Corăbiile piraţilor: tipuri, caracteristici, mod de acţiune jpeg

Corăbiile piraţilor: tipuri, caracteristici, mod de acţiune

În mod evident, corăbiile piraţilor nu erau nişte ambarcaţiuni produse special pentru ei. Piraţii navigau pe corăbiile pe care le capturau şi, din această cauză, erau utilizate tot felul de ambarcaţiuni. În zilele acelea, corăbiile se clasificau în funcţie de numărul catargelor, de tipul pânzelor şi, în cazul navelor de război, de numărul puţilor şi al tunurilor. Cele mai multe dintre corăbiile folosite în piraterie aveau două sau trei catarge, vele pătrate şi „aurice” sau longitudinale.

Slupurileerau corăbii cu un singur catarg şi o velatură longitudinală, fiind precursoarele yaht-urilor moderne. Rapide, uşoare şi agile, erau foarte apreciate de piraţi şi majoritatea acţiunilor din Caraibe au fost desfăşurate cu ajutorul acestora. Deşi nave de dimensiuni reduse, nu de puţine ori la bordul lor se puteau găsi până la 150 de piraţi. O variantă a slupului era gabara, folosită pentru trasportul mărfurilor pe distanţe mici şi pentru pescuit.

Nomenclatorul funcţiilor pe un vas de piraţi

Epoca de aur a pirateriei-între bogăţii, boli şi mizerie

Piraţii, aşa cum nu apar în filme

Un pirat complet înarmat:o imagine înfricoşătoare

Goeletaera un alt vas foarte apreciat de piraţi, fiind prevăzută cu două catarge cu vele longitudinale şi o carenă îngustă, care îi permitea să atingă, în termeni marinăreşti, 11 noduri (aproape 20 de kilometri pe oră) când vântul bătea cu putere, ceea ce în termenii epocii reprezenta maxim din ceea ce puteai obţine cu ajutorul velelor. Cu o capacitate cuprinsă între 90 şi 100 de tone, goeleta intra cu numai un metru şi jumătate din corp în apă, ceea ce făcea ca corabia să se poată ascunde foarte uşor în golfuri puţin adânci. De obicei, avea la bord 8 tunuri şi un echipaj format din 70-80 de mateloţi.

Piraţii mai foloseau şi barcul, brigantinasau brigul, toate fiind iniţial nave construite în scopuri comerciale. Uneori, piraţii foloseau inclusiv galere, un tip de corabie care, în afara velelor, se deplasează şi cu ajutorul ramelor instalate în borduri. Unul dintre piraţii care au folosit galere a fost celebrul William Kid, care şi-au construit propria corabie pe vremea când nu trecuse la piraterie. Nu de puţine ori, piraţii foloseau ambarcaţiuni de mici dimensiuni, cum ar fi pirogilesau canoele, inspirate de la băştinaşi.

Cum acţionau piraţii?

Corăbiile piraţilor obişnuiau să se ascundă printre insuliţele din Caraibe sau pe după coturile estuarelor din Caroline, de unde puteau să-şi repereze prada, înainte ca aceasta să-şi dea seama de prezenţa lor. În mijlocul mării, un observator scruta în permanenţă orizontul. Din vârful unui catarg de 30 de metri se poate vedea până la 30 de kilometri în toate direcţiile. Odată descoperită, viitoarea victimă era urmărită de la distanţă şi cercetată cu ajutorul unei lunete, pentru a se stabili ce fel de corabie era, sub ce drapel naviga şi destinaţia probabilă. În acele vremuri era foarte dificil să-ţi dai seama de la distanţă dacă era vorba de o navă militară, puternic înarmată, sau despre o corabie comercială, slab apărată, pentru că vasele civile aveau de multe ori orificii false pentru tunuri marcate pe exteriorul carenei. Din aceste motive, de cele mai multe ori, piraţii îşi urmăreau prada de la distanţă timp de mai multe zile înainte de a trece la atac. Căpitanul putea astfel să-şi formeze o părere în legătură cu portul de unde venea nava, încotro se îndrepta, ce ar fi putut să aibă la bord şi la ce rezistenţă se putea aştepta din partea echipajului.

Dacă se dovedea că era vorba de o navă militară, piraţii abandonau urmărirea. În cazul unei corăbii comerciale se supunea la vot atacarea ei. Piraţii nu se grăbeau să deschidă focul asupra navei atacate, pentru că o corabie scufundată nu le-ar fi fost de niciun folos. Trăgeau doar o salvă de avertisment şi arborau steagul cu cap de mort, proferând apoi ameninţări, îndemnaţi şi de aburii alcoolului...

Am descoperit în scurtul nostru periplu o lume lipsită de aureola romantică de mai târziu. Cu toate acestea, istoria pirateriei şi a piraţilor va continua să fascineze;ea face parte dintr-o mitologie pe care, chiar dacă o ştim total diferită de realitate, o vom perpetua. Pentru că, nu-i aşa?, au şi miturile rolul lor...