Cinematografele de lux ale Bucureștiului de altădată
În anii '30 ai secolului trecut au început să apară în București cinematografele încadrate în așa-numita categorie de lux.
Existau bufete, se vindeau programele filmelor sau chiar calendare cu fotografiile artiștilor marilor case de film, în special americane. Tot aici începuse moda introducerii, înaintea prezentării filmelor, a Jurnalelor de actualități unde erau prezentate diferite evenimente de natură politică, economică, artistică sau de fapt divers. Aveau loc la aceste cinematografe premiere sau chiar prezentarea unor artiști protagoniști. Aici s-a introdus diferențierea categoriilor biletelor în funcție de loc sau de ora de desfășurare a spectacolelor.
Se căuta permanent îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a vizionărilor și confort a spectatorilor, propunându-se diverse inovații: pauzele nu se mai făceau pentru schimbarea rolelor aceluiași film, ci pentru o parte distinctă a acestuia sau pentru un al doilea film, așa-zis „în completare”, timp în care spectatorii puteau vizita bufetul sau o mică expoziție cu o tematică legată de subiectul filmului respectiv sau despre actori în general, ale căror portrete erau expuse în holurile sălilor.
Existau garderobe și plasatoare-supraveghetoare, sălile aveau difuzoare cu fidelitate. De asemenea, începuseră să apară ecrane mai late, mai ales în preajma anilor ’40.
Interesant de menționat este și faptul că pentru a se crea o atmosferă cât mai agreabilă, la propriu, plasatoarele pulverizau în timpul desfășurării filmului soluții parfumate din niște pompe de mână, identice ca format cu cele de tip „flit-tox”, aceasta cu mult înainte de apariția aerului condiționat.
Astfel, puterea de atracție a cinematografelor a tot crescut, iar calitatea lor s-a îmbunătățit, influenţând în bine și pe cele de cartier, mai sărace, al căror număr s-a extins rapid, pătrunzând către zonele mărginașe, unde aveau spațiu de desfășurare, reușind să atragă cele mai de jos pături sociale ale Bucureștiului și devenind cu timpul adevărate modele culturale.
Evenimente, comici, dive și juni-primi pe marile ecrane bucureştene
La cinematografele centrale sau așa-zise de lux, pe lângă proiecția propriu-zisă a filmelor, aveau loc și alte manifestări artistice de diferite profiluri și direcții. Se poate menţiona, de pildă, desfășurarea finalelor diverselor concursuri de „miss”, de dans sau de asemănare cu figurile marilor vedete de cinema, toate acestea anunțate din timp și organizate de diferite publicații, în special de marile jurnale ca „Universul”, „Realitatea Ilustrată” şi altele.
Tot aici aveau loc premierele multor filme celebre, ce se desfășurau aproape simultan cu cele din marile capitale ale „Bătrânului continent” sau venite de peste ocean. Subiectele se diversificaseră foarte mult, ajungându-se de la filme de călătorii la filme ce prezentau spectacole de operă, operetă sau chiar teatru.
La aceste premiere se etalau toalete și mașini scumpe, participau artiștii protagoniști, precum și personalitățile politice ale momentului sau jurnaliști specializați. Toate aceste evenimente beneficiau de reclame generoase expuse pe frontispiciul intrărilor sediilor cinematografelor de lux care aveau prevăzute din proiectare panouri speciale.
Dar reclame generoase ale acestor cinematografe cu spectacole deosebite ale caselor renumite ca MGM, Paramount, Fox Universal se puteau citi și în marile publicații ale timpului. De altfel, aceste case de producţie dezvoltaseră o adevărată industrie a decorurilor și a costumelor, precizând și faptul că se scriau partituri și se lansau șlagăre noi chiar în filme, multe rămase celebre („Skandal in Budapest”, „Rio Rita”, „L’ile d’amour” sau „Shades of Hades”), interpretate de artiști faimoşi ca Tino Rossi, Pola Negri sau Rosita Serano.
Filmele color
Odată cu progresul tehnologic s-au introdus dublajele vocilor interpreților, reușindu-se răspândirea mai rapidă a originalelor filmelor, s-au atașat subtitrările și au apărut cascadorii actorilor, culminând cu producerea efectelor speciale, ce dinamizau în mod substanțial acțiunea filmelor.
Putem chiar menționa apariția primelor tehnicolor, care apăreau întâi, evident, pe Bulevardul Elisabeta: la Trianon, Vox, Regal, Femina, Darly, Capitol, Bul. Palace, Bizantin și Arpa. Filme color se puteau vedea și pe Rahova: la Aida, Paris, Rahova, Voga sau Sinaia de la nr. 265; pe lunga Cale a Griviţei: Diana la nr. 10, Femina la 12, Ferdinand, Grivița 2, Lia, Lux, Marna, Atelierele Grivița, Roma și Triumf, pe lângă mai vechile Franklin sau Marconi. Mergând ceva mai departe, găsim cunoscutele cinematografe de pe Calea Văcăreşti: Apollo, Flora, Izbânda, Gloria, Lyra și Tivoli sau mai vechiul Comercial.
Pe Calea Moşilor: vechiul Jupiter, American și Francez, completate de mai noul Splendid. Încheiem cu Clea Dudeşti, care avea cinematograful Edison la nr. 5 și Jupiter la 97, pe lângă vechile Iluzion, Progresul și Rex. Multe cinematografe se găseau însă prin Obor-Pantelimon, Călărași-Piața Națiunii, în cartiere precum Schitu Măgureanu, Tei, Giurgiului și chiar Ferentari.
Apăruseră, așa cum am amintit, și ateneele populare. Cel mai cunoscut era Dichiu din Romană 99, apoi Facla de la Școala Greacă, Principesa Elena din Ion Mincu și Spiru Haret Obor pe Ferdinand 89, En. Văcărescu din Șerban Vodă 62, Voievodul Mihai din Griviței 56. În cartiere mai erau și alte atenee ca Alexandru Vlahuță în Floreasca 5, Grozăvești în șoseaua Grozăvești 9, Mihai Popescu în Măgurele 93, Episcop Dositei Filitti pe Mașina de Pâine 15, Regina Maria în Giulești 5, Roman pe Victoriei 92, Mircea Basarab în Elefterescu 14, Mihai Eminescu pe Gral. Popovăț nr. 5 sau Spiru Haret pe Iordache Golescu 2.
Fragmentul face parte din articolul „Vechi cinematografe bucureştene: Călătorie în istorie”, publicat în numărul 258 al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 14 iulie - 14 august, și în format digital pe platforma paydemic.
FOTO: Profimedia
