼čire muncitorii ┼či ┼ú─âranii. Excep┼úie au f─âcut doar c├ónd era vorba de organiza┼úia legionar─â, ├«n care erau ├«nregimenta┼úi cu mul┼úi ani ├«n urm─âÔÇŁ.[18]

Profesorul Gheorghe Boldur L─â┼úescu nota, ├«n iulie 2004 ├«n cadrul unui Simpozion, urm─âtoarele:ÔÇ×episodul luptei armate din mun┼úii Rom├óniei, unic ├«n ┼úarile est-europene aservite Moscovei, r─âm├óne ├«n istorie ca una dintre cele mai extraordinare mi┼čc─âri de rezisten┼ú─â anticomunist─âÔÇŁ[19]profesorul ├«mcerc├ónd s─â sublinieze eroismul lupt─âtorilor din rezisten┼ú─â ┼či importan┼úa acestei lupte.

Prin m─ârturiile unor supravie┼úuitori f─âcute dup─â revolu┼úie, societatea rom├óneasc─â contemporan─â a avut ocazia s─â ├«┼či recupereze trecutul arestat de comuni┼čti, victimele repurt├ónd astfel o victorie moral─â prin scoaterea adev─ârului din umbr─â. Suntem pu┼či ├«n situa┼úia de a face cuno┼čtiin┼ú─â prin intermediul memoriei cu ororile totalitarismului rom├ónesc, dar ┼či cu profilul imaginarului colectiv ┼či produc┼úiile acestuia:mituri, simboluri ┼či t─âceri.

Procesul de eroizare a partizanului  se impune analizat prin prisma calit─â┼úii eroului, fiind direct propor┼úionale cu defectele comuni┼čtilor. Partizanul este expresia binelui, iar comunistii sunt expresia r─âului.  Eroul este ├«ncojurat de simboluri sau le-a generat, ├«ns─â┼či  mi┼čcarea de rezisten┼ú─â, c─âp─ât├ónd valen┼úe de simbol ├«n confruntarea dintre bine ┼či r─âu. Tot o valoare de simbol cap─ât─â ┼či locurile ├«n care partizanii s-au retras ├«n munte. Un alt mit consacrat a fost cel al, , venirii americanilor ÔÇÖÔÇÖ, puternic reprezentat la nivelul mentalului colectiv. Acesta  se pozi┼úioneaz─â ca un r─âspuns la mitul oficial-, , eliberatorul sovietic ÔÇÖÔÇÖ fiind mai degrab─â un pretext la o hot─âr├óre luat─â deja, dec├ót un argument decisiv pentru motivarea retragerii ├«n mun┼úi ┼či a rezisten┼úei anticomuniste.

Ca o concluzie final─â, credem c─â to┼úi cei care studiaz─â ┼či valorific─â teribilul episod al mi┼čc─ârii de rezisten┼ú─â armat─â anticomunist─â trebuie s─â aib─â ├«n permanen┼ú─â ├«n memorie cuvintele lui Cornel Dr─âgoi, fost membru ├«n gruparea Arsenescu-Arn─âu┼úoiu:ÔÇ×important este s─â spunem ce ┼čtim sigur, nu este nevoie s─â strecur─âm... s─â hiperboliz─âm. Faptele noastre oricum sunt destule ca s─â fac─â o istorie.ÔÇŁ[20]

[1]Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România. Raport final. Bucuresti 2006. pp 320.

[2]Cicerone Ionitoiu, Rezisten┼úa anticomunist─â din mun┼úii Rom├óniei, 1946 ÔÇô 1958, Editia a II-a, revizuit─â ┼či completat─â, Editura G├óndirea Rom├óneasc─â, 1993, p.140

[3]Dorin Dobrincu, , , Un 23 august invers?ÔÇÖÔÇÖTentativa de readucere a Rom├óniei ├«n Ax─â (toamna 1944-prim─âvara 1945), ├«n Anuarul Institutului Rom├ón de Istorie Recent─â, vol II, 2003, pp. 221-290.

[4] Magazin istoric, nr.1/ 1997)

[5]┼×tefan Bellu, Rezisten┼úa ├«n mun┼úii Maramure┼čului, ├«n Analele Sighet 2, Bucure┼čti, 1995, p.320

[6]Cornel Jurju, Mitul <<Venirii americanilor >>. Studiu de caz:rezisten┼úa anticomunist─â de la Huedin,   ├«n Anuarul de Istorie Oral─â, tom III, Presa Universitar─â Clujean─â, Cluj-Napoca, 2002, p. 175-194

[7]Ion Gavril─â-Ogoranu, Brazii se fr├óng, dar se ├«ndoiesc. Din rezisten┼úa amticomunist─â ├«n mun┼úii F─âg─âra┼č, vol I, Timi┼čoara, Editura Marineasa, 1993, p.304

[8]Dennis Deletant, Rom├ónia sub regimul comunist,   Bucure┼čti, Funda┼úia Academia Civic─â, 1997, p. 78

[9]Cicerone Ioniţoiu, op. cit.p.40

[10]A. Bri┼čc─â, Rezisten┼úa armata din Bucovina (1944-1958), ├«n Lumea rom├ónesc─â. Nr 2/ 1996. p.7

[11]A. Bri┼čc─â, Rezisten┼úa armata din Rom├ónia. Partea ├«nt├óia:Bucovina (1944), ├«n Lumea rom├ónesc─â. Nr 2/ 1997. p.10

[12]Florin Banu, Metode utilizate de securitate pentru lichidarea grupurilor de rezisten┼ú─â din mun┼úi (1948 ÔÇô 1958), ├«n Mi┼čcarea armat─â de rezisten┼ú─â anticomunist─â din Rom├ónia, 1944-1962, Bucure┼čti, 2003, p.301-316-

[13]Marius Bejenaru, Să lupţi pentru a muri, în dosarele istorie, Anul VII, nr. 12 (76), 2002, p.16

[14]Dennis Deletant, op.cit. p.176.

[15]Stelian T─ânase, Elite ┼či societate. Guvernarea Gheoghiu-Dej 1948-1965, Bucure┼čti, 1998, passim.

[16]Liviu Tudora┼č, Un erou al rezisten┼úei armate anticomuniste din Mun┼úii Vrancei:Gheorghi┼ú─â B─âlan, ├«n Ilie Popa, op, cit, p.314.

[17]Ochii ┼či uechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Ple┼či┼ú─â. Dialoguri consemnate de Viorel Patrichi ├«n perioada apilie 1999 ÔÇô ianuarie 2001, Bucure┼čti, Editura Lumea, 2001, p.86.

[18]Neagu Cosma, Cupola.Securitatea v─âzut─â din interior. Pagini de memorii, Editura Globus, Bucure┼čti, 1994, p.101

[19]Ilie Popa (coord), Experintemtul Pite┼čti ÔÇô comunic─âri prezentate la Simpozionul, , Experimentul Pite┼čti ÔÇô reeducarea prin tortur─âÔÇÖÔÇÖ, edi┼úia a III-a, Pite┼čti, 26-28 septembrie 2003ÔÇÖÔÇÖ, Funda┼úia Cultural─â Memoria, Pite┼čti, 2004, p.13

[20]Povestea Elisabetei Rizea din Nuc┼čoara. M─ârturia lui Cornel Dr─âgoi. Culese si editate de Irina Nicolau ┼či Theodor Ni┼úu, Bucure┼čti, Editura Humanitas, 1993, p.108.