Comorile faraonilor, căutate de jefuitorii de morminte
De mii de ani, oamenii au dezgropat monumente, morminte, orașe întregi și au adunat artefacte valoroase. De cele mai multe ori, aceștia nu erau nici arheologi, nici savanți, ci jefuitori în căutare de bani și de bogății.
De pildă, cele mai prădate au fost mormintele magnifice ale Egiptului încă de la construirea Piramidelor, care, după cum se știe, aveau camere secrete ce ascundeau comorile defunctului, așezate acolo tocmai pentru a le pune la adăpost de hoți. Istoria menționează că, la mijlocul anilor 1800, în Egipt, un om își căuta capra pierdută și a dat din întâmplare peste mormântul faraonului Ramses I.
Deși mulți arheologi pun la îndoială povestea, aceștia sunt de părere că existau grupuri organizate de jefuitori care cercetau cu atenție mormintele ce urmau a fi prădate. Mumiile și artefactele erau vândute celor care ofereau sume considerabile.
Napoleon a luat ca pradă de război artefacte egiptene
Mulți arheologi timpurii au lucrat în slujba armatelor invadatoare. De exemplu, când generalul Napoleon Bonaparte al Franței a invadat Egiptul în 1798, el a adus artiști, arheologi și istorici pentru a documenta cucerirea. Se zice că trupele lui Napoleon s-au întors acasă cu tone de artefacte egiptene: statui, coloane, sicrie, tăblițe din piatră, aflate astăzi la Muzeul Luvru din Paris.
Tot sub comanda lui Napoleon, un ofițer francez a descoperit în iulie 1799 Piatra din Rosetta, Egipt, care era spartă și incompletă. Piatra, din granit negru, de formă aproximativ rectangulară, cuprinde trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite: hieroglifică, demotică și greacă.
De ce este considerată o descoperire impresionantă? Până la acel moment, nimeni nu știa să citească hieroglifele egiptene antice. Cum inscripțiile spun același lucru în trei scripturi diferite, iar oamenii de știință încă mai puteau citi greaca veche, Piatra Rosetta a devenit o cheie valoroasă pentru descifrarea hieroglifelor.
Inscripția de pe Piatra Rosetta este un decret adoptat de un consiliu de preoți și face parte dintr-o serie care vorbește despre tânărul Ptolemeu al V-lea, în vârstă de 13 ani, aflat la prima aniversare a încoronării sale în Egipt (anul 196 î.Hr.). (...)
Comorile Regelui Tut
Pe lista celor mai spectaculoase descoperiri din toate timpurile se găsește, cu siguranță, mormântul lui Tutankhamon din Valea Regilor, Egipt, dezvăluit la 4 noiembrie 1922. Supranumit Regele Tut, faraonul egiptean a domnit din 1333 î.Hr. (când avea doar nouă ani) până la moartea sa în 1323 î.Hr.
După ce a murit, conform tradiției, Tutankhamon a fost mumificat și îngropat într-un mormânt plin cu lucrări de artă, bijuterii și comori. Nisipurile mișcătoare ale deșertului au ascuns rapid mormântul, iar acesta a stat în mare parte așa timp de mai bine de 3.000 de ani.
Acest text este un fragment din articolul „Bogățiile pământului. Descoperiri arheologice care scot la lumină culturi dispărute”, publicat în numărul 248 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.
Foto: Getty Images
