Cum a contribuit Rusia la modernizarea societ─â┼úii rom├óne┼čti: Regulamentele Organice deschid drumul spre constitu┼úionalism png

Cum a contribuit Rusia la modernizarea societ─â┼úii rom├óne┼čti: Regulamentele Organice deschid drumul spre constitu┼úionalism

Proiectul politic al statului rom├ón modern, chestiune a c─ârei realizare a g─âsit o oportunitate  odat─â cu declan┼čarea problemei orientale, la sfar┼čitul secolului XVIII, a presupus eforturile concertate a celor dou─â Principate rom├óne ÔÇô ┼óara Rom├óneasc─â ┼či Moldova, raport├óndu-se ├«ntotdeauna at├ót la realit─â┼úile autohtone, c├ót ┼či la raporturile de for┼úe dintre marile puteri ale timpului. Revendic─ârile rom├ónilor priveau respectarea neutralit─â┼úii principatelor, modernizarea societ─â┼úii rom├óne┼čti ┼či libertatea de ac┼úiune politic─â, independen┼úa. Pe fondul unui context interna┼úional favorabil, ├«n aceast─â perioad─â au avut loc o serie de metamorfoze sociale ┼či politice ce au dus la des─âv├ór┼čirea unor aspira┼úii importante pentru proiectul politic rom├ón.

Dup─â revolu┼úia din 1821 condus─â de Tudor Vladimirescu, urm─âtorul moment important de evocat este introducerea Regulamentelor Organice ├«n ┼óara Rom├óneasc─â (1831) ┼či ├«n Moldova (1832). Scopul declarat al acestor acte era organizarea ┼ú─ârilor rom├óne dup─â principii moderne de factur─â occidental─â, fiind primele legi cu caracter constitu┼úional din cele dou─â principate rom├óne. ├Än timp, ├«n jurul lor au ap─ârut diverse polemici, chiar la scurt─â vreme de la elaborare ap─âr├ónd o situa┼úie contradictorie:├«n ciuda faptului c─â elita politic─â rom├óneasc─â a dorit implementarea unor astfel de legi decenii la r├ónd, Regulamentele Organice au devenit rapid anacronice ┼či se dorea a fi schimbate.

Situaţia socio-politică a Principatelor

Principatele se aflau sub suzeranitate otoman─â ┼či sub protectorat ┼úarist, cel din urm─â instituit de jure prin tratatul de la Adrianopol din 1829. ├Än vreme ce puterea ┼či influen┼úa Imperiului Otoman erau m─âcinate de criz─â, Rusia ┼úarist─â se afla ├«n expasiune ┼či inten┼úiona s─â administreze provinciile rom├óne. A┼čadar, ├«ntr-un context interna┼úional delicat, apare problema elabor─ârii unor acte legislative care s─â organizeze via┼úa politico-administrativ─â de pe teritoriul ┼ú─ârilor rom├óne. Conjunctura devine favorabil─â Rusiei dup─â ce, ├«n 1829, ├«n Principate este instituit─â administra┼úia lui Kiseleff, cu scopul de a asigura exigen┼úele ocupa┼úiei ruse ┼či interesele sale politice, preg─âtind astfel calea unei viitoare anexiuni.

Sub aspect social, realitatea oferea o perspectiv─â mai degrab─â sumbr─â. Societatea rom├óneasc─â era extrem de  polarizat─â, nivelul de trai al ┼ú─âranilor contrast├ónd puternic cu cel al boierilor. ├Än vreme ce ┼ú─âranii erau exploata┼úi ┼či supu┼či unui sistem de d─âri abuziv, boierimea era interesat─â de men┼úinerea status-quo-ului social ┼či politic care ├«i conferea numeroase privilegii. De┼či avea ┼či rol politic, boierimea rom├ón─â era incapabil─â s─â emit─â ini┼úiative de modernizare a societ─â┼úii din cauza celor dou─â mari puteri care dominau Principatele. Condi┼úiile de trai rudimentare au cauzat numeroase boli ┼či foamete, iar sistemul medical era aproape inexistent ÔÇô doctorii erau accesibili doar acelora care aveau ┼či posibilit─â┼úile financiare de a-i consulta. Nici ├«n planul securit─â┼úii na┼úionale Principatele rom├óne nu se aflau ├«ntr-o situa┼úie mai fericit─â, ├«ntruc├ót suzeranitatea otoman─â presupunea faptul ca acestea s─â nu de┼úin─â o armat─â proprie.

Memoriile boierilor mici ┼či mari

Anterior introducerii Regulamentelor Organice, pe teritoriul Principatelor s-au manifestat o serie de ac┼úiuni ale boierilor fa┼ú─â de fa┼ú─â de puterile suzeran─â, respectiv protectoare. Lu├ónd forma memoriilor, acestea ├«┼či propuneau punerea bazelor unui sistem de guvern─âm├ónt ordonat ┼či ├«nl─âturarea celui existent, considerat anarhic ┼či arbitrar. Fundamentul acestor mi┼čc─âri a fost reprezentat de ostilitatea boierimii rom├óne fa┼ú─â de regimul fanariot, fa┼ú─â de domina┼úia otoman─â.

├Än ┼óara Rom├óneasc─â, programul este redactat de doi mari boieri, Grigore Br├óncoveanu ┼či Alexandru Villara, dar prin dezideratele pe care le stipuleaz─â, proiectul este susceptibil de a fi semnat de oricare partid liberal. Revendic─ârile boierilor vizeaz─â desfiin┼úarea raialelor dun─ârene, ├«ntinderea hotarului ┼ú─ârii p├ón─â la talvegul Dun─ârii, libertatea comer┼úului at├ót pe uscat, c├ót ┼či pe ap─â pentru toate produsele ┼ú─ârii ┼či naviga┼úia liber─â ├«n toate apele Imperiului Otoman, revizuirea tarifului vamal ┼či abolirea sistemului capitula┼úiilor. Din considerentul incompatibilit─â┼úii st─âp├ónirii otomane cu nivelul de trai din ┼úar─â, boierii acuz─â legitimitatea suzeranit─â┼úii otomane prin aceea c─â ├«n─âbu┼č─â via┼úa economic─â ┼či cauzeaz─â scoaterea banilor din ┼úar─â. ├Än scopul sus┼úinerii dezvolt─ârii na┼úionale, se prevede ca Mitropolia ┼či episcopiile s─â sus┼úin─â, din venituri proprii, ┼čcoli ├«n care s─â se predea ├«n limba na┼úional─â, iar produsele fabricate ├«n ┼úar─â s─â fie ferite de concuren┼úa str─âin─â prin taxe prohibitive.

Desigur, proiectul cuprindea ┼či norme ce asigurau boierilor ├«ntreaga putere, consolid├óndu-le statutul politic ┼či social. Domnul se dorea a fi ales pe via┼ú─â, de c─âtre cler ┼či boieri,   din r├óndul boierilor mari. Se dorea ├«nfiin┼úarea a dou─â Divane superioare ÔÇô administrativ ┼či judec─âtoresc ÔÇô ai c─âror membri s─â fie ale┼či tot din r├óndul marilor boieri ┼či ai clerului. ├Än Moldova, Mihail ┼či Alexandru Sturdza redacteaz─â un memoriu cuprinz├ónd deziderate asem─ân─âtoare cu cele ale valahilor. At├ót Alexandru Villara, c├ót ┼či Mihail ┼či Alexandru Sturdza au f─âcut parte, mai t├órziu, din Comisia de reform─â format─â pentru elaborarea textelor Regulamentelor Organice.

Nemul┼úumi┼úi de m─âsurile prev─âzute de memoriile boierilor mari, care ├«┼či asigurau exclusivitatea puterii, mica boierime se revolt─â ┼či, la r├óndul ei, semneaz─â memorii. Printre cele mai notabile se reg─âse┼čte ÔÇ×Proiectul de organizare al ciocoilor ┼či c─ârvunarilor moldoveniÔÇŁ al lui Ionic─â T─âutu, din 1822, (proiect cunoscut ┼či sub denumirea de Constitu┼úia C─ârvunarilor), program revendicativ ce vizeaz─â modernizarea ┼ú─ârii, respectul propriet─â┼úii ┼či limitarea puterii Domnului. ├Än urma demersurilor micii boierimi, aceasta ├«┼či reu┼če┼čte s─â ├«┼či asigure reprezentativitatea ├«n viitoarea Adunare Ob┼čteasc─â.

Indicaţiile de la Petersburg

├Än anticiparea redact─ârii Regulamentelor Organice, guvernul ┼úarist a transmis c├óteva indica┼úii ce suport─â o oarecare asem─ânare cu tr─âs─âturile ini┼úiativelor boierilor. Alegerea Domnului urma a fi f─âcut─â de c─âtre o Adunare extraordinar─â ÔÇ×calificat─â s─â exprime dorin┼úa na┼úiuniiÔÇŁ, alc─âtuit─â din clerul ├«nalt, marea boierime ┼či deputa┼úii jude┼úelor, ora┼čelor ┼či breslelor. Clerul ┼či marea boierime aveau asigurat─â o majoritate net─â fa┼ú─â de reprezentan┼úii deputa┼úilor ÔÇô 27 de deputa┼úi ┼či 163 de boieri. Se sugereaz─â ┼či ├«nfiin┼úarea unei visterii publice care s─â str├óng─â toate veniturile, ulterior stabilindu-se cheltuielile statului. De asemenea, se cere un recens─âm├ónt al contribuabililor ├«n cele dou─â Principate;rezultatele din 1831 indicau ├«n Moldova ┼či ├«n ┼óara Rom├óneasc─â 2.200.000 de locuitori.

Pavel Kiseleff, dirijorul moderniz─ârii

Pavel Kiseleff era ├«ns─ârcinatul Rusiei ├«n Principate, cu misiunea de a consolida condominiul ruso-turc ┼či de a preg─âti o viitoare anexare de c─âtre Rusia. Totu┼či, trimisul ru┼čilor a luat o serie de m─âsuri care au contribuit la modernizarea societ─â┼úii ┼či ridicarea nivelului de trai. Obiectivul era, fire┼čte, unul strategic:principatele de la Dun─âre urmau s─â fie ÔÇ×vitrinaÔÇŁ care va ar─âta lumii beneficiile protectoratului rus. Totu┼či, politica lui Kiseleff s-a ├«nscris pe linia modera┼úiei ┼či a ├«n┼úelepciunii, a spiritului reformator, acesta dovedind veleit─â┼úi de bun administrator, de politician abil ┼či receptiv la ideile timpului. Rusul reu┼če┼čte s─â pun─â punct epidemiei de cium─â care decima popula┼úia principatelor, s─â combat─â foametea printr-o mai bun─â organizare a distribu┼úiei de alimente ┼či s─â modernizeze domeniul fiscal prin m─âsuri de ├«nl─âturare a abuzurilor la str├óngerea d─ârilor. De asemenea, tot Kiseleff este ┼či artizanul moderniz─ârii ora┼čelor, ├«n special a Bucure┼čtiului.

Kiseleff 0 jpg jpeg

├Än timpul administra┼úiei Kiseleff, ├«n 1830, sunt retrocedate ┼či raialele Turnu, Giurgiu ┼či Br─âila ├«mpreun─â cu 30 de insule din jur ┼či se delimiteaz─â grani┼úele cu Imperiul Otoman. Bine├«n┼úeles, aceste ultime realiz─âri veneau ┼či ├«n ├«nt├ómpinarea unei viitoare anex─âri de c─âtre Rusia a Principatelor, aceasta fiind interesat─â de existen┼úa unor frontiere stabile pentru evitarea poten┼úialelor conflicte teritoriale.

Preambulul moderniz─ârii

Problema reorganiz─ârii interne a Principatelor s-a pus pentru prima dat─â ├«ntr-un document cu caracter interna┼úional ├«n anul 1826, ├«n urma r─âzboiului ruso-turc ce s-a soldat cu semnarea Conven┼úiei de la Akkerman (Cetatea Alb─â). Prin interven┼úia Rusiei pe l├óng─â Imperiul Otoman, actul adi┼úional al Conven┼úiei cuprindea prevederi ce confereau Principatelor rom├óne dreptul de a avea reglement─âri proprii de ordine interioar─â ┼či anulau principiul domniilor fanariote, individualiz├ónd astfel chestiunea rom├óneasc─â ├«n rela┼úiile politice europene. Planul rusesc de ├«ntocmire a unui ÔÇ×Regulament GeneralÔÇŁ nu a cunoscut materializare, ├«ntruc├ót Poarta otoman─â ┼či boierii rom├óni nu au cooperat, acesta contravenind intereselor lor personale:pe de o parte, Poarta nu dorea cre┼čterea prestigiului ┼či influen┼úei Rusiei ├«n Principate, pe de alt─â parte, boierii nu erau interesa┼úi de o reform─â ├«n urma c─âreia s─â le fie ├«ngr─âdite drepturile ┼či privilegiile.

├Än ┼čirul r─âzboaielor ruso-turce din secolele XVII-XIX, r─âzboiul din anii 1828-1829 a avut consecin┼úele cele mai importante pentru evolu┼úia societ─â┼úii rom├óne┼čti:astfel se fac primii pa┼či spre realizarea dezideratelor proiectului politic rom├ón de modernizare. Except├ónd prevederile deja men┼úionate anterior, se hot─âra ÔÇ×deplina libertateÔÇŁ a comer┼úului ┼či a naviga┼úiei pe Dun─âre ┼či pe mare, respectarea tuturor privilegiilor ┼či imunit─â┼úilor de care se bucurau Principatele ┼či confirmarea de c─âtre Poart─â a Regulamentului privind administra┼úia ┼či conducerea lor .

Comisia de reform─â

Ac┼úiuni premerg─âtoare elabor─ârii Regulamentelor Organice au ├«nceput, la ini┼úiativa Rusiei, ├«n anul 1828, c├ónd consilierul de stat D. B. Da┼čcov a condus ├«n Principate o anchet─â ale c─ârei rezultate aveau s─â orienteze Comisia de redactare a proiectului. Comisia de reform─â a fost alc─âtuit─â din dou─â subcomisii, formate din reprezentan┼úi ai fiec─ârui Principat, care au lucrat ├«n paralel, sub conducerea consulului general al Rusiei, M. L. Minciaky. La r├óndul lor, subcomisiile erau compuse din patru membri desemna┼úi de Prezidentul Plenipoten┼úiar ┼či de ├Änaltul Divan:Moldova era reprezentat─â de c─âtre vornicul Mihail Sturdza ┼či vistiernicul Constantin Pa┼čcanu-Cantacuzino (numi┼úi de Minciaky) ┼či vistiernicul Alexandru Sturdza ┼či de Constantin Conachi (numi┼úi de Divan), iar ┼óara Rom├óneasc─â de Alexandru Villara ┼či Iordache Filipescu, respectiv Emanoil B─âleanu ┼či ┼×tefan B─âl─âceanu. Secretarii fiec─ârei subcomisii erau aga Gheorghe Asachi pentru Moldova ┼či Barbu ┼×tirbey pentru ┼óara Rom├óneasc─â.

Odat─â elaborat, proiectul Regulamentelor Organice a fost trimis la Petersburg pentru a fi amendat de Consiliul ┼úarului, ├«nainte de a fi prezentat celor dou─â Adun─âri Ob┼čte┼čti din Principate. Textele Regulamentelor Organice au fost adoptate ├«n ambele ┼ú─âri rom├óne, ┼či intra ├«n vigoare ├«n iulie 1831 ├«n ┼óara Rom├óneasc─â ┼či ├«n ianuarie 1832 ├«n Moldova. De┼či au fost elaborate dou─â corpuri de texte, principiile ce stau la baza lor sunt identice, ├«n istoriografia rom├óneasc─â ├«nt├ólnindu-se adesea ┼či termenul de Regulamentul Organic. Ambele Regulamente sunt alc─âtuite din 9 capitole, cel din ┼óara Rom├óneasc─â cuprinz├ónd 444 de articole, iar cel din Moldova 435 de articole .

Cadoul Rusiei:Regulamentele Organice, primele acte cu valoare constituţională

Regulamentele Organice se ├«nscriu pe linia dictat─â de preten┼úiile emise de necesitatea realiz─ârii proiectului poitic al statului rom├ón modern prin organizarea aproape identic─â  a institu┼úiilor de stat, cu prec─âdere a institu┼úiilor tradi┼úionale, ┼či anume ┼×coala ┼či Biserica, contribuind astfel la preg─âtirea unirii Principatelor. Se remarc─â ┼či un adevarat proces de modernizare a administra┼úiei, justi┼úiei, finan┼úelor, armatei, ┼čcolii ┼či bisericii.

De┼či au un pronun┼úat caracter modern ├«n conformitate cu spiritul vremii ├«n care sunt elaborate, Regulamentele Organice prezint─â ┼či tare, stipul├ónd o serie de prevederi anacronice. Printre acestea, cea mai notabil─â este favorizarea clasei boierilor ├«n detrimentul ┼ú─âr─ânimii. Scutirea total─â de d─âri a boierilor ┼či a unei p─âr┼úi a clerului este compatibil─â mai degrab─â cu principiile feudalismului dec├ót cu ideile moderne de factur─â occidental─â. Rusia recurge la o serie de mijloace tot at├ót de simple pe at├ót de dibace(A. D. Xenopol), prin includerea ├«n textul Regulamentelor a actului adi┼úional prin care  ├«┼či asigura arbitrajul, adic─â ÔÇ×├«nr├óurirea politic─âÔÇŁ ├«n Principate. Numitul act specifica dreptul domnului de a dizolva Adunarea Ob┼čteasc─â (sau vice-versa, dreptul Adun─ârii de a face observa┼úii cu privire la Domn) numai cu aprobarea celor dou─â puteri, protectoare, respectiv suzeran─â. Astfel, ingerin┼úa Rusiei ├«n afacerile interne ale Principatelor a condus la neaplicarea ├«n totalitate ÔÇô uneori chiar deloc-  a prevederilor stipulate de Regulamentele Organice, adev─âratul scop pentru care au fost elaborate servind intereselor expansioniste ruse care vizau controlul str├ómtorilor Bosfor ┼či Dardanele ┼či avansarea spre Peninsula Balcanic─â.

Av├ónd ├«n vedere ini┼úiativa rus─â ├«n elaborarea Regulamentelor Organice, nu se poate considera c─â acestea au fost o prim─â constitu┼úie veritabil─â. Dar, contribu┼úia lor la modernizarea societ─â┼úii rom├óne┼čti ┼či la omogenizarea organiz─ârii interne a celor dou─â principate rom├óne nu poate fi negat─â, conferindu-le atributul de acte cu valoare constitu┼úional─â.

Surse:

Constantiniu, Florin, O istorie since─â a poporului rom├ón, Editura Univers Enciclopedic, Bucure┼čti, 2008

Djuvara, Neagu, ├Äntre Orient ┼či Occident. ┼ó─ârile rom├óne la ├«nceputul epocii moderne (1800-1848), Editura Humanitas, Bucure┼čti, 1995

Giurescu, C. Constantin, Istoria Bucure┼čtilor din cele mai vechi timpuri p├ón─â ├«n zilele noastre, Editura pentru Literatur─â, Bucure┼čti, 1966

Isar, Nicolae, Istoria modernă a românilor 1774-1848, vol I, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005

O┼úetea, Andrei, Geneza Regulamentului Organic, ├«n ÔÇ×Studii ┼či articole de istorieÔÇŁ, II, 1957