Corpul Detectivilor ÔÇô Scotland Yard ul rom├ónesc jpeg

Corpul Detectivilor ÔÇô Scotland Yard-ul rom├ónesc

├Än scopul instituirii unei poli╚Ťii unitare pe ├«ntreaga ╚Ťar─â, c├ót ╚Öi pentru evitarea conflictelor de atribu╚Ťii, Legea de organizare a Poli╚Ťiei Generale a Statului din 23 iulie 1929 a reformat Direc╚Ťia Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale (DPSG) ╚Öi a transformat-o ├«n Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei (DGP). Noua institu╚Ťie exercita poli╚Ťia general─â a statului pe ├«ntreg teritoriul urban al ╚Ť─ârii, colabora cu Inspectoratul General al Jandarmeriei, care executa atribu╚Ťiile de poli╚Ťie general─â a statului pe teritoriul rural al ╚Ť─ârii, colabora informativ cu organele militare, prin Serviciul ÔÇ×SÔÇŁ(ecret) al Marelui Stat Major, cu Sec╚Ťia a II-a din Marele Stat Major al Armatei ╚Öi cu birourile statistice din Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale1.

├Än acela╚Öi scop, Brig─âzile Centrale ale fostei DPSG, ├«n num─âr de patru, au fost desfiin╚Ťate, atribu╚Ťiile ╚Öi activitatea acestora fiind preluate ╚Öi concentrate ├«ntr-un singur organism numit: Corpul Detectivilor - institu╚Ťie despre a c─ârei genez─â vom trata ├«n r├óndurile urm─âtoare.

De ce acest interes? Deoarece documente de arhiv─â recent identificate dezv─âluie aspecte inedite privind culisele ├«nfiin╚Ť─ârii Corpului Detectivilor, ├«n sensul c─â temuta institu╚Ťie a statului rom├ón a fost organizat─â dup─â modelul ╚Öi cu sprijinul britanicilor de la Scotland Yard2.

Cine era și cu ce se ocupa Corpul Detectivilor?

Conform Legii de organizare a Poli╚Ťiei Generale a Statului din 23 iulie 1929, activitatea Corpului Detectivilor se desf─â╚Öura ├«n Capital─â ╚Öi, ├«n anumite cazuri, ├«╚Öi extindea activitatea ├«n Provincie, prin echipe volante.

Corpul Detectivilor culegea informa╚Ťii, prin toate mijloacele tehnice informative (informatori, filaj, supraveghere, intercept─âri telefonice, de coresponden╚Ť─â etc.), se ocupa cu prevenirea, descoperirea ╚Öi urm─ârirea infrac╚Ťiunilor ├«mpotriva ordinii publice ╚Öi a Siguran╚Ťei Statului, ├«n cadrul legilor ├«n vigoare ╚Öi a actelor de guvern─âm├ónt, supun├ónd rezultatul cercet─ârilor Directorului General.

Activitatea Corpului Detectivilor se desf─â╚Öura prin sec╚Ťii, ulterior grupe, care urm─âreau problemele ce interesau ordinea public─â ╚Öi Siguran╚Ťa Statului, dup─â cum urmeaz─â:

Sec╚Ťia I: se ocupa de activitatea partidelor politice, studen╚Ťilor, asocia╚Ťiilor profesionale f─âr─â scop lucrativ, asocia╚Ťiilor ╚Öi sectelor religioase, corpurilor profesionale, rom├ónilor macedoneni ╚Öi francmasoneriei. Problema muncitoreasc─â era urm─ârit─â numai informativ, Sec╚Ťia semnal├ónd lipsurile ╚Öi nemul╚Ťumirile de ordin profesional autorit─â╚Ťilor competente. ├Än perioada celui de Al Doilea R─âzboi Mondial, Sec╚Ťia I-a a urm─ârit ╚Öi activitatea mi╚Öc─ârii legionare (prin Sec╚Ťia legionari) ╚Öi pe cea a mi╚Öc─ârii comuniste (prin Sec╚Ťia comuni╚Öti);

Sec╚Ťia a II-a: denumit─â ╚Öi Brigada Mobil─â, se ocupa cu urm─âriri ╚Öi cercet─âri de drept comun ├«n Capital─â ╚Öi Provincie. Din octombrie 1938, sec╚Ťia a avut atribu╚Ťii ╚Öi ├«n urm─ârirea activit─â╚Ťii comuniste, mi╚Öcarea muncitoreasc─â, problema evreiasc─â etc.;

Sec╚Ťia a III-a: se ocupa de activitatea desf─â╚Öurat─â de: grupurile ╚Öi partidele politice ale minorit─â╚Ťilor; iredenti╚Öti; str─âinii suspec╚Ťi; lega╚Ťiile str─âine din Bucure╚Öti ╚Öi leg─âturile lor cu cet─â╚Ťenii str─âini afla╚Ťi pe teritoriul ╚Ť─ârii sau cu grupurile politice ale minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale; emigran╚Ťii ru╚Öi (albi); problema evreiasc─â (din octombrie 1941, aceast─â chestiune a trecut la Sec╚Ťia a II-a);

Sec╚Ťia a IV-a: s-a ocupat cu urm─ârirea activit─â╚Ťii mi╚Öc─ârii comuniste, a partidelor ╚Öi grup─ârilor de st├ónga ╚Öi de problema muncitoreasc─â;

Sec╚Ťia a V-a: avea atribu╚Ťii exclusive de filaj;

Sec╚Ťia a VI-a: realiza paza familiei Regale ╚Öi a ├«nal╚Ťilor demnitari ai statului, ├«n colaborare cu Prefectura Poli╚Ťiei Capitalei ╚Öi Inspectoratul General al Jandarmeriei;

Echipa Special─â ╚Öi Economic─â: se ocupa cu supravegherea ╚Öi filajul ├«nal╚Ťilor func╚Ťionari de stat, conform ordinelor Pre╚Öedin╚Ťiei Consiliului de Mini╚Ötri ╚Öi ministrului de Interne. Ulterior, activitatea acestei echipe a fost limitat─â numai la informa╚Ťii de ordin economic, iar o parte din personal a fost trecut la Direc╚Ťia Poli╚Ťiei Judiciare, constituind o Echip─â Special─â pe l├óng─â aceast─â direc╚Ťie cu atribu╚Ťii exclusive de cercet─âri ├«n materie de drept comun.

Echipa de intercept─âri telefonice: func╚Ťiona ├«n localul Societ─â╚Ťii Anonime a Telefoanelor, intercepta diferitele convorbiri telefonice care interesau Siguran╚Ťa Statului, ordinea public─â ╚Öi unele cercet─âri mai importante. Intercept─ârile erau ordonate de forurile superioare, iar unele cerute direct de autorit─â╚Ťile de colaborare (precum: Serviciul ÔÇ×SÔÇŁ(ecret)/Serviciul Special de Informa╚Ťii, Marele Stat Major al Armatei; Parchetul militar ╚Öi cel civil);

Biroul de Siguran╚Ť─â al G─ârii de Nord: semnala deplas─ârile persoanelor date ├«n obiectiv; primea reclama╚Ťii referitoare la infrac╚Ťiunile s─âv├ór╚Öite pe calea ferat─â etc.;

Poli╚Ťia Aeroportului B─âneasa: avea atribu╚Ťiile oric─ârei poli╚Ťii de frontier─â ╚Öi anume: controlul documentelor de c─âl─âtorie, asisten╚Ť─â dat─â organelor vamale, controlul bagajelor ╚Öi al persoanelor care c─âl─âtoreau cu avionul, identificarea celor urm─âri╚Ťi ╚Öi semnala╚Ťi (antiterorism);

Secretariatul Corpului Detectivilor: lucra coresponden╚Ťa ╚Öi ╚Ťinea eviden╚Ťa intern─â; repartiza lucr─ârile pe sec╚Ťii, potrivit rezolu╚Ťiei ╚Öefului Corpului Detectivilor etc. Din octombrie 1938, acest Secretariat ├«ntocmea zilnic printr-un birou special un buletin informativ al institu╚Ťiei3.

A╚Öadar, Corpul Detectivilor era un organ de informa╚Ťii, contrainforma╚Ťii ╚Öi contraspionaj, echipele sale fiind trimise pentru informa╚Ťii sau cercet─âri mai complicate ├«n diverse centre importante din ╚Ťar─â, sens ├«n care Corpul Detectivilor ├«ndeplinea rolul de organ central (na╚Ťional) de siguran╚Ť─â, prin antitez─â cu organele similare exterioare (locale) ale Direc╚Ťiei Generale a Poli╚Ťiei. Pe l├óng─â diversele organe ale Poli╚Ťiei administrative, centrale ╚Öi teritoriale (locale), Corpul Detectivilor avea agen╚Ťi ata╚Öa╚Ťi, cu competen╚Ť─â teritorial─â pe ├«ntreg cuprinsul ╚Ť─ârii.

Stabilirea contactelor: punctarea și tatonarea britanicilor

C├ónd s-a pus problema reform─ârii sistemului na╚Ťional de Siguran╚Ťa Statului ╚Öi Ap─ârare Na╚Ťional─â, autorit─â╚Ťile rom├óne au studiat mai multe sisteme militare ╚Öi organiza╚Ťii de poli╚Ťie din Europa, inclusiv americane (de exemplu, Poli╚Ťia din New York).

├Än cazul Internelor, ministrului I. Gh. Duca ╚Öi lui Eugen Cristescu, director ├«n Siguran╚Ťa Statului, le-au fost prezentate o serie de rapoarte referitoare la organizarea acestor sec╚Ťii de poli╚Ťie, la statutul poli╚Ťistului, metodele de recrutare ale acestora, organizarea ╚Öcolilor de preg─âtire, materiile predate etc.

Dintre toate sistemele de poli╚Ťie analizate, Scotland Yard-ul a st├órnit interesul poli╚Ťi╚Ötilor rom├óni, consider├óndu-se c─â metodele aplicate de institu╚Ťia britanic─â corespundeau cel mai bine necesit─â╚Ťilor din Rom├ónia, iar o eventual─â colaborare ├«n acest sens era ├«nlesnit─â ╚Öi de mai vechile contacte existente ├«ntre structurile noastre speciale ╚Öi cele din Marea Britanie.

Cu toate acestea, nu s-a ac╚Ťionat direct. Documentele noastre de arhiv─â relev─â c─â ├«nainte de ÔÇ×abordajÔÇŁ rom├ónii au reu╚Öit s─â intre ├«n posesia unor date ÔÇ×sensibileÔÇŁ cu privire la ramifica╚Ťiile spionajului britanic ├«n spa╚Ťiul Balcanic. De exemplu, ├«n martie 1927, printr-o infiltrare spectaculoas─â a unui agent rom├ón ├«n cadrul spionajului german (tocmai la Amsterdam), Serviciul de informa╚Ťii externe al DPSG din Rom├ónia, camuflat la Lega╚Ťia noastr─â din Viena, a intrat ├«n posesia ├«ntregii organigrame a British Intelligence Service din Balcani4. Prin aceast─â performan╚Ť─â, cu resursele altora, rom├ónii aveau acum o imagine de ansamblu a reziden╚Ťilor spionajului britanic din zona noastr─â de interes, ocazie cu care s-a trecut la punctarea unora dintre ei cu scopul de a-i ÔÇ×determinaÔÇŁ s─â sus╚Ťin─â ÔÇ×cauza rom├óneasc─âÔÇŁ pe l├óng─â forurile decizionale din Marea Britanie.

Dar iat─â faptele! La 16 martie 1927, agen╚Ťii rom├óni de la Viena au raportat Centralei c─â ÔÇ×Poli╚Ťia de stat englez─â, Intelligence Service, a expediat ├«n ultimul timp mai multe echipe ├«n Balcani pentru a studia situa╚Ťia politico-militar─â din aceste stateÔÇŁ5, sens ├«n care agentul englez Lawson se afla deja ├«n Rom├ónia. O anex─â a raportului detalia: ÔÇ×Serviciul de contraspionaj german din Berlin a intrat ├«n posesia unor informa╚Ťii prin care i se comunic─â de c─âtre agen╚Ťii lor de spionaj din Londra c─â oficiul Intelligence Service a deta╚Öat mai multe grupe la Serviciul Amiralit─â╚Ťii engleze, intitulat Board of Admirality, pentru a face informa╚Ťiuni de spionaj ├«n regiunea Sud-Est european─â [toate subl. ├«n original, n.n.]. Red─âm mai jos cele 7 grupe de agen╚Ťi cu echipele lor care, probabil, c─â vor trece ╚Öi prin ╚Ťara noastr─â:

  • Grupa I-a: lt. Mc.Tomson; maior H. Stephens;
  • Grupa a II-a: H.W. Foxter; Ernest Mellon; A.D. Green; J.S. Farny; E.W. Campbell; G.J. Jenkins; W. Harrison
  • Grupa a III-a: T.S. Buxton; Herbert Phillips; J. Coleman; Robert G. Walker; G.L. Sunshild; David Atkkins; Henry J.S. Hydmill; D.R. Ellis;
  • Grupa a IV-a: F.L. Brown; lt. S. Ross; Alfred Dunlop; Isaac V.D. Borg; William Anderson; A. Page; N.H. Dan; A.E. Tinsly; G.T. Pearson;
  • Grupa a V-a: J.P. Newton;
  • Grupa a VI-a: Walter Carson; J.H. Forster; W. Hart; H.S. Stone; T.C. Brams; Norbert Jackson; G.H. Cooper;
  • Grupa a VII-a: G. Deans; S.K. Fleming; B.G. LawsonÔÇŁ6.

Referitor la cei sublinia╚Ťi ├«n text, agen╚Ťii no╚Ötri din Viena avertizau Centrala c─â respectivii desf─â╚Öurau ac╚Ťiuni informative pe teritoriul nostru na╚Ťional. ├Än cazul lui B.G. Lawson, se aten╚Ťiona c─â numitul ├«╚Öi ÔÇ×are domiciliul la Londra, E.C.2 Devonshire House, 136 Bishopgate, av├ónd pa╚Öaportul englez pe numele adev─ârat ╚Öi urmeaz─â a se afla cur├ónd la Bucure╚Öti, sau Chi╚Öin─âuÔÇŁ. C├óteva zile mai t├órziu, din Viena s-a alertat c─â ÔÇ×Lawson a plecat din localitatea Vl├╝ssingen (din Olanda) acum 15 zile spre Rom├óniaÔÇŁ ╚Öi, ÔÇ×├«ntruc├ót, probabil, c─â nu am fost aviza╚Ťi oficial de c─âl─âtoria sa de studii la noi ├«n ╚Ťar─â, ar fi important s─â se fac─â informa╚Ťii la hotelurile din Bucure╚Öti ╚Öi Chi╚Öin─âu pentru a urm─âri eventuala sa activitateÔÇŁ7.

Așadar, nimic lăsat la voia întâmplării.

Negocierile cu Scotland Yard - sprijinul acordat p─âr╚Ťii rom├óne

Din documentele de arhiv─â identificate, pu╚Ťine dealtfel, rezult─â c─â negocierile rom├óno-britanice au fost destul de anevoioase. Fiind vorba de o chestiune de Siguran╚Ťa Statului, ├«n spe╚Ť─â de ├«nfiin╚Ťarea unui serviciu secret, acestea s-au purtat pe cale ierarhic─â, ├«ntre responsabili din conducerea Corpului Detectivilor ╚Öi Scotland Yard, ├«ntre conducerea general─â a poli╚Ťiilor din cele dou─â state, prin mini╚Ötrii de resort, via Ministerul Afacerilor Externe din Rom├ónia, respectiv Foreign Office din Marea Britanie. La Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei din Rom├ónia a fost deschis ÔÇ×Dosarul AngliaÔÇŁ cu nr. 13 7608.

La 12 august 1929, dr. Nicolae Stan Emanuel, Directorul General al Poli╚Ťiei Bucure╚Öti, a trimis o adres─â ╚Öefului Metropolitan Police Londra - New Scotland Yard, ├«n care i-a expus urm─âtoarea situa╚Ťie: ÔÇ×Guvernul rom├ón, din dorin╚Ťa de a moderniza Poli╚Ťia Statului nostru, a elaborat o nou─â lege de organizare a Poli╚Ťiei Generale a Statului [subl. ├«n original, n.n.], ├«n care se prevede ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea unui Corp de Detectivi, care s─â fie repartiza╚Ťi pe l├óng─â fiecare unitate poli╚Ťieneasc─â. Pentru ca acest Corp de Detectivi s─â fie unul c├ót mai apropiat de al celor care func╚Ťioneaz─â pe l├óng─â poli╚Ťia statelor cu organiza╚Ťii de acest nivel mai vechi ╚Öi mai experimentate, Dl Ministru de Interne m-a ├«ns─ârcinat s─â fac apel la bunele Dvs oficii, cu rug─âmintea s─â binevoi╚Ťi a ne comunica dac─â s-ar putea ca un instructor de detectivi, sau un detectiv versat, din Metropolitan Police Londra, s─â primeasc─â misiunea de a veni la Bucure╚Öti, pe un timp determinat, spre a da ├«ndrum─ârile necesare organiz─ârii Corpului de Detectivi, ├«n conformitate cu mijloacele cele mai moderne ale civiliza╚Ťiei ╚Öi ╚Ötiin╚Ťei ├«n materie de Poli╚Ťie (...). Ministerul de Interne din Rom├ónia ├«╚Öi ia angajamentul s─â suporte toate cheltuielile de deplasare ╚Öi ├«ntre╚Ťinere a persoanei desemnate de Dvs, cum ╚Öi s─â-i serveasc─â retribu╚Ťiunea ce i se va cuveni (...)ÔÇŁ9.

├Än octombrie 1930, pentru a dinamiza tratativele, Eugen Cristescu, directorul Poli╚Ťiei de Siguran╚Ť─â, s-a deplasat la sediul Scotland Yard, unde ÔÇ×a convenit cu ╚Öefii poli╚Ťiei londoneze ca s─â fie trimis ├«n Rom├ónia, la dispozi╚Ťia Poli╚Ťiei noastre de Siguran╚Ť─â, un poli╚Ťist englez, pentru a o pune la curent cu metodele adoptate de Poli╚Ťia englez─â, Scotland Yard - Metropolitan Police Service10.

├Än februarie 1932, o adres─â a MAE relev─â c─â Lega╚Ťia Rom├óniei din Londra a primit sarcina s─â ÔÇ×intervin─â la Foreign Office pentru a ob╚Ťine permisiunea autorit─â╚Ťilor locale competente pentru ca ÔÇ×un poli╚Ťist englez s─â fie ata╚Öat pe l├óng─â Poli╚Ťia Rom├ón─â ├«n scopul de a o pune la curent cu metodele adoptate de Poli╚Ťia englez─â, Scotland Yard ╚Öi Metropolitan Police ServiceÔÇŁ. Partea rom├ón─â sublinia c─â ÔÇ×acest poli╚Ťist trebuie s─â fie specializat ├«n organizarea ╚Öi func╚Ťionarea Corpului de DetectiviÔÇŁ ╚Öi c─â ÔÇ×durata acestei ├«ns─ârcin─âri urma s─â fie de patru luniÔÇŁ.

La 14 martie 1932, Lega╚Ťia Rom├óniei de la Londra a comunicat la Bucure╚Öti c─â autorit─â╚Ťile britanice, prin Departamentul de Investiga╚Ťii Criminale (Judiciare, sau Scotland Yard, n.n.), au avizat pozitiv solicitarea Guvernului rom├ón, ├«n spe╚Ť─â a Ministerului de Interne, ╚Öi c─â ÔÇ×persoana desemnat─â s─â fie trimis─â ├«n Rom├ónia este maiorul Arthur James McCoy, fostul ╚Öef Inspector de Investiga╚Ťii Criminale de la Poli╚Ťia din Liverpool, care a servit ca membru ├«n Misiunea Britanic─â de poli╚Ťie din Grecia, din februarie 1930 ╚Öi p├ón─â ├«n decembrie 1931ÔÇŁ. C─â ÔÇ×dac─â Guvernul Rom├óniei este de acord, urmeaz─â a se stabili condi╚Ťiile concrete pentru punerea ├«n practic─â a celor conveniteÔÇŁ11.

Cu precizarea c─â ├«n Rom├ónia, ca urmare a materialelor informative ╚Öi a instruc╚Ťiunilor sosite de la Scotland Yard, Corpul Detectivilor devenise deja o realitate.

├Än final, maiorul Arthur James McCoy sose╚Öte la Bucure╚Öti, unde ├«╚Öi ├«ndepline╚Öte misiunea ordonat─â de statul britanic. Sunt semnalate apoi ├«n Capital─â alte cadre ale British Intelligence Service cu sarcina de a consilia la organizarea ╚Öi activitatea Corpului Detectivilor, de exemplu: Oscar John F. Keatinge, ÔÇ×membru al Intelligence ServiceÔÇŁ, care la 18 mai 1932 a sosit de la Viena sub acoperirea de ÔÇ×director de banc─âÔÇŁ. Sau la 29 iulie 1933, c├ónd la Hotel St─ânescu a sosit din Alexandria, Egipt, ÔÇ×specialistul egiptean de poli╚Ťie Mokhtar Zaher Effendi, care a f─âcut o vizit─â la Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei pentru a cunoa╚Öte metodele adoptate de Poli╚Ťia Rom├ón─âÔÇŁ, egipteanul fiind trimis de ÔÇ×Comandantul Poli╚Ťiei din SuezÔÇŁ12, zon─â controlat─â atunci de englezi.


Eugen Cristescu jpg jpeg

├Än prim─âvara lui 1932, pentru sprijinul acordat ├«n chestiunea Corpului Detectivilor, directorul Eugen Cristescu (foto sus) a mul╚Ťumit d-lui John Moylan, ÔÇ×administratorul financiar al Scotland YardÔÇŁ, ╚Öi d-lui Leonard V. Harrison, care ÔÇ×lucraÔÇŁ la ÔÇ×Biroul Higienei SocialeÔÇŁ din New York, probabil acoperit ├«n aceast─â func╚Ťie ÔÇô c─âci numele s─âu apare ├«n organigrama Intelligence Service ├«n Balcani (anul 1927). De asemenea, Eugen Cristescu solicita celui din urm─â s─â-i trimit─â un exemplar din viitoarea edi╚Ťie a lucr─ârii ÔÇ×Sistemele poli╚Ťiilor europeneÔÇŁ13. Preciz─âm c─â pe l├óng─â func╚Ťia de director al Siguran╚Ťei Generale din Rom├ónia, Eugen Cristescu era pe atunci ╚Öi membru al Comisiei Interna╚Ťionale de Poli╚Ťie, care se ├«ntrunea periodic la Haga, pozi╚Ťie din care rom├ónul avea contacte profesionale ╚Öi de prietenie cu ╚Öefii serviciilor de siguran╚Ť─â din diverse state14.

La 11 iulie 1932, Eugen Cristescu ├«i mul╚Ťume╚Öte ╚Öi lui (sir) Edmund P. Mulrooney, de la Police Commission of City of New York pentru primirea unei copii dup─â Annual Report for the City of New York Police Department. Anterior, Eugen Cristescu i-a trimis respectivului un bogat material documentar referitor la Poli╚Ťia Rom├ón─â, material folosit la raportul anual citat.

Colaborarea rom├óno-britanic─â, devenit─â continu─â ╚Öi sistematic─â, se relev─â ╚Öi la 14 mai 1934, c├ónd ╚Öeful Scotland Yard (The Commissioner of Police of the Metropolis, New Scotland Yard, London) a trimis p─âr╚Ťii rom├óne, d-lui comisar ╚Öef Nicolae Turcu: ÔÇ×Regulamentele Poli╚Ťiei din Anglia ╚Öi WalesÔÇŁ, ├«mpreun─â cu Regulamentele similare privitoare la ÔÇ×Poli╚Ťia feminin─âÔÇŁ din Regatul Marii Britanii.

De asemenea, ╚Öefii Poli╚Ťiei Rom├óne au primit din partea d-lui John Moylan (administratorul financiar de la New Scotland Yard) recent ap─âruta lucrare intitulat─â: Scotland Yard and the Metropolitan Police, cu men╚Ťiunea: ÔÇ×Pentru a v─â ajuta ├«n munca ╚Öi metodele moderne de Poli╚ŤieÔÇŁ15.

Nu ├«n cele din urm─â, conducerea Corpului Detectivilor a fost ├«ncredin╚Ťat─â inspectorului Vintil─â Ionescu, la r├óndul lui un ÔÇ×detectiv versatÔÇŁ. ├Änc─â din mai 1910, acesta era ╚Öeful Serviciului de Contraspionaj Militar de pe l├óng─â Direc╚Ťia Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale, un serviciu mixt creat ├«n comun de DPSG ╚Öi Marele Stat Major al Armatei16.

Poli╚Ťia rom├ón─â s-a interesat ╚Öi de sistemul de selec╚Ťie ╚Öi instruire al cadrelor din Scotland Yard

Din materialele studiate la ├«nfiin╚Ťarea Corpului Detectivilor, reiese c─â ╚Öefii Poli╚Ťiei Rom├óne s-au interesat ├«n mod special de sistemul utilizat de Poli╚Ťia britanic─â pentru selec╚Ťia candida╚Ťilor ╚Öi evolu╚Ťia func╚Ťionarilor ├«n carier─â. S-a stabilit c─â acesta era: practic, dinamic ╚Öi gradual, adic─â, am spune noi, un fel de ÔÇ×selec╚Ťie natural─âÔÇŁ. Spre compara╚Ťie, sistemul omolog al Poli╚Ťiei Rom├óne era aproape complet opus. Dup─â angajare, poli╚Ťi╚Ötii rom├óni rareori treceau de la un departament la altul, ace╚Ötia av├ónd func╚Ťii fixe ╚Öi cariere certe.

Dar iat─â cum era organizat─â selec╚Ťia candida╚Ťilor ╚Öi cum decurgea algoritmul unei cariere la Scotland Yard:

├Än perioada pre├«nfiin╚Ť─ârii Corpului Detectivilor, lui Eugen Cristescu i-a fost prezentat ╚Öi materialul intitulat ÔÇ×Educa╚Ťia profesional─â a unui poli╚Ťist englezÔÇŁ, autor Cecil C. H. Moriarty, ÔÇ×comandantul sergen╚Ťilor din BirminghamÔÇŁ. Astfel, conform procedurilor britanice, personalul poli╚Ťienesc ├«n men╚Ťionatul ora╚Ö pentru a putea fi admis definitiv ├«n Serviciul Poli╚Ťiei, candidatul depunea o cerere ╚Öi completa ni╚Öte instruc╚Ťiuni, care erau trimise comandantului sergen╚Ťilor (╚Öeful for╚Ťei poli╚Ťiene╚Öti) ├«mpreun─â cu trei m─ârturii scrise despre moralitatea candidatului. Apoi, Poli╚Ťia efectua o anchet─â cu privire la veridicitatea m─ârturiilor, cum ╚Öi la locurile de munc─â anterioare ale candidatului. Dac─â era c─âs─âtorit, se ordona o anchet─â relativ ╚Öi la so╚Ťie. Dac─â rezultatul era favorabil, candidatul era pus pe lista celor accepta╚Ťi. Celor din Birmingham se recomanda s─â se ├«ncorporeze ├«n alte ora╚Öe, deoarece ÔÇ×nu este indicat ca un poli╚Ťist s─â ├«╚Öi exercite func╚Ťiunile ├«n jude╚Ťul s─âu natal (...)ÔÇŁ17.

C├ónd se ├«ntrunea un num─âr suficient de candida╚Ťi accepta╚Ťi (20-30), erau chema╚Ťi la examen. Ace╚Ötia erau m─âsura╚Ťi, c├ónt─âri╚Ťi ╚Öi examina╚Ťi din punct de vedere medical, apoi examina╚Ťi la ortografie ╚Öi aritmetic─â. Dac─â treceau toate aceste probe, cei admi╚Öi erau prezenta╚Ťi comandantului for╚Ťei poli╚Ťiene╚Öti, care se ├«ntre╚Ťinea cu fiecare ├«n parte, iar dac─â era satisf─âcut de felul cum s-a prezentat candidatul, acesta era primit ├«n Corpul Sergen╚Ťilor, ca sergent practicant. Atunci, era repartizat la Divizie ╚Öi urma ╚ścoala preg─âtitoare. Primea uniforma, dar la ╚Öcoal─â se ├«mbr─âca civil. Cursurile durau trei luni, timp ├«n care practicantul le frecventata zilnic, iar seara mergea ├«n patrulare timp de trei ori pe s─âpt─âm├ón─â. Cursan╚Ťii erau instrui╚Ťi ├«n urm─âtoarele specialit─â╚Ťi: ├«ndatoririle unui poli╚Ťist, legisla╚Ťie, legea explozibilor, dactiloscopie, investiga╚Ťii judiciare, aritmetic─â, gramatic─â, stil, geografie, gimnastic─â, prim-ajutor etc.

╚Üin├ónd seama c─â ÔÇ×majoritatea recru╚Ťilor erau oameni care au p─âr─âsit de mult timp ╚Öcoala ╚Öi au pierdut obiceiul de a studia, cursurile erau predate ├«n mod gradual. Dup─â primele s─âpt─âm├óni, mai aride, elevii inteligen╚Ťi ├«ncepeau a face progrese rapide. Dup─â cele trei luni, dac─â practicantul f─âcea progrese satisf─âc─âtoare ├«nceta a mai urma cursurile de zi ╚Öi intra ├«n Corpul Sergen╚Ťilor, ├«n serviciul efectiv, dar continua s─â frecventeze cursuri serale, a╚Öa zise literare (compozi╚Ťie, citire, geografie, aritmetic─â, cuno╚Ötin╚Ťe generale)ÔÇŁ. Aceste cursuri durau 14 s─âpt─âm├óni, de trei ori pe s─âpt─âm├ón─â, de la 7 la 9 ore. La sf├ór╚Öit, practicantul depunea un examen, iar dac─â nu reu╚Öea mai urma o serie de cursuri. Dac─â ╚Öi ├«n acest caz era respins la examen, el era descalificat, adic─â socotit incapabil.

Dup─â 9 luni de serviciu efectiv, practicantul era chemat la examenul final. Dac─â nu reu╚Öea nici la acesta, i se mai acorda o ╚Öans─â ├«nainte de a fi demis. ├Än cazul celor reu╚Öi╚Ťi, dup─â ce-╚Öi ├«ncheiau stagiul de practic─â de 12 luni, candidatul era confirmat ├«n fa╚Ťa Comitetului de Paz─â ╚Öi devenea gardian al For╚Ťei Publice.

Pentru cei care doreau s─â evolueze ├«n carier─â se ╚Ťineau alte cursuri serale. Cei care se eviden╚Ťiau ├«n serviciu ╚Öi d─âdeau dovad─â de abilit─â╚Ťi excelente ├«n descoperirea crimelor erau deta╚Öa╚Ťi ca detectivi la Departamentul de Poli╚Ťie Judiciar─â (adic─â Scotland Yard). Aici, lucrau sub directivele unor detectivi experimenta╚Ťi, care ├«i ├«nv─â╚Ťau partea practic─â a meseriei. Aici ei urmau alte cursuri speciale, de patru ori pe s─âpt─âm├ón─â, timp de 6 s─âpt─âm├óni. Se instruiau ├«n Codul Penal ╚Öi li se ╚Ťineau conferin╚Ťe speciale ├«n materie de cercet─âri judiciare. La finalul instruirii, d─âdeau examen, scris ╚Öi oral, ├«n fa╚Ťa ╚Öefului Departamentului de Investiga╚Ťii Judiciare. Dac─â treceau cu succes ╚Öi aveau calit─â╚Ťile necesare pentru a deveni buni detectivi, erau trecu╚Ťi definitiv la Departamentul de Investiga╚Ťii Judiciare18.

A╚Öadar, not─âm c─â ├«n sistemul britanic de poli╚Ťie candida╚Ťii nu erau admi╚Öi dintr-o singur─â dat─â la diverse specializ─âri, ci to╚Ťi candida╚Ťii accepta╚Ťi ├«ncepeau cu baza muncii de poli╚Ťie, parcurgeau diverse etape de instruire practic─â ╚Öi teoretic─â, apoi ├«n func╚Ťie de rezultatele excelente avute ├«n munca de poli╚Ťie, dar ╚Öi a interesului propriu manifestat pentru perfec╚Ťionarea teoretic─â, printr-o riguroas─â selec╚Ťie gradual─â se f─âcea admiterea ├«n func╚Ťiile care solicitau cuno╚Ötin╚Ťe mai complexe ├«n activitatea de poli╚Ťie.

Mai mult, inclusiv sistemul britanic de preg─âtire a poli╚Ťi╚Ötilor se afla ├«n plin─â evolu╚Ťie, proces care ╚Öi el era monitorizat de cei din Poli╚Ťia rom├ón─â. Astfel, prin anul 1936, ├«ntr-un raport al Direc╚Ťiei Generale a Poli╚Ťiei se ar─âta c─â marele reformator al Poli╚Ťiei Metropolitane (Scotland Yard) era lordul Hugh Trenchard19, ÔÇ×progres care a ├«nceput ├«n anul 1932ÔÇŁ. Potrivit poli╚Ťi╚Ötilor rom├óni, meritul acestuia era c─â ÔÇ×a cerut ├«nfiin╚Ťarea unei ╚ścoli de Poli╚Ťie, la Mendon, pe care presa de st├ónga a luat-o ├«n r├ós, afl├ónd c─â elevii destina╚Ťi criminalisticii ╚Öi cercet─ârii spionilor proveneau din r├óndul ╚Öcolilor selecte, unde este obligatoriu s─â ai costum de serat─âÔÇŁ. Conform lordului Trenchard: ÔÇ×Este extrem de necesar s─â se ridice ├«n mod considerabil nivelul Poli╚Ťiei, ├«ntruc├ót criminalul a devenit mai abil, mai mobil, mai ╚Ötiin╚Ťific, astfel c─â metodele ├«ntrebuin╚Ťate contra sa trebuie s─â fie mai elastice ╚Öi mai subtileÔÇŁ20.

Considera╚Ťii de final

Conducerea statului rom├ón din acele vremuri c─âuta solu╚Ťii pentru ├«nt─ârirea ╚Öi eficientizarea sistemului de Siguran╚Ťa Statului ╚Öi Ap─ârare na╚Ťional─â. Au fost analizate ╚Öi comparate diverse sisteme utilizate ├«n statele occidentale. S-a optat pentru sistemul britanic datorit─â performan╚Ťelor notabile ob╚Ťinute pe teren ├«mpotriva celui mai agresiv sistem de spionaj din lume, cel sovietic (de tip hibrid), sub toate formele ╚Öi manifest─ârile sale: spionaj militar (Razvedupr), agita╚Ťie-terorism (GPU ÔÇô Direc╚Ťia politic─â a securit─â╚Ťii statului) ╚Öi propagand─â (Komintern). Iar Rom├ónia era amenin╚Ťat─â direct de regimul politic din URSS.

├Än particular, Scotland Yard a fost luat ca reper pentru organizarea unei institu╚Ťii similare, numit─â Corpul Detectivilor. Era doar o etap─â. C─âci ├«nc─â din noiembrie 1927, Mihail Moruzov (foto sus) ├«ncepuse s─â organizeze Serviciul S(ecret) al Sec╚Ťiei a II-a a Marelui Stat Major dup─â modelul British Intelligence Service. Proiectul lui Mihail Moruzov, cerut de conducerea statului ╚Öi Armatei Rom├óne, prevedea ca toate serviciile de informa╚Ťii ale statului s─â fie unificate ├«ntr-o singur─â Direc╚Ťie la Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri.

Brig─âzile Centrale ale DPSG au fost unificate ├«n cadrul Corpului Detectivilor, iar, la Marele Stat Major al Armatei Rom├óne, Sec╚Ťia Informa╚Ťiilor s-a contopit cu Sec╚Ťia Contrainforma╚Ťiilor ├«ntr-o singur─â entitate informativ─â numit─â Sec╚Ťia a II-a, care coordona ╚Öi un serviciu de informa╚Ťii ├«n ╚Ť─ârile vecine21. Mai mult, ├«n anul 1931, Serviciul S(ecret) a fost scos de sub tutela Sec╚Ťiei a II-a ╚Öi a intrat ├«n subordinea direct─â a Marelui Stat Major, unde pentru Mihail Moruzov a fost creat ├«nc─â din anul 1929 postul de ╚Öef al Serviciului Secret din Marele Stat Major al Armatei22.

Prin urmare, pachetul legislativ din anul 1929 asta urm─ârea, unificarea comunit─â╚Ťii de informa╚Ťii din Rom├ónia (civil─â ╚Öi militar─â) dup─â modelul existent ├«n Marea Britanie.

├Än ansamblu, Corpul Detectivilor ╚Öi Serviciul S(ecret) al Armatei se completau reciproc ca structuri de informa╚Ťii, contrainforma╚Ťii ╚Öi contraspionaj. ├Än prim─âvara lui 1937, s-a mers mai departe ╚Öi s-a decis unificarea ac╚Ťiunii Corpului Detectivilor cu cea a Sec╚Ťiei Contrainforma╚Ťii a Serviciului S(ecret), astfel c─â ac╚Ťiunea contrainformativ─â, ├«nsumat─â, a Serviciul S(ecret) a devenit foarte puternic─â.

Niky ╚śtef─ânescu, ╚Öeful Sec╚Ťiei Contrainforma╚Ťii/contraspionaj din Serviciul S, este delegat cu conducerea Corpului Detectivilor ╚Öi racordarea activit─â╚Ťii acestuia la cea a Serviciului S23. Astfel, din punct de vedere operativ, Corpul Detectivilor (Ministerul de Interne) s-a subordonat direct lui Mihail Moruzov (Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale). Comparativ, putem afirma c─â ast─âzi Serviciul Rom├ón de Informa╚Ťii reprezint─â o ├«nsumare a ceea ce a reprezentat, ├«n perioada Interbelic─â, Corpul Detectivilor ╚Öi Serviciul S(ecret) al Armatei.

Dar s─â revenim pentru moment la colaborarea rom├óno-britanic─â a vremii. Este de presupus c─â structurile noastre speciale ╚Öi cele britanice se sus╚Ťineau reciproc24, dar asta nu ├«nsemna c─â spionii lor ÔÇ×zburdauÔÇŁ necunoscu╚Ťi pe spa╚Ťiul nostru de interes. De pild─â, la 5 ianuarie 1934, Mihail Moruzov semnala urm─âtoarele cu privire la ÔÇ×activitatea agen╚Ťilor interna╚Ťionali de spionajÔÇŁ: ÔÇ×Grecia este centrul Intelligence Service englez ├«ndreptat ├«mpotriva Turciei, Iugoslaviei ╚Öi Albaniei. Principalul centru al Intelligence Service din Grecia s-ar afla la Atena, str. Pezmajoglu, centru aflat ├«n comunica╚Ťie ╚Öi, totodat─â, camuflat la Sec╚Ťia Secret─â a Pa╚Öapoartelor de la Consulatul Marii Britanii. La acest centru se afl─â ├«n permanen╚Ť─â cpt. Harrison, fost ├«n Turcia, care lucreaz─â cu agen╚Ťii: Karl Ulbrik, Jack Tunda, Nicola Terenkoff, Ferdinand Voghettis. La Salonic, Intelligence Service posed─â un birou pe str. Mussis nr. 3, unde vine un oarecare Jean Mosseris, care lucreaz─â ├«n TurciaÔÇŁ. ├Än leg─âtur─â cu acest centru, continua Moruzov, ÔÇ×este ╚Öi ex-cpt. Bennet, despre care se crede c─â ar lucra ╚Öi pentru ru╚Öi. El are leg─âturi cu Haim Botton; un anume K├Ânig; Bozovici, sau PazaroviciÔÇŁ25. Not─âm, desigur, c─â numitul cpt. Harrison este probabil acela╚Öi Leonard V. Harrison, prezent ├«n organigrama din 1927, care apoi, ├«n 1932, ÔÇ×lucraÔÇŁ la ÔÇ×Biroul Higienei SocialeÔÇŁ din New York.

Sugestiv─â pentru aceast─â colaborare este ╚Öi o ├«nt├ómplare din timpul preg─âtirii relu─ârii rela╚Ťiilor diplomatice rom├óno-rovietice. Astfel, la 6 septembrie 1934, organele speciale rom├óne erau notificate c─â de la Intelligence Service s-a primit o ├«n╚Ötiin╚Ťare c─â rezidentul din Bucure╚Öti al acestui serviciu englez a primit ordin din Marea Britanie pentru a organiza ├«n Rom├ónia un Serviciu Special destinat supravegherii activit─â╚Ťii reprezentan╚Ťilor sovietici din Bucure╚Öti, ├«n special de a identifica aparatul GPU care va func╚Ťiona pe l├óng─â Lega╚Ťia sovietic─â din Bucure╚Öti. C─â ÔÇ×├«n fruntea acestui serviciu ar fi numit Axacov Sivers Serghie, fost ofi╚Ťer rus, care p├ón─â ├«n prezent a fost ╚Öeful Serviciului Special al Intelligence Service [contra URSS, n.n.] cu reziden╚Ťa la RezinaÔÇŁ26, jud. Orhei, Nistru.

╚śi ├«nc─â ceva. Corpul Detectivilor ╚Öi Serviciul S al Armatei au avut la c├órm─â pe unii dintre cei mai de seam─â profesioni╚Öti ai intelligence-ul rom├ónesc, ne referim aici la: Vintil─â Ionescu, Mihail Moruzov ╚Öi Eugen Cristescu. Dac─â ultimii sunt mai bine cunoscu╚Ťi publicului, ├«n noiembrie 1940 Eugen Cristescu era desemnat ├«n func╚Ťia de Director General al Serviciului Special de Informa╚Ťii (fostul Serviciu ÔÇ×SÔÇŁ), despre Vintil─â Ionescu se cunosc pu╚Ťine lucruri. Or, acesta a fost unul din mentorii lui Mihail Moruzov, fiindu-i ╚Öef ├«nc─â din anul 1909. ├Än mai 1910, am notat c─â Vintil─â Ionescu a fost numit ╚Öef al Serviciului de Contraspionaj Militar de pe l├óng─â Direc╚Ťia Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei Generale, creat ├«n comun de DPSG ╚Öi Marele Stat Major al Armatei. ├Än anul 1924, Vintil─â preia conducerea Inspectoratului General de Siguran╚Ť─â Ia╚Öi, pozi╚Ťie din care a coordonat Centrul Informativ pentru Teatrul de Opera╚Ťii din Est, structur─â acoperit─â a DPSG ╚Öi a Marelui Stat Major al Armatei ╚Öi destinat─â combaterii spionajului sovietic. A╚Öadar, profesionalismul des─âv├ór╚Öit, vasta experien╚Ť─â ╚Öi prestigiul c├ó╚Ötigat pe ÔÇ×frontul invizibilÔÇŁ sunt valorile care l-au recomandat pe Vintil─â Ionescu ├«n func╚Ťia de ╚Öef al nou constituitului Corp al Detectivilor. C├ónd Corpul Detectivilor va trece sub coordonarea Serviciului S al Armatei, Vintil─â Ionescu intr─â la Marele Stat Major al Armatei, apoi va trece ca director la Poli╚Ťia de Siguran╚Ť─â a Prefecturii Poli╚Ťiei Capitalei. A fost o via╚Ť─â ├«ntreag─â dedicat─â contraspionajului27.

Prin urmare, aceasta este povestea ÔÇ×reg─âsit─âÔÇŁ a ├«nfiin╚Ť─ârii Corpului Detectivilor, flancat de cei ÔÇ×trei craiÔÇŁ ai informa╚Ťiilor rom├óne╚Öti.

Note:

1. Biblioteca Academiei Na╚Ťionale de Informa╚Ťii ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ, Fond Documentar nr. 151, material intitulat: ÔÇ×Atribu╚Ťiuni ÔÇô Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei StatuluiÔÇŁ (1920-1940).

2. For╚Ťa de poli╚Ťie londonez─â a fost creat─â ├«n anul 1829, comanda institu╚Ťiei fiind asigurat─â din sediul situat ├«n Whitehall, cu intrarea publicului prin strada Great Scotland Yard, denumire care ├«n timp s-a r─âsfr├ónt asupra ├«ntregului Departament de Investiga╚Ťii Criminale (sau Juridice). Dup─â anul 1890, c├ónd au fost ad─âugate noi construc╚Ťii sediului Departamentului de Investiga╚Ťii Criminale, acesta a devenit cunoscut ╚Öi sub denumirea de New Scotland Yard; vezi ╚Öi https://www.britannica.com/topic/Scotland-Yard.

3. Biblioteca Academiei Na╚Ťionale de Informa╚Ťii ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ, Fond Documentar nr. 151, material intitulat: ÔÇ×Atribu╚Ťiuni ÔÇô Direc╚Ťia General─â a Poli╚Ťiei ╚Öi Siguran╚Ťei StatuluiÔÇŁ (1920-1940).

4. British Intelligence Service era serviciul de informa╚Ťii al Foreign Office (ministerul afacerilor externe al Marii Britanii), n.n.

5. Arhiva Serviciului Rom├ón de Informa╚Ťii (├«n continuare se va cita: ASRI), Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 1.

6. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 1.

7. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f.1.

8. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 5 ╚Öi urm─ât.

9. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 5 ╚Öi urm─ât.

10. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 14.

11. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 14 ╚Öi urm─ât.

12. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 31.

13. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 14 ╚Öi urm─ât.

14. Cristian Troncotă, România și Frontul Secret, 1859-1945, Editura Elion, București, 2008, p. 137.

15. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 57.

16. Pentru detalii a se vedea: Sorin Aparaschivei, Sistemul Na╚Ťional de Informa╚Ťii de la Regulamentul Organic ╚Öi p├ón─â dup─â R─âzboiul de Re├«ntregire Na╚Ťional─â, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2018.

17. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 5 ╚Öi urm─ât.

18. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 5 ╚Öi urm─ât.

19. Hugh Trenchard (3 feb. 1873 ÔÇô 10 feb. 1956) este considerat ÔÇ×p─ârinteleÔÇŁ For╚Ťelor Aeriene Regale britanice (RAF), ├«n anul 1927 a devenit primul mare╚Öal al RAF, servind apoi c├ó╚Ťiva ani drept comisar ├«n cadrul London Metropolitan Police; conform: https://www.westminster-abbey.org/abbey-commemorations/commemorations/hugh-trenchard.

20. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 35.

21. ASRI, Dosar nr. 2652, ff. 155-162.

22. Pe larg despre subiect ├«n: Sorin Aparaschivei, Florin-Badea Pintilie, Din istoria oficial─â a contraspionajului rom├ónesc, perioada 1918-1945, Editura Academiei Na╚Ťionale de Informa╚Ťii ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇŁ, Bucure╚Öti, 2018, pp. 71-78.

23. ASRI, Dosar nr. 20954, Vol. 12, f. 228.

24. Informa╚Ťii privind prezen╚Ťa unor agen╚Ťi britanici ├«n Rom├ónia pute╚Ťi afla ╚Öi la: Dennis Deletant, Activit─â╚Ťi britanice clandestine ├«n Rom├ónia ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2019.

25. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 49.

26. ASRI, Dosar nr. 8228, vol. 1, ÔÇ×Poli╚Ťia englez─â, 1927-1941ÔÇŁ, f. 53.

27. ASRI, Dosar. nr. 20954, Vol. 14, f. 201.