Controverse din copilăria Regelui Mihai: a fost conceput în timpul logodnei părinţilor săi, a vorbit abia după doi ani şi visa să se joace când a devenit monarh

Epoca în care a venit pe lume regele Mihai nu era lipsită, aşa cum s-ar putea crede, de nevoia de senzaţional, dovadă ideile vehiculate în acele vremuri, că prinţul nu era copilul lui Carol al II-lea sau că a fost conceput în perioada de logodnă a acestuia cu viitoarea regină Elena, fapt considerat inadmisibil.

Din momentul venirii sale pe lume, Mihai de Hohenzollern a fost o persoană publică, iar simpla sa prezenţă, faptele şi evenimentele din viaţa sa au fost permanent sub lupa contemporanilor. Din ceea ce se ştie până acum, regele Mihai nu a ţinut un jurnal, dar au făcut-o alţii pentru el.

„Evenimentele din viaţa sa, chiar din momentul naşterii, au fost consemnate în jurnalele altor membri ai familiei regale, în însemnările zilnice ale bunicii sale, regina Maria şi ale tatălui său, viitorul rege Carol al II-lea. Mărturii orale s-au păstrat de la mama sa, principesa Elena, de la unchiul său, prinţul Nicolae şi chiar de la regele Mihai“, explică profesorul ploieştean Traian Lazăr.

Istoricul a adunat în volumul „Viaţa Regelui Mihai. Jurnal Biografic (1921-1940)“ documente care tratează cronologic evenimentele din viaţa regelui Mihai, dar şi controversele, aşa cum reies din sursele menţionate, informaţii de presă, mărturiile celor care s-au intersectat cu regele Mihai. „Mihai de Hohenzollern, Mihai de România, a avut o viaţă bogată în satisfacţii, dar nu lipsită de eşecuri şi dezamăgiri. O viaţă care merită să fie cunoscută prin tot omenescul ei, căci ea confirmă dictonul antic «Homo sum; humani nil a me alienumputo» - «Om sunt; nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin». O tratare obiectivă a unui subiect atât de vast trebuie să ia în considerare toate izvoarele, pozitive sau negative, necesare pentru a clarifica diverse aspecte din viaţa regelui Mihai“. Mai puţin cunoscute, controversele din copilăria regelui Mihai nu sunt puţine. S-a speculat faptul că nu este fiul lui Carol al II-lea sau că a fost conceput în perioada de logodnă a părinţilor, că a mers în picioare şi a vorbit foarte târziu, ba chiar că s-a născut surdo-mut.

Mihai a venit pe lume după o naştere foarte dificilă. Controversa concepţiei

Marţi, 25 octombrie 1921, orele 19:40. S-a născut Mihai principe de Hohenzollern Sigmaringen la castelul Foişor din Sinaia. Potrivit documentelor epocii, naşterea a fost asistată de prof. dr. C. Louros, medicul curant al familiei regale a Greciei, doamna dr. Manicatide – Venert şi dr. E. Romalo, medicul personal al regelui României. Starea de sănătate a nou-născutului era „destul de satisfăcătoare”, iar a mamei „ameliorată”, după ce fusese supusă unei intervenţii medicale din cauza unor „complicaţii serioase”. Principesa Elena a avut o naștere foarte dificilă, iar familia s-a temut chiar că bebeluşul nu va supravieţui.

„Deşi mica fiinţă a venit pe lume cam cu o lună mai devreme, este cu adevărat un băieţel frumos şi a intrat din toate puterile în momentul în care a venit în bătrâna şi reaua noastră lume (...) L-am numit Mihai, ca să aibă un nume românesc cu adevărat popular“, nota bunica acestuia, regina Maria.Şi Raul Bossy, secretar de legaţie în Ministerul Afacerilor Externe al României scria:„Numele lui, care simbolizează întregirea neamului şi era deosebit de drag românilor, dădea parcă micului vlăstar domnesc un nimb de glorie şi de fericire”.

„Se observă uşor că nou-născutul Mihai a venit pe lume la 7 luni şi 15 zile de la căsătoria părinţilor (10 martie 1921). A fost o naştere prematură? Poate. Dar s-a vehiculat şi ideea că Mihai ar fi, în realitate, fructul dragostei dintre principesa Elena şi colonelul Mano (Constantin Manos) comandant al trupelor de gardă ale Curţii regale a Greciei în exilul din Elveţia.

S-a preferat această ipoteză senzaţională ipotezei mai banale a conceperii copilului în perioada de logodnă, deci înainte de căsătorie şi născut la termenul de 9 luni. Naşterea prematură a determinat punerea în circulaţie – pentru că avem de-a face cu comunicate oficiale nu cu speculaţii ziaristice – a ştirilor privind complicaţiile medicale afectând starea principesei Elena, ce au premers naşterea şi au avut drept consecinţă «naşterea prematură», precum şi «îngrijorările» privind starea sănătăţii copilului născut prematur“, explică profesorul Traian Lazăr. Miercuri, 26 octombrie 1921, la orele 8.00, populaţia Bucureştiului a fost anunţată asupra naşterii prinţului Mihai prin 101 lovituri de tun.

Duminică, 30 octombrie 1921, un comunicat public al mareşalului Curţii Regale preciza că„starea sănătăţii Alteţei Sale Principele Mihai este mulţumitoare”, iar vineri, 11 noiembrie 1921, cotidianul Universul publică un buletin medical anunţând că starea principesei Elena evoluează spre completa însănătoşire, iar fiul ei, Mihai „se dezvoltă în mod îmbucurător”, astfel că nu se vor mai da publicităţii buletine medicale.

Botezul, sub amprenta frământărilor politice interne

Duminică, 22 ianuarie 1922, la palatul Cotroceni se desfăşoară ceremonia botezării principelui Mihai în rit ortodox. Potrivit profesorului Traian Lazăr, evenimentul a fost marcat de frământările politice interne după ce, la 17 ianuarie 1922, Brătianu a format un guvern alcătuit exclusiv din membri ai PNL. „Iorga este furios şi declară că regele şi-a vândut sufletul liberalilor şi mi-a comunicat că el şi ai lui nu vor veni la botez. Ce bătrân nebun şi pătimaş”, nota regina Maria la 19 ianuarie1922. Iorga considera că, fiind ignorat ca politician de monarh, „am dreptul să ignorez Coroana ajunsă vasală Brătienilor”.

Ceilalţi lideri ai partidelor politice au adoptat aceeaşi atitudine, astfel încât la botezul principelui Mihai au participat, în afara membrilor familiei regale doar liberalii şi reprezentanţii armatei. „Toţi au fost puţin încurcaţi, deoarece botezul ortodox este complicat, copilul trebuind să fie dezbrăcat ca să fie complet băgat în apă. Contrar însă celor aşteptate, Mihai s-a comportat admirabil. Părea chiar că-i place. A fost tot timpul treaz şi nu a plâns deloc. Este un copil splendid, cu o faţă fără pereche, rotundă, trandafirie, ca de ceară şi cu gropiţe. S-a comportat atât de uimitor de bine şi a fost atât de adorabil, încât parcă ar fi făcut-o în mod special“, a notat regina Maria în însemnările sale ceremonia botezului.

Continuarea articolului pe Adevărul.ro