Christina Galitzi despre imigran╚Ťii rom├óni ├«n SUA la ├«nceputul secolului XX jpeg

Christina Galitzi despre imigran╚Ťii rom├óni ├«n SUA la ├«nceputul secolului XX

Christina Galitzi este un sociolog rom├ón uitat pe nedrept. Format─â ├«n Statele Unite, unde ├«╚Öi ia doctoratul ├«n ╚Ötiin╚Ťe politice la Columbia University, ea public─â ├«n anul 1929 volumul de pionierat A Study of Assimilation Among the Romanians of the United States (Studiu asupra asimil─ârii la rom├ónii din Statele Unite, New York: Columbia University Press, 282 p.). Volumul acesta, care ar trebui tradus ╚Öi pus la dispozi╚Ťia publicului din Rom├ónia, este consacrat ├«nceputurilor imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti ├«n SUA.

Lucr├ónd cu cifre furnizate de administra╚Ťia american─â ╚Öi de comunit─â╚Ťile rom├óno-americane, Galitzi stabile╚Öte predominan╚Ťa, printre imigran╚Ťi, a rom├ónilor din Austro-Ungaria de p├ón─â la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial. Ea demonstreaz─â adaptabilitatea imigran╚Ťilor rom├óni, care efectueaz─â ├«ntr-o singur─â genera╚Ťie trecerea de la via╚Ťa rural─â la cea urban─â ╚Öi de la munca ├«n agricultur─â la munca ├«n fabrici, ajung├ónd s─â c├ó╚Ötige salarii peste medie ├«n ╚Ťara de adop╚Ťie. Galitzi vorbe╚Öte pentru prima dat─â ╚Öi despre noua emigrare, din SUA ├«n Rom├ónia ├«ntregit─â, a unui mare num─âr de rom├óno-americani dup─â ├«ncheierea Primului R─âzboi Mondial.

Realizarea volumului A Study of AssimilationÔÇŽ, de care ne vom ocupa ├«n cele ce urmeaz─â, a fost f─âcut─â posibil─â de o burs─â Rockefeller de doi ani (1927-1928). Cercetarea de teren s-a desf─â╚Öurat ├«ntre 22 mai ╚Öi 30 septembrie 1927, comport├ónd studiul de caz a 150 familii, dintre care 100 apar╚Ťineau coloniei rom├óne╚Öti din Chicago, iar restul de 50 unui num─âr de 16 colonii din statele Ohio (├«n ora╚Öele Akron, Alliance, Cleveland ╚Öi Youngstown), Pennsylvania (├«n ora╚Öele Homestead, McKeesport, Pittsburgh ╚Öi Philadelphia), New Jersey (├«n ora╚Öele Columbus ╚Öi Florence), Michigan (├«n ora╚Öele Detroit ╚Öi Trenton), Indiana (├«n ora╚Öele Gary ╚Öi Indiana Harbor), Massachusetts (├«n ora╚Öul Worcester) ╚Öi din New York City.

A Study of Assimilation jpg jpeg

Din timpul de observare avut la dispozi╚Ťie, ╚Öase s─âpt─âm├óni au fost consacrate studierii rom├ónilor din cele 16 localit─â╚Ťi enumerate, iar zece s─âpt─âm├óni cercet─ârii coloniei rom├óne╚Öti din Chicago. ├Än restul anului 1927 ╚Öi ├«n 1928 colonia rom├ónilor din New York s-a aflat constant ├«n aten╚Ťia cercet─âtoarei, care a participat activ la via╚Ťa ei.

Obiectul cercet─ârii ├«l reprezint─â pentru Galitzi nu imigran╚Ťii originari din Rom├ónia (al c─âror grup include, al─âturi de rom├óni, ╚Öi evrei, turci, germani, bulgari etc.), ci imigran╚Ťii rom├óni (veni╚Ťi ├«n Statele Unite din Rom├ónia, Austro-Ungaria, Rusia, Turcia ╚Öi Grecia). ├Än ansamblul imigran╚Ťilor rom├óni, ea identific─â trei grupuri principale: (1) rom├ónii din Vechiul Regat (├«ndeosebi munteni ╚Öi olteni), care ├«ncep s─â imigreze ├«n SUA ├«n jurul anului 1890; (2) rom├ónii din Austro-Ungaria de p├ón─â la sf├ór╚Öitul Primului R─âzboi Mondial, cu alte cuvinte, transilv─ânenii, b─ân─â╚Ťenii ╚Öi bucovinenii, care sosesc ├«n SUA ├«ncep├ónd din 1896; ╚Öi (3) macedo-rom├ónii din Grecia ╚Öi Turcia, care imigreaz─â ├«n SUA ├«ncep├ónd cu 1903.

Grupul care d─â consisten╚Ť─â imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti este grupul al doilea, iar perioada ├«n care fluxul imigran╚Ťilor for╚Ťeaz─â vizibilitatea ╚Öi recunoa╚Öterea oficial─â este cea cuprins─â ├«ntre 1900 ╚Öi data ├«ncheierii culegerii (1928).

O imigra╚Ťie de transilv─âneni, b─ân─â╚Ťeni ╚Öi bucovineni

De un flux stabil de imigran╚Ťi rom├óni ÔÇô arat─â Christina Galitzi ÔÇô nu se poate vorbi, deci, cu adev─ârat dec├ót ├«ncep├ónd cu anul 1900, imigran╚Ťii originari din Rom├ónia (mai precis din Vechiul Regat) ├«ntre 1881-1900 fiind, ├«n marea lor majoritate, evrei.

Galitzi stabile╚Öte dimensiunile imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti pe baza datelor furnizate de administra╚Ťia american─â. Cifrele indicate tind astfel s─â fie u╚Öor inferioare celor stipulate de frunta╚Öii coloniilor rom├óne╚Öti sau celor care apar ├«n cartea lui Drutzu ╚Öi Popovici. Explozia numeric─â, arat─â autoarea, se produce ├«n perioada 1901-1910, c├ónd imigreaz─â ├«n Statele Unite 82.210 rom├óni (2.916 din Rom├ónia, 76.551 din Austro-Ungaria ╚Öi 2.743 din alte ╚Ť─âri, ├«n spe╚Ť─â mai ales din Grecia). ├Änainte de aceast─â perioad─â nu dispunem de date americane separ├ónd rom├ónii de evrei sau de alte etnii originare din Rom├ónia dec├ót pentru anii 1899-1900, c├ónd imigran╚Ťii rom├óni totalizeaz─â 494 suflete (274 provenind din Rom├ónia, 204 din Austro-Ungaria ╚Öi 16 din alte ╚Ť─âri).


Roman la Ellis Island jpg jpeg

Român în cojoc de oaie pe Ellis Island, în jurul anului 1906 (parte a unei serii de portrete realizate pe insulă de fotograful Augustus Francis Sherman)

Dup─â aceast─â perioad─â, r─âzboiul ╚Öi ├«ntregirea ╚Ť─ârii prin alipirea Transilvaniei, Banatului ╚Öi Bucovinei provoac─â o reducere a imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti la 54.978 suflete (dintre care 2.737 emigra╚Ťi din Rom├ónia, 47.812 originari din Austro-Ungaria ╚Öi 4.429 originari din alte ╚Ť─âri). ├Än sf├ór╚Öit, cotele din ce ├«n ce mai mici atribuite rom├ónilor (ca ╚Öi celorlal╚Ťi imigran╚Ťi provenind din Europa s─âr─âcit─â de r─âzboi) prin m─âsurile restrictive luate de guvernul american ├«n 1921, 1922 ╚Öi mai cu seam─â 1924 reduc num─ârul imigran╚Ťilor rom├óni dintre 1921-1924 la 10.569 (dintre care 8.412 din Rom├ónia, 66 din Austro-Ungaria ╚Öi 2.091 din alte ╚Ť─âri), iar ├«ntre 1925-1928 la numai 1.575 (965 din Rom├ónia, 4 din Austro-Ungaria ╚Öi 606 din alte ╚Ť─âri). Rezult─â astfel, pentru perioada 1899-1928, un total de 149.826 imigran╚Ťi rom├óni ├«n SUA. (dintre care 15.304 veni╚Ťi din Rom├ónia, 124.367 veni╚Ťi din Austro-Ungaria ╚Öi 9.885 veni╚Ťi din alte ╚Ť─âri). Imigra╚Ťia rom├óneasc─â ├«n SUA era a╚Öadar ├«n 1929, arat─â Christina Galitzi, o imigra╚Ťie de transilv─âneni, b─ân─â╚Ťeni ╚Öi bucovineni care au p─âtruns pe teritoriul american ├«ndeosebi ├«n perioada 1900-1920.

Imigrări și emigrări

Cifra de 149.826 a imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti nu reprezint─â ├«ns─â dimensiunile reale ale elementului rom├ónesc ├«n SUA la 1928. P├ón─â ├«n anul 1908, administra╚Ťia american─â, asum├ónd c─â circula╚Ťia imigran╚Ťilor se efectueaz─â exclusiv ├«n direc╚Ťia Statelor Unite, nu a ├«nregistrat num─ârul emigr─ârilor din cadrul coloniilor de imigran╚Ťi. ├Äntre 1908 ╚Öi 1928, cifrele oficiale arat─â ├«ns─â c─â s-au repatriat un num─âr de 68.965 rom├óni, maxima ├«nregistr├óndu-se pentru intervalul pivot r─âzboi-re├«ntregire dintre 1911-1920 (c├ónd p─âr─âsesc SUA repatriindu-se 40.756 rom├óni) ╚Öi pentru intervalul 1921-1924 (c├ónd emigreaz─â din SUA repatriindu-se 15.005 rom├óni).

Cauzele emigr─ârii rom├ónilor din SUA sunt, dup─â Christina Galitzi, determinate de un num─âr de factori printre care succesul economic rapid al imigran╚Ťilor, recesiunile industriale din 1907 ╚Öi 1911, care amenin╚Ťau s─â le reduc─â la zero economiile, c├ó╚Ötigurile mari realizate de muncitorii din SUA ├«n anii r─âzboiului care, traduse ├«n moneda ╚Ť─ârii, se transformau peste noapte ├«n milioane, reformele agrare rom├óne╚Öti din 1919 ╚Öi 1921, care f─âceau posibil─â cump─ârarea de c─âtre ╚Ť─ârani a p─âm├óntului st─âp├ónit anterior de latifundiari. Raportul acesta dintre imigrare ╚Öi emigrare e unul dintre primele indicii statistice cu privire la caracterul ├«n mare parte temporar al imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti din primele trei decenii ale secolului XX.

O sociologie concret─â, urban─â, transna╚Ťional─â

La ├«ntoarcerea ├«n ╚Ťar─â, la mijlocul anilor 1930, Christina Galitzi va deveni membr─â a Institutului Social Rom├ón condus de Dimitrie Gusti, activ├ónd ├«n paralel, al─âturi de Xenia Costa-Foru ╚Öi Veturia Manuila, ca profesoar─â la ┼×coala Superioar─â de Asisten╚Ť─â Social─â. ├Än 1938-1939, Gusti ├«i ├«ncredin╚Ťeaz─â conducerea Secretariatului General al celui de-al XIV-lea Congres Interna╚Ťional de Sociologie, care urma s─â se desf─â╚Öoare la Bucure╚Öti ├«n septembrie 1939.

├Äntre 1938 ╚Öi 1942, Galitzi semneaz─â cu regularitate ├«n paginile revistei ÔÇ×Sociologie rom├óneasc─âÔÇŁ, pled├ónd pentru ÔÇ×organizarea unei Facult─â╚Ťi de ┼×tiin╚Ťe Sociale de tip americanÔÇŁ la Bucure╚Öti, discut├ónd rolul sociologiei americane ÔÇ×├«n organizarea Statelor-UniteÔÇŁ, prezent├ónd aspecte ale ÔÇ×economiei dirijate ├«n regiunile rurale ale Statelor UniteÔÇŁ ╚Öi Serviciul Social din Chile (considerat la vremea aceea ca dep─â╚Öind prin ├«nf─âptuiri Serviciului Social american), ├«n care vedea elemente de natur─â s─â hr─âneasc─â reflec╚Ťia asupra lans─ârii, de c─âtre ┼×coala Gusti, a Serviciului Social obligatoriu pentru tineretul universitar din Rom├ónia, sau f─âc├ónd cunoscut─â sociologilor din ╚Ťar─â colaborarea dintre Funda╚Ťia ÔÇ×Near EastÔÇŁ din New York ╚Öi Universitatea din Sofia ├«n vederea organiz─ârii plasei model economico-sociale Plevna din Bulgaria.

Sociologia practicat─â de Galitzi e o sociologie urban─â, transna╚Ťional─â, atent─â la aspectele complexe ale societ─â╚Ťilor moderne ╚Öi la efectele lor globale, dominat─â de preocuparea de a servi concret colectivit─â╚Ťile pe marginea c─ârora reflecteaz─â sociologul. Dup─â 23 august 1944, prin natura subiectelor tratate ╚Öi a disciplinei pe care o reprezint─â, Christina Galitzi intr─â ├«n conul de umbr─â care se ├«ntinde asupra sociologiei rom├óne╚Öti interbelice.

Profilul imigra╚Ťiei

├Än ce prive╚Öte profilul, imigra╚Ťia rom├óneasc─â este ├«n perioada 1900-1929 o imigra╚Ťie prioritar masculin─â. Din totalul de 149.826 imigran╚Ťi, 83,4% sunt b─ârba╚Ťi ╚Öi 16,6% sunt femei. Ca ╚Öi num─ârul mare de emigr─âri, discrepan╚Ťa dintre num─ârul de b─ârba╚Ťi ╚Öi num─ârul de femei semnaleaz─â caracterul temporar al imigr─ârii rom├óne╚Öti ├«n SUA. Rom├ónii vin ├«n America spre a-╚Öi procura suma de bani necesar─â cump─âr─ârii unei case, unui teren etc., revenind apoi ├«n ╚Ťar─â. Dup─â 1921, raportul numeric dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei se echilibreaz─â, ├«ndeosebi prin emigrare: se re├«ntorc ├«n Rom├ónia 71,3% din b─ârba╚Ťi ╚Öi numai 18% din femeile imigrate.

Dezechilibrul masculin/feminin ╚Öi, implicit, imigra╚Ťiile nefamiliale sunt caracteristice, dup─â cum a ar─âtat-o H.P. Fairchild1, asa-numi╚Ťilor ÔÇ×new immigrantsÔÇŁ, veni╚Ťi din Austro-Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Rom├ónia, Rusia, Serbia, Spania, Siria ╚Öi Turcia. Vechea imigra╚Ťie (ÔÇ×old immigrationÔÇŁ), incluz├ónd imigran╚Ťi originari din Anglia, Irlanda, Sco╚Ťia, Wales, Belgia, Danemarca, Fran╚Ťa, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia ╚Öi Elve╚Ťia, este dimpotriv─â, de la ├«nceput, o imigra╚Ťie de familii, ├«n care num─ârul b─ârba╚Ťilor ╚Öi num─ârul femeilor se apropie de egalitate. O imigra╚Ťie, a╚Öadar, mai confortabil─â, mai pu╚Ťin stresant─â pe plan psihologic.

V├órsta medie a 92,8% dintre imigran╚Ťii rom├óni e cuprins─â ├«ntre 14 ╚Öi 44 ani. E v├órsta muncii productive, la b─ârba╚Ťi ca ╚Öi la femei.

Ocupa╚Ťia de baz─â a 89% dintre imigran╚Ťi este agricultura. Ei vor trebui ╚Öi, demonstreaz─â Galitzi, vor reu╚Öi s─â se reprofileze rapid, devenind, ├«n marea lor majoritate, muncitori industriali.

Pe m─âsura trecerii timpului, num─ârul de imigran╚Ťi analfabe╚Ťi scade. El reprezint─â 35% ├«ntre 1899-1910, 33,2% ├«ntre 1911-1920 ╚Öi numai 3,5% ├«ntre 1921-1928. Fenomenul e de pus ├«n leg─âtur─â cu obligativitatea ╚Ötiin╚Ťei de carte pentru imigran╚Ťii ├«n SUA ├«ncep├ónd cu anii 1920. Important e ├«ns─â faptul ÔÇô subliniaz─â Christina Galitzi ÔÇô c─â ╚Ötiin╚Ťa de carte nu reprezint─â o indica╚Ťie pertinent─â cu privire la capacitatea de adaptare la exigen╚Ťele noului mediu a imigran╚Ťilor.

Din punct de vedere al afilierii religioase, 90.000 de imigran╚Ťi rom├óni sunt grec-ortodoc╚Öi; 1.700 sunt greco-catolici; iar 850 sunt bapti╚Öti.


consulatul SUA jpg jpeg

La Consulatul american din Bucure┼čti, ├«n anii 1920, complet├ónd o aplica┼úie ├«n vederea emigr─ârii ├«n SUA

Ra╚Ťiunile imigr─ârii rom├ónilor ├«n SUA sunt ├«n primul r├ónd economice pentru cei originari din Rom├ónia sau din Grecia. Imigran╚Ťii din Transilvania, Banat ╚Öi Bucovina p─âr─âsesc ├«n schimb Austro-Ungaria din motive at├ót economice, c├ót ╚Öi politice2. Supu╚Öi, dup─â 1867, unei politici de maghiarizare for╚Ťat─â care contrazicea tacit legea na╚Ťionalit─â╚Ťilor din 1868, rom├ónii transilv─âneni sunt pu╚Öi s─â pl─âteasc─â taxe de patru ori mai mari dec├ót cele ale secuilor, ╚Övabilor sau ungurilor din celelalte districte electorale; num─ârul reprezentan╚Ťilor lor politici este ├«n schimb redus; votarea se desf─â╚Öoar─â ├«n prezen╚Ťa armatei; libertatea presei nu este respectat─â (numai ├«ntre 1886 ╚Öi 1908 sunt aresta╚Ťi ╚Öi ├«nchi╚Öi 367 ziari╚Öti rom├óni); limba maghiar─â e impus─â ╚Öcolilor rom├óne╚Öti, de╚Öi acestea nu primiser─â niciun sprijin de la stat ╚Öi serveau o popula╚Ťie de 4.000.000 rom├óni, care pl─âtea taxe considerabile. Conform Legii Trefort din 1879, ├«nv─â╚Ť─âtorii rom├óni erau obliga╚Ťi ca, ├«n termen de ╚Öase ani, s─â ├«nve╚Ťe maghiara pentru a preda ├«n aceast─â limb─â ├«n toate clasele ╚Öcolilor primare rom├óne╚Öti. Legea din 1883 a impus limba maghiar─â ├«n ╚Öcolile primare, iar cea din 1891, ├«n gr─âdini╚Ťe.

Ca reac╚Ťie la politica aceasta de asimilare for╚Ťat─â, rom├ónii transilv─âneni creeaz─â ├«n anul 1881 Partidul Na╚Ťional Rom├ón din Ungaria, cer├ónd autorit─â╚Ťilor folosirea limbii rom├óne ├«n administra╚Ťie ╚Öi justi╚Ťie ├«n jude╚Ťele locuite de rom├óni; numirea unor oficialit─â╚Ťi dintre rom├óni sau dintre ungurii care vorbesc rom├óne╚Öte; autonomie religioas─â ╚Öi cultural─â; ├«ncetarea politicii de maghiarizare. ├Än ciuda memorandului trimis de studen╚Ťii din Rom├ónia (pe care Franz Josef ├«l respinge, la interven╚Ťia magna╚Ťilor maghiari), rom├ónii continu─â s─â fie maltrata╚Ťi, penaliza╚Ťi cu amenzi sau ├«nchi╚Öi. Mul╚Ťi rom├óni ardeleni ├«╚Öi topesc economiile pl─âtind spre a-i elibera din ├«nchisori pe cona╚Ťionalii lor. To╚Ťi ace╚Öti factori ├«i determin─â s─â se expatrieze, emigr├ónd ÔÇô ├«n parte permanent ╚Öi ├«n parte sezonier ÔÇô fie ├«n Vechiul Regat (├«ntre 1899-1913 ajung aici 102.378 transilv─âneni), fie ├«n Statele Unite.

Pe plan economic, pu╚Ťini rom├óni din Transilvania dispun de propriet─â╚Ťi; reformele din 1783, 1848, 1869 le repartizeaz─â p─âm├óntul cel mai pu╚Ťin productiv; guvernul austro-ungar colonizeaz─â cu unguri jude╚Ťele b─ân─â╚Ťene Cara╚Ö-Severin, Some╚Ö, Cojocna, Vi╚Ťa ╚Öi F─âget. Munca rom├ónilor e prost pl─âtit─â ├«n raport cu cea a germanilor sau a secuilor.

├Än ciuda originii rurale a majorit─â╚Ťii imigran╚Ťilor rom├óni, distribu╚Ťia lor ├«n SUA este predominant urban─â, numai 9% dintre ei a╚Öez├óndu-se ├«n districte rurale. Un total de 94% din imigran╚Ťii rom├óni se stabilesc ├«n 12 state americane: New York (39%), Ohio (12,7%), Pennsylvania (10,9%), Michigan (6,2%), Illinois (6,1%), New Jersey (4,4%), Indiana (2,7%), California (2,3%), Minnesota (2,3%), North Dakota (1,8%), Montana (1,6%), Massachusetts (1,4%). Dintre ei, 74,7% tr─âiesc ├«n 12 ora╚Öe de peste 100.000 locuitori: ├«n New York City (38.138 imigran╚Ťi rom├óni), Philadelphia (5.645 imigran╚Ťi rom├óni), Chicago (5.137 imigran╚Ťi rom├óni), Detroit (4.468 imigran╚Ťi rom├óni), Cleveland (4.377 imigran╚Ťi rom├óni), Pittsburgh (1.493 imigran╚Ťi rom├óni), Minneapolis (1.484 imigran╚Ťi rom├óni), Youngstown (1.375 imigran╚Ťi rom├óni), Newark (307 imigran╚Ťi rom├óni), St Louis (1.200 imigran╚Ťi rom├óni), Los Angeles (927 imigran╚Ťi rom├óni) ╚Öi San Francisco (765 imigran╚Ťi rom├óni)3.

Din cei 9.367 români care trăiesc în 1927 în districte rurale ale Statelor Unite, 693 conduc ferme (533 fiind proprietari, 7 manageri și 153 arendași), iar restul sunt lucrători agricoli în Colorado, North Dakota, South Dakota, Idaho, Wyoming, Ohio, New Jersey, Pennsylvania, Michigan, Illinois, Indiana și Wisconsin.


cursuri de engleza jpg jpeg

Cursuri de engleză pentru imigranţii care lucrează la Ford Motor Company (Detroit, Michigan)

Spre deosebire de alte ÔÇ×imigra╚Ťii noiÔÇŁ, ├«n care ├«ntreaga popula╚Ťie a fost absorbit─â de o singur─â ocupa╚Ťie (ne putem g├óndi la ╚Ť─âranii franco-canadieni veni╚Ťi din Qu├ębec, care se angajeaz─â monolitic ├«n industria textil─â din Noua Anglie ├«ntre 1860 ╚Öi 1930), rom├ónii sunt atesta╚Ťi ├«n 18 bran╚Öe ale industriei de manufactur─â ╚Öi minerit ├«nc─â din anul 1916, iar diversificarea spore╚Öte cu trecerea timpului. Principalele ramuri ├«n care lucreaz─â imigran╚Ťi rom├óni sunt industria fierului ╚Öi a o╚Ťelului (├«n Ohio, Pennsylvania, Illinois ╚Öi Indiana), minele de c─ârbuni (├«n Pennsylvania ╚Öi West Virginia), industria automobilului (├«ntre 10 ╚Öi 12 mii de rom├óni lucreaz─â ├«n Michigan pentru Dodge Brother Motor Company la Detroit, Buick Motor Company ╚Öi Chevrolet Motor Company la Flint, Ford Motor Company ├«n Highland Park, Fordson ╚Öi Dearborn-Detroit), industria cauciucului, concentrat─â la Akron (unde 500 de rom├óni lucreaz─â la Firestone Tire and Rubber Company, Goodrich Rubber Company, Goodyear Rubber Company sau Miller Rubber Company), ╚Öi industria c─ârnii (peste 1.200 de rom├óni lucreaz─â ├«n abatoare ╚Öi ambalarea c─ârnii ├«n Chicago-Illinois, St. Louis-Missouri, Cincinatti-Ohio, Kansas City-Kansas, sau South Omaha-Nebraska). ├Än toate aceste industrii, rom├ónii ÔÇô veni╚Ťi mai t├órziu ÔÇô sunt angaja╚Ťi ├«n muncile cele mai grele ╚Öi mai prost pl─âtite. Pu╚Ťini dintre ei sunt mae╚Ötri sau ╚Öefi de echip─â (la uzinele Ford, ├«n uzinele de cauciuc din Akron, ├«n fabrica de s├órm─â din Trenton etc.).

Rom├ónii din California (stabili╚Ťi mai ales la Los Angeles ╚Öi ├«n ├«mprejurimi) lucreaz─â ├«n gr─âdin─ârit, la str├ónsul recoltelor (cum o fac acum imigran╚Ťii clandestini din Mexic) sau ├«n industria conservelor de fructe.

Femeile lucreaz─â ├«n industria tutunului (la Philadelphia), a ├«mbr─âc─âmin╚Ťii (la Chicago, Philadelphia sau New York) sau a c─ârnii, ├«n cur─â╚Ť─âtorii (la Chicago, Cleveland, Detroit, Philadelphia), ├«n manufacturile de dantel─â sau l├ón─â (din Philadelphia, Trenton-New Jersey ori Woonsocket-Rhode Island) sau conduc pensiuni (boarding houses) pentru b─ârba╚Ťii nefamili╚Öti veni╚Ťi la lucru ├«n Statele Unite.

Colonia din Chicago, cercetată în detaliu

Galitzi a studiat ├«n mod sistematic condi╚Ťiile de via╚Ť─â ale imigran╚Ťilor rom├óni ├«n colonia din Chicago. Salariile din 1927 ale rom├ónilor se ridicau aici ├«n medie la 44,80$ pe s─âpt─âm├ón─â (7,46$ pe zi), fa╚Ť─â de o medie general─â pe Statele Unite care era ├«n 1925 de trei-cinci dolari pe zi pentru lucr─âtorii necalifica╚Ťi ╚Öi de cinci-zece dolari pe zi pentru lucr─âtorii califica╚Ťi. Familiile nu aveau mai mult de doi copii, majoritatea imigran╚Ťilor rom├óni din Chicago fiind b─ân─â╚Ťeni din Comlo╚Ö, iar ├«n Banat practic├óndu-se de mult─â vreme controlul na╚Öterilor, cum o vor ar─âta de altfel, ├«n anii 1930, cercet─ârile ├«ntreprinse de Institutul Social Banat-Cri╚Öana, condus de Cornel Grof╚Öorean. Spre deosebire de b─ân─â╚Ťeni, transilv─ânenii ╚Öi bucovinenii aveau familii numeroase, cu de la trei p├ón─â la ╚Öase copii.

Mai mult de jum─âtate dintre femei c├ó╚Ötigau 25,85$ pe s─âpt─âm├ón─â, supliment├ónd venitul gospod─âriei, iar copiii (b─âie╚Ťi ╚Öi fete) care lucrau c├ó╚Ötigau ├«n medie 26,50$ pe s─âpt─âm├ón─â. Locuin╚Ťele, impersonale dar func╚Ťional-confortabile, asem─ân─âtoare cu cele ale imigran╚Ťilor polonezi, greci sau s├órbi, se ├«mp─âr╚Ťeau ├«n trei tipuri: (1) apartamente de trei-cinci camere, cu ap─â ╚Öi cuptor cu gaz, situate ├«n case ad─âpostind dou─â p├ón─â la patru familii; (2) apartamente moderne cu b─âi, lumin─â electric─â ╚Öi ├«nc─âlzire central─â; ╚Öi (3) pensiuni (├«n care locuiau ├«ntre unul ╚Öi trei oameni per camer─â), cu baie, buc─ât─ârie, hol, sufragerie, living ╚Öi camer─â de fumat ├«n comun ╚Öi cu un sistem de organizare cooperativ─â care asigura hrana gratuit─â a gazdei prin cotizarea chiria╚Öilor.

Tineri români în America

9 IMG 2491 JPG jpeg

Chiria varia de la 5$ pe lun─â pentru o camer─â la 80$ pentru un apartament modern confortabil, fiind ├«n medie de 24$ lunar. Dintre familiile cercetate ├«n colonia din Chicago, 67 tr─âiau cu chirie ╚Öi 33 aveau case proprii cu o valoare estimat─â ├«ntre 3.500 ╚Öi 12.000$. Condi╚Ťiile de via╚Ť─â din 1927, conchide Galitzi, se ├«mbun─ât─â╚Ťiser─â sim╚Ťitor fa╚Ť─â de 1910, datorit─â c├ótorva factori: (1) trecerea de la imigrarea temporar─â la imigrarea permanent─â pentru o serie de familii; (2) salariile ridicate pl─âtite muncitorilor din SUA ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial ╚Öi (3) con╚Ötientizarea treptat─â, de c─âtre s─âtenii deveni╚Ťi or─â╚Öeni ╚Öi agricultorii deveni╚Ťi muncitori, a importan╚Ťei pe care o au locuin╚Ťele pentru refacerea puterii de lucru ├«n vederea unei munci mai bine remunerate.

├Än ce prive╚Öte gradul de igien─â, Galitzi evalua 79% dintre locuin╚Ťe ca av├ónd standarde ├«nalte, 12% ca av├ónd standarde medii ╚Öi 9% ca fiind sub medie. Dintre familiile studiate, 25 aveau ma╚Öin─â (fa╚Ť─â de o ma╚Öin─â la 5,6 oameni pentru americani ├«n aceea╚Öi perioad─â). Imigran╚Ťii rom├óni se recreau prin activit─â╚Ťi duminicale organizate de Societ─â╚Ťile de ajutor reciproc ╚Öi culturale sau cluburi, merg├ónd la cinematograf sau f─âc├ónd excursii cu ma╚Öina.

Asimilarea cultural─â

Galitzi abordeaz─â procesul de asimilare la trei nivele: economic, cultural ╚Öi etnic. Economic, dup─â cum am v─âzut, imigran╚Ťii rom├óni cerceta╚Ťi s-au dovedit adaptabili, ajung├ónd s─â c├ó╚Ötige salarii peste media curent─â ├«n SUA ╚Öi s─â traverseze cu succes muta╚Ťiile ╚Ť─âran-or─â╚Öean, agricultor-muncitor. Asimilarea etnic─â nu se produsese ├«nc─â, imigran╚Ťii rom├óni continu├ónd s─â se c─âs─âtoreasc─â cu parteneri recruta╚Ťi din Rom├ónia sau din cadrul comunit─â╚Ťii rom├óno-americane.

Pe plan cultural, Galitzi discut─â asimilarea pe genera╚Ťii (are la dispozi╚Ťie dou─â) ╚Öi etape. Etapa ├«nt├ói caracterizeaz─â indivizii din prima genera╚Ťie de imigran╚Ťi. Ea se define╚Öte ├«n termenii unei negocieri par╚Ťiale ├«n care individul renun╚Ť─â con╚Ötient la aspecte publice ale culturii de origine (a) care sunt prea vizibil diferite de cele ale culturii gazd─â sau (b) care contravin stilului de via╚Ť─â ╚Öi de munc─â american, dar (c) men╚Ťine ├«n via╚Ťa personal─â unele elemente identificatoare ale acesteia.


ÔÇ×Nu-mi mai recunosc concet─â╚Ťenii. Arat─â la fel cu to╚Ťi ceilal╚ŤiÔÇŁ

Portul popular cu care sosiser─â ├«n America a fost astfel abandonat relativ rapid de imigran╚Ťii rom├óni de la ├«nceputul secolului XX. Pe de o parte, hainele albe provocau mirarea ╚Öi dispre╚Ťul localnicilor, ├«ncadr├óndu-i ├«n categoria nou-veni╚Ťilor naivi, a╚Öa-numi╚Ťii greenhorn. Pe de alt─â parte, pentru munca ├«n fabrici pe care o prestau, hainele albe nu erau practice. ├Ämbr─âca╚Ťi la fel cu americanii, imigran╚Ťii au ob╚Ťinut degrab─â o invizibilitate protectoare. ├Än 1927-1929, ├«n comunit─â╚Ťile rom├óne╚Öti vizitate de Galitzi r─âm─âseser─â doar c├óteva b─âtr├óne care continuau s─â cread─â c─â ÔÇ×nu te po╚Ťi ├«mbr─âca domne╚Öte dec├ót dac─â te-ai n─âscut domn sau doamn─âÔÇŁ4 ╚Öi purtau ardelene╚Öte fuste lungi negre, pieptare ╚Öi basmale ├«ntunecate. Regrete persistau ├«ns─â. Astfel, un b─ârbat din Chicago observa nostalgic: ÔÇ×

Nu-mi mai recunosc concet─â╚Ťenii. Arat─â la fel cu to╚Ťi ceilal╚Ťi ╚Öi dac─â nu-i aud vorbind rom├óne╚Öte, ├«i iau drept polonezi, sau s├órbi, sau irlandezi. B─ârba╚Ťii ├«╚Öi rad p├ón─â ╚Öi musta╚Ťa, semn al b─ârb─â╚Ťiei. Dar a╚Öa e moda pe aici. Cu fe╚Ťele rase, b─ârba╚Ťii arat─â ca femeile, iar femeile, cu p─ârul tuns scurt, parc─â vor s─â arate b─âie╚Ťe╚Öte. E lumea ├«ntoars─â. Nu pricep cum pot face toate astea ╚Öi pretinde ├«n continuare c─â sunt rom├óniÔÇŁ (p. 136).

Eliminat ├«n cotidianul anonim, costumul na╚Ťional r─âm├ónea ├«ns─â podoaba s─ârb─âtorii ├«n cadrul comunit─â╚Ťii rom├óne╚Öti ╚Öi, prin frumuse╚Ťea lui, dup─â semnarea armisti╚Ťiului, a ajuns s─â fie apreciat chiar ├«n afara ei de o serie de institu╚Ťii americane, ca Y.W.C.A. sau International Institute, care organizau programe artistice, parade ╚Öi concursuri cu rom├óni ├«n port.

ÔÇ×Nun╚Ťile s-au scurtat la o singur─â zi. Cine ├«╚Öi poate ├«ng─âdui s─â petreac─â trei zile?ÔÇŁ

Interdic╚Ťia de a lucra la unele s─ârb─âtori e abandonat─â la r├óndul ei, imigran╚Ťii av├ónd de ales ├«ntre respectarea orarului local de munc─â ╚Öi pierderea slujbei. Galitzi consemneaz─â reac╚Ťia unui b─ârbat (F. din Akron) la care, dup─â cum se vede din pasajul citat, religiozitatea, ├«n care intervin elemente de supersti╚Ťie, e ├«nc─â puternic─â ├«n deliberarea interioar─â:

ÔÇ×Fabricile sunt ├«nchise de Labor Day, dar trebuie s─â lucr─âm de Sf. Gheorghe, de ├Än─âl╚Ťare sau de Sf. Ilie, ca s─â nu mai vorbesc de toate celelalte s─ârb─âtori. Nu ne-ar lovi tr─âznetul dac─â am ├«ndr─âzni s-o facem ├«n ┼óar─â? Acolo obi╚Önuiam s─â mergem cu to╚Ťii la biseric─â, aici mergem la fabric─â. Totu╚Öi, nu uit niciodat─â s─â aprind candela la icoane. ├Än felul ─âsta, con╚Ötiin╚Ťa mi-e ├«mp─âcat─â fa╚Ť─â de sfin╚Ťi. C├óteodat─â m─â g├óndesc c─â am s─â ajung un p─âg├ón. Dar pe urm─â v─âd at├ótea biserici pe aici ╚Öi at├ótea feluri de a fi cre╚Ötin, c─â-mi spun: oamenii ─â╚Ötia cu mai mult─â ├«nv─â╚Ť─âtur─â dec├ót mine trebuie s─â ╚Ötie mai bine, c├ónd lucreaz─â de zilele sfin╚Ťilor ├«n loc s─â mearg─â la biseric─âÔÇŁ (p. 137).

Nuntă românească în America (1913)

Nunta romaneasca in America 1913 jpg jpeg

Nun╚Ťile sunt comprimate ├«ntr-o singur─â zi din acela╚Öi motiv. Galitzi noteaz─â reac╚Ťia unei femei care se afl─â ├«ntr-un stadiu de asimilare mai avansat─â dec├ót F., consider├ónd modificarea duratei nun╚Ťilor ca singura op╚Ťiune ra╚Ťional─â ├«n noile circumstan╚Ťe:

ÔÇ×Nun╚Ťile s-au scurtat la o singur─â zi. Cine ├«╚Öi poate ├«ng─âdui s─â petreac─â trei zile? La fabric─â se ├«nchid por╚Ťile dac─â ├«nt├órzii 15 minute. Dar mai s─â lipse╚Öti dou─â sau trei zile? Po╚Ťi renun╚Ťa la slujb─â. ┼×i apoi, de ce s─â cread─â supraveghetorul sau supraveghetoarea c─â e╚Öti ultimul dintre to╚Ťi. ┼×tii cum e. Nu-mi place s─â-mi am numele de rom├ón discreditat. Am lucrat 12 ani la aceea╚Öi fabric─â ╚Öi de c├óte ori am adus alt─â rom├ónc─â, au angajat-o. Suntem 15 acum ╚Öi ne apreciaz─â. Dar nu lipsim trei zile de dragul petrecerilor la nun╚ŤiÔÇŁ (p. 137).

Observ─âm c─â la informatoarea de fa╚Ť─â, adaptarea se impune nu numai pentru p─âstrarea slujbei, ci ╚Öi din motive de m├óndrie ╚Öi solidaritate comunitar─â.

ÔÇ×Mor╚Ťii no╚Ötri sunt du╚Öi la groap─â f─âr─â muzic─âÔÇŁ

Alte modific─âri ceremoniale ap─âreau ├«n schimb mai greu de acceptat. Era cazul celebr─ârii gr─âbite de c─âtre preot a botezului, ceremonie relativ intim─â ╚Öi ca atare put├ónd fi conservat─â ├«n formele ei din ╚Ťar─â: ÔÇ×botezurile se fac c├ót ai clipi din ochi. Preo╚Ťii se gr─âbesc cu rug─âciunile at├ót de tare ├«nc├ót team─â mi-e c─â duhul cel r─âu nu apuc─â s─â p─âr─âseasc─â pruncul ├«nainte de s─âv├ór╚Öirea tainei Sf├óntului DuhÔÇŁ (p. 137, aceea╚Öi informatoare).     

Graba este mai cu seam─â sup─âr─âtoare la ├«nmorm├ónt─âri, unde, spre deosebire de botez, e ├«n parte impus─â ╚Öi ├«nso╚Ťit─â de un ciorchine de alte schimb─âri. Dna S., una dintre cele dint├ói imigrante, m─ârturise╚Öte c─â nu se poate obi╚Önui cu dusul la groap─â al mor╚Ťilor cu automobilul, ├«n sicriu ├«nchis, f─âr─â muzic─â:

ÔÇ×Nu e timp s─â-i jele╚Öti sau s─â-i duci ├«ncet la locul de veci. Totul se face ├«n grab─â! Sunt ├«nchi╚Öi ├«n sicriu de parc─â ar fi avut boli molipsitoare. Astea sunt dispozi╚Ťiile Consiliului de salubritate. Cum po╚Ťi fi sigur c─â via╚Ťa i s-a curmat ╚Öi c─â omul nu e adormit ad├ónc? Eu, c├ónd v─âd sicriul ├«nchis, m─â tem ca nu cumva rudele sau prietenii s─â fi uitat s─â-i pun─â ├«n m├ón─â banul cu care s─â-╚Öi pl─âteasc─â trecerea lui Sf. Petru, mortul nemaiajung├ónd astfel s─â intre ├«n raiÔÇŁ (p. 138).

Interac╚Ťiunea tradi╚Ťional─â dintre vii ╚Öi mor╚Ťi este pentru vechea genera╚Ťie iremediabil alterat─â, convoiul mortuar gone╚Öte, iar mortul e sustras ultimelor priviri, adres─âri sau ├«mbr─â╚Ťi╚Ö─âri. Mai mult, pentru a r─âspunde obiceiurilor locale, ├«nmorm├óntarea a amu╚Ťit. Aceea╚Öi informatoare continu─â:

ÔÇ×C├ónd am venit, acum 22 de ani, obi╚Önuiam s─â avem muzican╚Ťii la ├«nmorm├óntare, mai ales dac─â mortul era t├ón─âr. Dar acum e demodat, pentru c─â americanii nu au asemenea obicei. Tinerilor le e team─â c─â o s─â fie ridiculiza╚Ťi de vecini. Vor s─â fie pe ┬źreal American style┬╗, cum se spune pe aici. A╚Öa c─â mor╚Ťii no╚Ötri sunt du╚Öi la groap─â f─âr─â muzic─âÔÇŁ (p. 138).

E clar c─â ├«n acest caz opozi╚Ťia cultural─â ├«ntre ├«nmorm├óntare ca ceremonie public─â rotund─â a ├«ntregii comunit─â╚Ťi s─âte╚Öti din ╚Ťara de origine ╚Öi ├«nmorm├óntarea ca ceremonie restr├óns─â consumat─â discret din ╚Ťara de adop╚Ťie e ├«nc─â greu de acceptat pentru prima genera╚Ťie, chiar dac─â imigran╚Ťii respect─â normele locale.

Se men╚Ťinuser─â ├«n schimb s─ârb─âtorile mari, comune cu cele ale societ─â╚Ťii americane. De Cr─âciun, colind─âtorii (care se recrutau ╚Öi dintre adul╚Ťi ├«n Cleveland sau Youngstown) c├óntau din cas─â ├«n cas─â ÔÇ×Bun─â diminea╚Ťa la Mo╚Ö AjunÔÇŁ, ÔÇ×Steaua sus r─âsareÔÇŁ sau ÔÇ×Trei crai de la r─âs─âritÔÇŁ.


Calusari romani din Indiana Harbor 1915 jpg jpeg

C─âlu┼čari rom├óni din Indiana Harbor, ├«n 1915, ├«n fa┼úa salonului lui Grigore Danciu

Supravie╚Ťuia de asemenea, noteaz─â Galitzi, partea din umbr─â a obiceiurilor. Aranjamentele preliminare ╚Öi ritualurile care preced nunta sau care urmeaz─â momentului ei culminant r─âm─âseser─â neschimbate. Vizita secret─â a p─ârin╚Ťilor mirelui la p─ârin╚Ťii miresei, ÔÇ×tocmealaÔÇŁ socrilor, ÔÇ×darurileÔÇŁ miresei c─âtre noua familie ╚Öi c─âtre na╚Öi, ÔÇ×colaculÔÇŁ rupt de mireas─â pe capul prietenei ei, ÔÇ×lada de zestreÔÇŁ dus─â ├«n ajunul nun╚Ťii la casa mirilor ╚Öi, dup─â cununia religioas─â, pusul n─âframei de c─âtre na╚Ö─â, ÔÇ×c├óntecul mireseiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×jucatul pe baniÔÇŁ se p─âstraser─â chiar dac─â petrecerea nu mai avea loc la casa socrilor mari, ci ├«n hall-ul social al bisericii.

├Än cazul nun╚Ťii ├«ns─â, miezul ├«nsu╚Öi al ceremoniei ├«╚Öi modificase sensul, ├«n m─âsura ├«n care, ├«n SUA neexist├ónd c─âs─âtorie civil─â, preotul oficia deopotriv─â la nivel civil ╚Öi religios. Galitzi noteaz─â c─â, ├«n conformitate cu art. 152 al Codului Civil din 1924, c─âs─âtoriile de rom├óni ├«n afara Rom├óniei erau recunoscute ca legale dac─â erau s─âv├ór╚Öite potrivit obiceiurilor prevalente ├«n ╚Ťara str─âin─â de adop╚Ťie5.

Organizarea comunitar─â: iau na╚Ötere asocia╚Ťiile de ├«ntrajutorare

O a doua etap─â a asimil─ârii culturale e aceea a organiz─ârii comunitare. La ├«nceput, grupurile de imigran╚Ťi se constituie organic ├«n func╚Ťie de rudenie ╚Öi locul, jude╚Ťul sau regiunea de origine. ├Än Trenton, New Jersey, toate cele 200 de familii rom├óne╚Öti proveneau din jude╚Ťul S─âtmar. ├Än Chicago, cartierul Fullerton-Clybourn era locuit de b─ân─â╚Ťeni, iar colonia rom├óneasc─â din jurul t├órgului de vite se compunea din bucovineni.

Treptat, sub presiunea accidentelor la locul de munc─â ╚Öi urm├ónd modelul altor minoritari, imigran╚Ťii vor constitui asocia╚Ťii de ├«ntrajutorare (ÔÇ×fr─â╚ŤiiÔÇŁ) de tipul unor microsociet─â╚Ťi de asigurare la care fiecare cotizeaz─â lunar (cum sunt ÔÇ×VulturulÔÇŁ ├«n Homestead, Pa., ╚Öi ÔÇ×CarpatinaÔÇŁ sau ÔÇ×├ÄnviereaÔÇŁ ├«n Cleveland, Oh., create ├«nc─â din 1902). ├Äncep├ónd din 1906, cu ├«ntreruperi ╚Öi ezit─âri, micile societ─â╚Ťi se consolideaz─â treptat ajung├óndu-se la Uniunea ╚Öi Liga Societ─â╚Ťilor de Ajutorare ╚Öi Culturale, care num─âra 82 societ─â╚Ťi ├«n anul 1928. Societ─â╚Ťilor acestea li se datoreaz─â, pentru imigran╚Ťii grec-ortodoc╚Öi, construirea de biserici, ╚Öcoli parohiale ╚Öi dezvoltarea unei prese rom├óne╚Öti.

Prima parohie ortodox─â din America va fi St. Mary ├«n Cleveland, organizat─â ├«n 1904 (cu o biseric─â cl─âdit─â ├«n 1908), prima biseric─â va fi Sf. Gheorghe, inaugurat─â ├«n 1907 la Indiana Harbour. La sf├ór╚Öitul anului 1926 existau 34 de biserici rom├óne╚Öti grec-ortodoxe cu 18.853 de enoria╚Öi. Preo╚Ťii, pentru a c─âror recrutare imigran╚Ťii apelaser─â ini╚Ťial la episcopul ortodox din Sibiu, erau pl─âti╚Ťi din fondurile societ─â╚Ťilor de ajutorare; ╚Öi ├«ntre ei ╚Öi acestea izbucnesc cur├ónd conflicte de putere asem─ân─âtoare cu cele care macin─â alte comunit─â╚Ťi, cea franco-american─â de exemplu. Ele se vor rezolva dup─â ce ├«n 1918, la o Conven╚Ťie a Mirenilor ╚Öi Preo╚Ťilor, rom├ónii din America de Nord adopt─â un Hrisov prin care recunosc ├«ndrumarea spiritual─â a Arhiepiscopului din Bucure╚Öti. Bisericile ortodoxe rom├óne╚Öti din America ├«╚Öi men╚Ťin ├«ns─â independen╚Ťa ╚Öi autonomia.


Lucratori romani in SUA jpg jpeg

St├ónga: ├Än pauza de mas─â, cu suferta┼čul, ├«n fa┼úa unui magazin (Gary Indiana, 1908). Dreapta: Lucr─âtori rom├óni ├«n o┼úel─ârie

Spre deosebire de ortodoc╚Öi, greco-catolicii se organizeaz─â de la ├«nceput sub conducerea bisericii, care era preg─âtit─â s─â func╚Ťioneze misionar. Biserica unit─â din Transilvania trimite ├«n America prela╚Ťi forma╚Ťi la Facultatea de Teologie de la Blaj sau la Roma, iar ace╚Ötia preiau sarcina ridic─ârii de biserici ╚Öi organizeaz─â ╚Öcoli parohiale, presa local─â ╚Öi societ─â╚Ťi de ├«ntrajutorare. Imigran╚Ťii greco-catolici primesc sprijin nu numai din partea Episcopului unit al Transilvaniei, ci ╚Öi din partea ├«naltelor foruri ale Bisericii romano-catolice din Statele Unite. Cu numai 1.700 enoria╚Öi, imigran╚Ťii greco-catolici ridicaser─â ├«n 1920 18 biserici.

┼×colile parohiale se adreseaz─â celei de-a doua genera╚Ťii de rom├óni americani. ├Än ele se pred─â de c─âtre preo╚Ťi, la alte ore dec├ót cele ale programului ╚Öcolilor publice americane, ├«n special religia. ┼×colile men╚Ťin pentru tineret contactul cu limba ╚Öi cultura rom├ón─â. ├Än 1927 existau 16 ╚Öcoli parohiale pe l├óng─â biserici ortodoxe, opt asemenea ╚Öcoli pe l├óng─â biserici greco-catolice ╚Öi 12 pe l├óng─â bisericile baptiste. ┼×coala greco-catolic─â din Detroit era singura ╚Öcoal─â (abilitat─â de Board of Education din ora╚Ö) cu predare complet─â, pe jum─âtate ├«n englez─â ╚Öi pe jum─âtate ├«n rom├ón─â, pentru cursul primar. Din ini╚Ťiative private func╚Ťionau ╚Öi ╚Öcoala din Woonsocket, R.I. (ini╚Ťiat─â ├«n 1924 de clubul imigran╚Ťilor macedo-rom├óni, cu un num─âr de 27 elevi) sau ╚Öcoala ÔÇ×Principele CarolÔÇŁ (├«ntemeiat─â de D-na L. Cucui ├«n 1925, cu un num─âr de 80 de elevi).

Un num─âr de muncitori se separ─â de societ─â╚Ťile de ajutorare ╚Öi de parohii ╚Öi organizeaz─â, ├«n 1913-1914, Federa╚Ťia muncitorilor sociali╚Öti rom├óni din Statele Unite, ini╚Ťial afiliat─â la International Workers of the World ╚Öi la Partidul socialist. Treptat, ei vor ie╚Öi din aceste alian╚Ťe adopt├ónd numele de ÔÇ×Asocia╚Ťie cultural─â a muncitorilor rom├óniÔÇŁ. Cei 200 de membri ai asocia╚Ťiei, repartiza╚Ťi ├«n 20 de sec╚Ťii locale, erau ├«ndeosebi vizibili la Cleveland, Chicago, Detroit ╚Öi New York. ├Än publica╚Ťia lor ÔÇ×De╚ÖteptareaÔÇŁ, ini╚Ťiat─â de Ion Cre╚Ťu ├«n 1914, ap─âreau articole de critic─â a regalit─â╚Ťii ╚Öi a capitalismului ╚Öi de elogii la adresa Uniunii Sovietice. Galitzi semnaleaz─â ├«ns─â nonconcordan╚Ťa ├«ntre vederile membrilor ╚Öi atitudinea revistei, precum ╚Öi faptul c─â majoritatea acestora tr─âiesc o via╚Ť─â confortabil─â:

ÔÇ×...atitudinea arogant─â ╚Öi militant─â a publica╚Ťiei nu reprezint─â adecvat activit─â╚Ťile inofensive ale sociali╚Ötilor rom├óni. F─âr─â simpatie pentru metodele violente ale grevelor, pichetelor sau sabotajului, ei cred ├«n evolu╚Ťie mai degrab─â dec├ót ├«n revolu╚Ťie. Sunt mai interesa╚Ťi de activit─â╚Ťile culturale ale cluburilor lor dec├ót de r─âsturnarea sistemului capitalist. Sunt ├«n cea mai mare parte un grup de ideali╚Öti utopici...ÔÇŁ (pp. 105-106).

Ea subliniaz─â faptul c─â grupul era izolat de muncitorii rom├óni, care-l considerau bol╚Öevic, ╚Öi de ansamblul comunit─â╚Ťii rom├óne╚Öti, ├«ntruc├ót preconiza ateismul ╚Öi nu contribuia la societ─â╚Ťile de ├«ntrajutorare.

├Än anii ÔÇÖ20, ÔÇ×AmericaÔÇŁ era singurul ziar rom├ónesc din afara Rom├óniei

Misiunea unific─ârii grup─ârilor separate o va prelua presa. La data la care scria Galitzi, ziarul ÔÇ×AmericaÔÇŁ (├«nfiin╚Ťat ├«n 1906 de primul misionar ortodox, Moise Balea) se impusese, dup─â lupte acerbe cu ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ (publicat ├«n 1905 de preotul greco-catolic E. Lucaciu), ca ziar popular unificator al rom├ónilor din America ╚Öi ca organ al Uniunii ╚Öi Ligii societ─â╚Ťilor rom├óne╚Öti. ÔÇ×AmericaÔÇŁ era singurul ziar rom├ónesc din afara Rom├óniei la ora aceea, iar din 1928, ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ devenise suplimentul lui duminical. Galitzi scrie:

ÔÇ×America poate fi considerat ca r─âscrucea la care transilv─ânenii, macedo-rom├ónii ╚Öi imigran╚Ťii din Vechiul Regat se ├«nt├ólnesc spre a-╚Öi comunica experien╚Ťele ╚Öi a primi inspira╚Ťia care-i va conduce spre activit─â╚Ťi superioareÔÇŁ (p. 115).

Din mul╚Ťimea de publica╚Ťii care ap─âruser─â ├«ntre 1903 ╚Öi 1928, Galitzi re╚Ťine, ca fiind ├«nc─â active ╚Öi r─âspunz├ónd intereselor religioase, patriotice sau politice ale cititorilor rom├óno-americani, revistele ÔÇ×Foaia PoporuluiÔÇŁ (1913-, Cleveland, s─âpt─âm├ónal, ini╚Ťial organ al comunit─â╚Ťii greco-catolice); ÔÇ×De╚ÖteptareaÔÇŁ (1914-, Detroit, s─âpt─âm├ónal, organul socialist amintit mai sus); ÔÇ×Cre╚ÖtinulÔÇŁ (1917-, Detroit, mensual baptist); ÔÇ×VagabondulÔÇŁ (1922-, Erie, Pa., revist─â satiric─â lunar─â); ÔÇ×Curierul americanÔÇŁ (1923-, s─âpt─âm├ónal al macedo-rom├ónilor); ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ (1924-, mensual religios) ╚Öi ÔÇ×Buletinul oficialÔÇŁ (publicat trimestrial), ambele ╚Ťin├ónd de Uniunea societ─â╚Ťilor rom├óne greco-catolice din America; ÔÇ×CrocudilulÔÇŁ (1928-, Cleveland, revist─â umoristic─â) ╚Öi ÔÇ×Lumin─âtorulÔÇŁ (East Orange, N.J., mensual baptist). Di

ntre celelalte 25 de publica╚Ťii care nu mai ap─âreau ├«n 1928 a╚Ö men╚Ťiona s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×ProgresulÔÇŁ (1916-1917, care ridiculizase costumul popular rom├ónesc ╚Öi atacase violent ziarul ÔÇ×AmericaÔÇŁ); revistele umoristice ÔÇ×AlrightÔÇŁ (1908-1909, Cleveland), ÔÇ×Calicul americanÔÇŁ (1909-1916, mensual), ÔÇ×UrzicaÔÇŁ (1915-1917, publicat ├«n Weirton, W.Va. ╚Öi ├«n Martins Ferry, Oh.) ╚Öi ÔÇ×America literar─âÔÇŁ (1917-1918, revist─â lunar─â).

A doua genera╚Ťie func╚Ťioneaz─â c─â un intermediar

Contrar multora dintre teoreticienii americaniz─ârii imediate, Galitzi subliniaz─â c─â unificarea prin asocia╚Ťii ╚Öi institu╚Ťii na╚Ťionale este o faz─â necesar─â ├«n tranzi╚Ťia de la imigrare la asimilare. Ea asigur─â controlul social al grupului, stimuleaz─â apari╚Ťia liderilor ╚Öi a unor aspira╚Ťii noi, deprinde cu activitatea politic─â ╚Öi social─â indivizi care nu o cunoscuser─â, alimenteaz─â compara╚Ťia permanent─â cu realiz─ârile altor grupuri minoritare ╚Öi cu societatea american─â cadru. ┼×colit─â ├«n America, cea de-a doua genera╚Ťie func╚Ťioneaz─â ╚Öi ea ca un intermediar puternic ├«ntre p─ârin╚Ťii imigran╚Ťi ╚Öi cultura american─â. D-na P. din Detroit declara:

ÔÇ×Am ├«nceput s─â ├«nv─â╚Ť engleza pentru c─â nu voiam ca cele dou─â fete ale mele s─â mi-o ia ├«nainte ╚Öi, mai t├órziu, poate, s─â ajung s─â m─â ru╚Öinez c─â nu pot vorbi limba americanilorÔÇŁ (p. 122). Iar d-na T., a c─ârei fiic─â de 17 ani urma liceul, spunea la r├óndul ei: ÔÇ×E minunat s─â vezi c├ót de multe ╚Ötiu copiii despre problemele practice ale vie╚Ťii ÔÇô comer╚Ť, contabilitate, tranzac╚Ťii, materii prime. Mie mi-a trebuit o jum─âtate din via╚Ť─â ca s─â ├«nv─â╚Ť s─â ╚Ťin o pr─âv─âlie ╚Öi acum fiica mea ├«nva╚Ť─â toate astea sau chiar mai mult ├«n timpul ╚ÖcoliiÔÇŁ (p. 122).

Chiar dac─â prima genera╚Ťie nu se folose╚Öte de ╚Öcolile pentru adul╚Ťi sau de bibliotecile publice, ea intr─â masiv ├«n contact cu lumea american─â la locul de munc─â. ├Än 1928, la Chicago, 18,4% din muncitorii (b─ârba╚Ťi ╚Öi femei) erau membri ├«n sindicate, mul╚Ťi cump─ârau poli╚Ťe de asigurare ╚Öi de la companii americane sau ├«ncepuser─â s─â-╚Öi depun─â salariul la banc─â. ├Än c├óteva ora╚Öe se deschiseser─â b─ânci rom├óne╚Öti: Marian Bank ├«n Philadelphia, Foreign Exchange Bank (proprietar A. Chima) ├«n Akron; Romanian Bank ├«n Cleveland; John Pora Co. ├«n Indiana Harbor ╚Öi Bank B. Poloshan ├«n Detroit.
Pe cale religioas─â, greco-catolicii rom├óni vin ├«n contact cu catolicii maghiari ╚Öi polonezi; bapti╚Ötii stabilesc leg─âturi cu coreligionari s├órbi, bulgari sau croa╚Ťi; iar grec-ortodoc╚Öii sunt ├«n rela╚Ťii cu grupuri de s├órbi, greci sau ru╚Öi.

Pe plan politic, rom├ónii americani participau la alegeri, comemorau evenimente na╚Ťionale (Conven╚Ťia Uniunii ╚Öi Ligii, inaugurarea unor biserici, a zecea aniversare a alipirii Transilvaniei etc.) invit├ónd reprezentan╚Ťi ai administra╚Ťiei americane.

*

Studiul de pionierat al Christinei Galitzi e str─âb─âtut de la un cap─ât la altul de o idee esen╚Ťial─â: aceea a caracterului profund asimilabil al imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti. Ideea aceasta, prin care sociologii americani ai vremii, ├«n r├óndul c─ârora se ├«nregimentase ╚Öi Galitzi, ├«ncercau s─â contracareze ideologia ╚Öi m─âsurile antiminoritare de la sf├ór╚Öitul anilor 1920, reprezint─â, din punctul de vedere actual, numai o fa╚Ť─â a problemei. Pentru cercet─âtorii de ast─âzi, din SUA, Rom├ónia sau Moldova, au cel pu╚Ťin tot at├óta importan╚Ť─â relativizarea ╚Öi limitarea conceptului de asimilabilitate ╚Öi, mai cu seam─â, descrierea primului val de imigran╚Ťi rom├óni, veni╚Ťi cu prec─âdere din Transilvania.   

* Textul de fa╚Ť─â reia cu modific─âri ╚Öi ad─âugiri o parte din articolul ÔÇŁ├Änceputurile imigra╚Ťiei rom├óne╚Öti ├«n Statele UniteÔÇŁ ap─ârut ├«n Sanda Golopen╚Ťia, Emigran╚Ťii Carter, Bucure╚Öti: Paideia, pp. 147-167.