Chestiunea Basarabiei, în discursul istoriografic comunist jpeg

Chestiunea Basarabiei, în discursul istoriografic comunist

Atunci c├ónd vine vorba de Basarabia, istoriografia comunist─â a urmat ├«ndeaproape traseul politicii rom├óne┼čti:de la t─âcerea anilor ÔÇÖ50 la decizia surprinz─âtoare de a se publica, ├«n 1964, ├Änsemn─ârile despre rom├óni ale lui Karl Marx, ├«n care se pomenea ┼či despre anexarea nedreapt─â a provinciei, ├«n 1812, de c─âtre Imperiul ┼úarist. Tratatul de Istorie a Rom├óniei ┼či o lucrare dedicat─â lui Dimitrie Cantemir, ap─ârute la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, sparg ghea┼úa ├«n ceea ce prive┼čte revizuirea problemei Basarabiei;┼či ├«n aceea┼či not─â se ├«nscriu reabilit─ârile de mai t├órziu ale lui Nicolae Titulescu, Ion Antonescu sau Gheorghe I. Br─âtianu. Basarabia ├«nceteaz─â s─â mai fie un tabu istoriografic...

Basarabia a fost ├«n permanen┼ú─â ├«n aten┼úia liderilor politici rom├óni, mai pu┼úin ├«n primul deceniu dup─â instalarea regimului comunist. Sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ50 ai secolului trecut a marcat ├«ns─â ├«nceputul revenirii factorilor na┼úionali ├«n discursul istoric din Rom├ónia, revenire care a continuat ├«n anii urm─âtori ├«ntr-un ritm mult mai evident ┼či pe coordonate mult mai ample.

Evolu┼úia istoriografiei rom├óne ├«n prima parte a anilor ÔÇÖ60 a urmat prea adesea, uneori p├ón─â la identificare, traseul politicii rom├óne┼čti. Dac─â ├«n 1964, independen┼úaRom├óniei fa┼ú─â de URSS era asumat─â prin celebra Declara┼úiedin aprilie, ├«n plan istoriografic, independen┼úaera clamat─â aproape concomitent printr-o carte surprinz─âtoare, care, cu doar c├ó┼úiva ani ├«nainte, ar fi fost imposibil s─â vad─â lumina tiparului. Era o ingenioas─â proclama┼úie de independen┼ú─â pus─â ├«n gura unui clasic al marxismului, Karl Marx, care, ├«n ale sale ├Änsemn─âri despre rom├óni, ridica deschis ├«ns─â┼či chestiunea Basarabiei.

Book Historia 132 mic 60a jpg jpeg

Prima încercare de rescriere a trecutului fără falsificări grosolane

Principala oper─â ce a marcat profund discursul istoric rom├ónesc ├«n aceast─â perioad─â a fost Tratatul deIstoria Rom├óniei, care, chiar dac─â ├«┼či are originile ├«n cel de-al doilea Congres al PMR din 1955 ┼či ├«n emula┼úia care a urmat dup─â aceast─â dat─â printre istorici, a v─âzut lumina tiparului ├«n forma primului volum abia ├«n 1960. Acest tratat de istorie a fost conceput ├«n opt volume, din care au ap─ârut doar patru, ultimul oprindu-se cu derularea evenimentelor la 1878. A fost prima ├«ncercare de rescriere a trecutului ├«n timpul regimul comunist f─âr─â a se recurge la o falsificare grosolan─â a istoriei, a┼ča cum se mai ├«nt├ómplase p├ón─â atunci. Chiar din primul volum se remarc─â o substan┼úial─â modificare de ton. Cea mai consistent─â revizuire este detectabil─â ├«n zona rela┼úiilor rom├óno-ruse, mult exagerate mai ales ├«n primii ani ai deceniului ┼čase al secolului XX, prin prezentarea acestora ├«ntr-o lumin─â mult mai apropiat─â de adev─âr[1]. Volumele ulterioare confirm─â acest ton.

Book Historia 132 mic 61 jpg jpeg

Revizuirile nu s-au oprit aici, fiind adus─â ├«n discu┼úie inclusiv chestiunea basarabean─â. Pentru ├«nceput, problema a fost mai timid abordat─â ├«ntr-o lucrare dedicat─â lui Dimitrie Cantemir de oameni de ├«ncredere ai regimului, precum Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena Georgescu-Ionescu (Dimitrie Cantemir.Via┼úa ┼či opera ├«n imagini, Editura Politic─â, Bucure┼čti, 1963), ├«n care se specifica deschis c─â prin tratatul de la Lutk, 1711, Petru I promisese lui Cantemir retrocedarea teritoriilor ocupate de turci, a Bugeacului, dar ┼či c─â la 1812 teritoriul dintre Prut ┼či Nistru fusese ├«ncorporat for┼úat de Imperiul rus. ├Äntreaga campanie antirus─â a culminat ├«n 1964 cu Declara┼úia de independen┼ú─â┼či cu publicarea ├Änsemn─ârilor lui Marx despre rom├óni[2]. Aceast─â carte prezenta prin gura lui Karl Marx ├«ntreaga problematic─â a rela┼úiilor rom├óno-ruse, pomenindu-se inclusiv despre anexarea nedreapt─â a Basarabiei de c─âtre Imperiul ┼óarist ├«n 1812.

ÔÇ×Lupta de clas─âÔÇŁ atac─â decizia sovietic─â de ocupare a Basarabiei

Cu toate c─â vorbim de un ├«nceput de liberalizare a scrisului istoric, trebuie spus c─â aceasta s-a f─âcut ├«n termenii dori┼úi de ideologia vremii. ├Än opinia noastr─â, a┼ča-zisa liberalizare a istoriografiei ├«n direc┼úia redimension─ârii rela┼úiilor rom├óno-ruse s-a f─âcut mai ales dintr-un imbold venit dinspre imperativele realiz─ârii unor scopuri politice. ├Än general, relaxarea s-a produs pe segmente utile regimului. Pe aceast─â atitudine s-a mulat foarte bine ┼či o parte a discursului istoric, ceea ce a fost cu at├ót mai profitabil pentru breasla istoricilor. ├Än permanen┼ú─â, ├«ns─â, scrierea istoriei a fost controlat─â de cenzur─â ┼či niciodat─â nu a sc─âpat de sub control.

Analiza cuv├ónt─ârilor lui Nicolae Ceau┼čescu rostite cu diferite ocazii conduce la concluzia conform c─âreia acesta a fost foarte atent cu scrisul istoric, chiar dac─â la ├«nceput ├«ntr-un mod mai discret. Odat─â cu expunerea P.C.R ÔÇô continuator al luptei revolu┼úionare ┼či democratice a poporului rom├ón, al tradi┼úiilor mi┼čc─ârii muncitore┼čti ┼či socialiste[3],  ┼úinut─â de acesta la 7 mai 1966, cu prilejul anivers─ârii a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Rom├ón, ├«ncepea ├«n epoca Ceau┼čescu o grosolan─â confiscare a istoriei na┼úionale. Merit─â z─âbovit asupra schi┼úei de istorie a Rom├óniei asumate de Nicolae Ceau┼čescu, dar elaborate, desigur, de istoricii s─âi de cas─â, ├«ntruc├ót acesta este momentul care a marcat serios discursul istoric rom├ónesc p├ón─â la apari┼úia ├«n 1971 a vestitelor ÔÇ×tezeÔÇŁ din iulie. Chestiunea basarabean─â era repus─â ┼či ea ├«n discu┼úie cu aceast─â ocazie. Astfel, se considerau ca fiind profund gre┼čite acele teze cominterniste interbelice care apreciau statul rom├ón drept unul multina┼úional, la fel ca ┼či semnarea alian┼úei dintre URSS ┼či Germania din 1939, ale c─ârei acte adi┼úionale secrete stabileau posibilitatea ocup─ârii de c─âtre sovietici a unor teritorii din componen┼úa statului rom├ón. De┼či directiva Cominternului f─âcea referire la Transilvania, Bucovina ┼či Basarabia, este evident c─â discursul lui Ceau┼čescu f─âcea referire exclusiv la Basarabia.

Prin acest discurs Ceau┼čescu a ├«nl─âturat un tabu istoriografic, iar ac┼úiunea sa a avut urm─âri imediate. ├Än iunie 1966, ┼×tefan Voicu, fost redactor ┼čef al ÔÇ×Sc├ónteiiÔÇŁ ┼či membru al C.C al P.C.R, scria ├«n ÔÇ×Lupta de clas─âÔÇŁ un articol cu puternice accente antimoscovite, ├«n care era atacat─â decizia sovietic─â de ocupare a Basarabiei, din 28 iunie 1940. Modific─ârile de ton ┼či atitudine fa┼ú─â de Uniunea Sovietic─â erau din ce ├«n ce mai vizibile nu numai ├«n istoriografie, ci ┼či ├«n alte domenii. Prin 1967-1968, conducerea partidului a mai atenuat ceva din virulen┼úa discursului antisovietic, chiar dac─â o vreme a continuat ├«n aceia┼či termeni na┼úionali┼čti antiruse┼čti.

Book Historia 132 mic 61a jpg jpeg

A fost declan┼čat─â, ├«ntre altele, o ac┼úiune de recuperare a momentului unirii Basarabiei cu Rom├ónia prin intervievarea membrilor Sfatului ┼ó─ârii care mai erau ├«n via┼ú─â. Ele au r─âmas ├«ns─â sub cheie p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ80, c├ónd virulen┼úa tonului antisovietic a cunoscut o amplificare serioas─â pe m─âsur─â ce politica gorbaciovist─â de glasnost ┼či perestroika c├ó┼čtiga tot mai mult teren, ├«n paralel cu izolarea tot mai accentuat─â a lui Ceau┼čescu chiar ├«n spatele cortinei de fier. Ceea ce trebuie neap─ârat subliniat este faptul c─â aceia care abordau tematica antisovietic─â erau ├«n general istoricii institu┼úiilor controlate ├«n ├«ntregime de partid, Academia ÔÇ×┼×tefan GheorghiuÔÇŁ ┼či Institutul de Istorie a Partidului, precum Nicolae Copoiu, Gheorghe Unc sau Ion Popescu-Pu┼úuri, ┼či mai pu┼úin istorici din universit─â┼úi sau institute de cercetare.

Afară cu slavii din istoria românilor;apar protoromânii

Discursul politic antisovietic a cunoscut momentul s─âu de glorie sub Ceau┼čescu ├«n august 1968, c├ónd, neparticip├ónd la interven┼úia trupelor Tratatului de la Var┼čovia ├«n Cehoslovacia, liderul politic rom├ón a atacat ac┼úiunea ├«n termeni duri critic├ónd ┼či resping├ónd, de asemenea, doctrina suveranit─â┼úii limitate promovat─â de liderul sovietic Leonid Brejnev. Dup─â acest moment de v├órf se observ─â o domolire treptat─â a vehemen┼úei antisovietice pentru ca, ├«n perioada cuprins─â ├«ntre ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 ┼či mijlocul anilor ÔÇÖ80, aceasta s─â fie sporadic─â ┼či mai molcom─â.

Revizuirile nu s-au terminat ├«ns─â aici. Dac─â anii ÔÇÖ50 au cunoscut, mai ales ├«n prima lor jum─âtate, o infla┼úie puternic─â de slavi ├«n istoriografia rom├óneasc─â, cauzat─â de directivele oficiale izvor├óte din realit─â┼úile politice ┼či principalele coordonate ale discursului rollerian, odat─â cu reorientarea comunismului rom├ónesc spre valorile na┼úionale este sesizabil un reflux semnificativ al slavilor ├«n istoria rom├ónilor. Slavii nu mai sunt considera┼úi un element fundamental al form─ârii poporului rom├ón, a┼ča cum se statuase ├«nc─â de la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ40. C├ó┼čtiga tot mai mult─â consisten┼ú─â ideea sosirii slavilor abia dup─â formarea poporului rom├ón, care ar fi preluat, totu┼či, unele elemente de la ace┼čtia, dar numai ├«n momentul ├«n care rom├ónii erau un popor bine ancorat ├«n realit─â┼úile locului[4]. Pentru a elimina orice problem─â, ├«n istoriografie ┼či lingvistic─â ┼či-au f─âcut apari┼úia tot mai pregnant, pe la mijlocul anilor ÔÇÖ70, protorom├ónii ┼či limba protorom├ón─â, demonstr├óndu-se astfel c─â la sosirea slavilor ├«n acest spa┼úiu poporul ┼či limba rom├ón─â au fost bine conturate. ├Än acest context, slavii nu au avut altceva de f─âcut dec├ót s─â ├«nve┼úe limba rom├ón─â, slavona r─âm├ón├ónd doar o limb─â de cult, utilizat─â de o biseric─â ÔÇ×rupt─â de poporÔÇŁ.

Reabilitarea lui Nicolae Titulescu. Se ridic─â, prin aceasta, chestiunea Basarabiei

De aceea┼či manier─â spectaculoas─â a fost reabilitat ┼či Nicolae Titulescu, proces strict legat de evolu┼úia rela┼úiilor rom├óno-sovietice ├«n perioada respectiv─â. Prin reconsiderarea lui Nicolae Titulescu se ridica, de fapt, din nou, ├«ntr-un alt mod, chestiunea Basarabiei, Nicolae Titulescu fiind cel care a negociat problema Basarabiei ├«n perioada interbelic─â. Reabilitarea sa a ├«nceput prin lucr─ârile istoricului I.M. Oprea dedicate omului politic Titulescu (Nicolae Titulescu, Editura ┼×tiin┼úific─â, Bucure┼čti, 1966 ┼čiO etap─â rodnic─â din istoria rela┼úiilor diplomatice rom├óno-sovietice, 1928-1936, Editura ┼×tiin┼úific─â, Bucure┼čti, 1967), care, ├«ntr-o vreme nefavorabil─â unor demersuri de o asemenea natur─â, realiza un ├«nceput ├«ndr─âzne┼ú av├ónd ├«n vedere inevitabila conota┼úie politic─â a unei asemenea ├«ntreprinderi. Acelora┼či imperative le r─âspunde ┼či Robert Deutsch, care face, la r├óndul s─âu, un pas ├«nainte ├«n aceast─â direc┼úie prin publicarea Discursurilorlui Nicolae Titulescu. Toate aceste demersuri r─âspundeau, evident, unui comandament politic:av├ónd ├«n vedere anvergura lui Titulescu, Nicolae Ceau┼čescu dorea s─â afirme ├«nc─â o dat─â egalitatea ├«ntre na┼úiunile lag─ârului sovietic, o idee foarte drag─â liderului rom├ón.

Book Historia 132 mic 62a jpg jpeg

La Chi┼čin─âu apare o lucrare care sus┼úine existen┼úa unei na┼úiuni ┼či limbi moldovene┼čti...

Dup─â momentele de glorie ale diferendelor rom├óno-sovietice din anii ÔÇÖ60 a urmat o oarecare acalmie p├ón─â spre mijlocul anilor ÔÇÖ70, c├ónd acestea au cunoscut o nou─â exacerbare ca urmare a apari┼úiei la Chi┼čin─âu a lucr─ârii Moldovskaia sovetskaia gosudarstvennostÔÇÖi bessarabskii vopros, oper─â a istoricului Artiom Lazarev. Basarabean de origine, licen┼úiat al Institutului Pedagogic din Tiraspol ├«n 1938 ┼či membru de partid din 1942, acesta a luptat la Stalingrad ├«n armata sovietic─â ├«mpotriva armatei rom├óne. Din 1947 p├ón─â ├«n 1953 a fost ministru al educa┼úiei din R.S.S Moldova, apoi secretar al CC al PCUS din Moldova ┼či ministru al culturii ├«ntre anii 1953-1963. Din 1964 a revenit la munca ┼čtiin┼úific─â, devenind membru al Institutului de Istorie al Academiei Moldovei. Din 1968 a fost rector al Universit─â┼úii din Chi┼čin─âu. ├Än lucrarea ├«n discu┼úie, Artiom Lazarev a amplificat teoria, ├«n vog─â ┼či ast─âzi, referitoare la existen┼úa unei na┼úiuni ┼či limbi moldovene┼čti ├«n Moldova de peste Prut, separate de cea rom├ón─â ├«nc─â de prin secolul al XIV-lea. Lucrarea a avut un impact deosebit asupra rela┼úiilor rom├óno-sovietice.

... iar Ceau┼čescu reac┼úioneaz─â chiar ├«n ziua unirii Basarabiei cu Rom├ónia, pe 28 martie

Reac┼úia rom├óneasc─â a urmat tipicul obi┼čnuit. Nicolae Ceau┼čescu d─âdea tonul prin discursurile sale, dup─â care o parte a istoricilor, de regul─â cei din interiorul puterii, atacau subiectul ├«n lumina indica┼úiilor, tras├ónd coordonatele ├«ntre care se putea mi┼čca discu┼úia. Abia dup─â aceea ┼či al┼úi istorici puteau aborda f─âr─â team─â subiectul, av├ónd convingerea c─â au asentimentul puterii ┼či nu vor avea de suferit;niciodat─â fenomenul nu s-a desf─â┼čurat ├«n sens invers. La 28 martie 1975, dat─â aleas─â nu ├«nt├ómpl─âtor, av├ónd ├«n vedere momentul unirii Basarabiei cu Rom├ónia, Nicolae Ceau┼čescu a dezb─âtut ├«ntr-un discurs foarte dur interpret─ârile din Istorialui Lazarev. Discursul a fost urmat aproape imediat de o serie de reac┼úii din partea unor istorici. ┼×tefan ┼×tef─ânescu a fost primul care a atacat cartea lui Lazarev.

Regimul a reac┼úionat ┼či ├«n afara grani┼úelor ┼ú─ârii. La Milano ap─ârea ├«n 1976, sub semn─âtura lui Petre Moldoveanu, la editura Nagard, proprietatea lui Iosif Constantin Dr─âgan, o bro┼čur─â intitulat─â Cum se falsific─â istoria?, ├«n care erau de-a dreptul nimicite teoriile lui Lazarev. Dar cine era Petre Moldoveanu?. Conform lui W.P.van Meurs, nu era altul dec├ót reputatul istoric Constantin C. Giurescu, care ar fi scris respectiva bro┼čur─â la ini┼úiativa lui Cornel Burtic─â, membru la acea or─â a CC al PCR, cel care s-a ┼či ocupat de apari┼úia acesteia la Milano.

Book Historia 132 mic 63 jpg jpeg

Antonescu e reabilitat de literaţi. Studiu de caz:Delirul

Lucrurile p─âreau c─â scap─â de sub control, dar, ├«n august 1976, Nicolae Ceau┼čescu a fost chemat la ordine de c─âtre Leonid Brejnev. Cu pu┼úin timp ├«nainte de vizita acestuia ├«n Uniunea Sovietic─â, la Congresul Culturii ┼či Educa┼úiei Socialiste, care ┼či-a desf─â┼čurat lucr─ârile ├«n iunie, acela┼či an, Ceau┼čescu, aproape poc─âit, anun┼úa public c─â Rom├ónia ┼či URSS nu au avut ┼či nu au nici un fel de probleme teritoriale, omagiind pentru prima dat─â dup─â o lung─â perioad─â de timp aportul sovietic la eliberarea Rom├óniei petrecut─â ├«n cursul anului 1944. ├Än toamna aceluia┼či an, Leonid Brejnev a vizitat Rom├ónia contribuind decisiv la ├«mbl├ónzirea recalcitrantului Nicolae Ceau┼čescu, acesta redimension├óndu-┼či ulterior discursul ├«n sensul aprecierii marelui frate de la r─âs─ârit pentru tot ceea ce a f─âcut pentru istoria rom├ónilor.

Book Historia 132 mic 64 jpg jpeg

Cum o disput─â istoriografic─â deschis─â rom├óno-sovietic─â nu mai era posibil─â, ea a fost subtil orientat─â pe t─âr├ómul reabilit─ârilor. ├Än acest demers, spre deosebire de altele, au fost angrena┼úi o sumedenie de istorici de prestigiu. Folosindu-se de aceast─â ocazie, ace┼čtia au redimensionat acele personalit─â┼úi ale istoriei ┼či istoriografiei deopotriv─â a c─âror rediscutare nu fusese posibil─â p├ón─â atunci ├«n ├«ntreaga perioad─â postbelic─â. Finalitatea acestor a┼ča-zise reabilit─âri a fost diferit─â de aceea de la finele anilor ÔÇÖ60. Dac─â atunci ele vizau delimitarea de trecutul regim dejist, paralel cu eliminarea ultimilor fideli ai acestuia, reabilitarea din aceast─â perioad─â era direc┼úionat─â subtil, ├«n condi┼úiile ├«n care direct era din ce ├«n ce mai pu┼úin posibil, ├«nspre aceea┼či Uniune Sovietic─â. Ne referim ├«n primul r├ónd la mare┼čalul Antonescu, al c─ârui nume nu mai fusese amintit p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ70 dec├ót ├«n contexte negative ale istoriei Rom├óniei.

Cum istoricii erau serios controla┼úi de cenzur─â ├«n chestiuni legate de vecinul de la r─âs─ârit, ├«nceputul reabilit─ârii lui Ion Antonescu a fost f─âcut de c─âtre litera┼úi. Marin Preda, ├«n Delirul, surprindea o serie de momente ale celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n care Ion Antonescu ap─ârea ├«n ipostaze nu tocmai negative. Demersul putea fi interpretat ca unul antisovietic, de vreme ce o parte a romanului ├«┼či desf─â┼čura ac┼úiunea pe Frontul de R─âs─ârit, acolo unde Rom├ónia lui Antonescu lupta pentru eliberarea Basarabiei ocupat─â de sovietici. Prima edi┼úie a romanului, ├«n 35.000 de exemplare, era extrem de ├«ndr─âznea┼ú─â vizavi de conduc─âtorul statului rom├ón, astfel c─â presa oficial─â nu a semnalat apari┼úia romanului, a┼čtept├ónd reac┼úia sovieticilor[5]. Cum aceasta a fost negativ─â, ├«n toamna aceluia┼či an ap─ârea o a doua edi┼úie revizuit─â, a se citi cenzurat─â, ├«n 100.000 de exemplare, atenu├ónd mult ├«n contextul c─âr┼úii personalitatea lui Ion Antonescu.

Odat─â deschis, drumul reabilit─ârii lui Antonescu a continuat promovat fiind ┼či de istorici. ├Än 1979, Auric─â Simion a analizat, ├«ntr-o carte remarcabil─â din acest punct de vedere, Preliminarii politico-diplomatice ale insurec┼úiei rom├óne din August 1944, ap─ârut─â la Editura Dacia din Cluj-Napoca, ├«ntreaga perioad─â a regimului Antonescu ├«n culori mai degrab─â favorabile, declar├óndu-l ├«n final chiar un patriot care a f─âcut presiuni pentru revenirea Transilvaniei, Basarabiei ┼či Bucovinei la Rom├ónia. Reabilitarea lui Antonescu a continuat ┼či ├«n anii ÔÇÖ80, poate cu o ┼či mai mare diversitate de interpretare c├ónd, prin natura contextului politic, fenomenul s-a mutat din Rom├ónia ├«n exterior, ├«n mediile exilului rom├ónesc, cei mai mul┼úi apar┼úin├ónd curentelor interbelice de dreapta, care au continuat s─â publice c─âr┼úi dedicate mare┼čalului Ion Antonescu (George Cior─ânescu, D. Ghermani, I. C. Dr─âgan). ├Än acela┼či fel putem aprecia ┼či accentul pus pe reinterpretarea lui Titulescu, folosindu-se ├«n acest sens noi coordonate explicative, asupra sa revenindu-se dup─â o scurt─â pauz─â de t─âcere. ├Än 1982, cu ocazia centenarului Nicolae Titulescu, acesta a fost s─ârb─âtorit oficial ca un mare campion al p─âcii mondiale ┼či cooper─ârii regionale, titluri la care aspira ├«nsu┼či Nicolae Ceau┼čescu.

Book Historia 132 mic 64a jpg jpeg

Recuperarea lui Br─âtianu

Gheorghe I. Br─âtianu a beneficiat ┼či el de acela┼či tratament, at├ót ca om politic, c├ót ┼či ca istoric, ┼čtiut fiind faptul c─â politica liberal─â pe care o f─âcuse acesta venea ├«n total─â contradic┼úie cu cea sovietic─â, lucru care a ┼či generat ├«n cele din urm─â moartea acestuia ├«n ├«nchisoarea de la Sighet. Dup─â 40 de ani de t─âcere, istoricul Gh. I. Br─âtianu este pomenit pentru prima dat─â ├«ntr-un context pozitiv ├«n Enciclopedia istoriografiei rom├óne┼čti, unde este socotit pe drept un ├«ntemeietor de ┼čcoal─â istoric─â[6]. ├Än anii ÔÇÖ80, o serie de valoroase ┼či curajoase contribu┼úii ale reputatului istoric clujean Pompiliu Teodor, ap─ârute la Ia┼či, poate nu ├«nt├ómpl─âtor, ├«n Anuarul Institutului de Istorie ┼či Arheologie (Gh.I. Br─âtianu-istoricul. I. Dimensiunile operei, 1983, p. 233-247;Gh.I. Br─âtianu-istoricul. II.Concep┼úie ┼či metod─â istoric─â, 1988, p. 233-245) ┼či ├«ntr-un volum special dedicat lui Gheorghe I Br─âtianu ap─ârut ├«n 1989 (Gh. I. Br─âtianu ┼či spiritul ÔÇ×AnalelorÔÇŁ. Analogii, sincronisme ┼či convergen┼úe, ├«n Confluen┼úe istoriografice rom├óne┼čti ┼či europene, Editura Junimea, Ia┼či, 1988, p. 25-47) au contribuit substan┼úial la rediscutarea ┼či redimensionarea istoricului Br─âtianu, red├óndu-l pe acesta genera┼úiilor mai tinere, beneficiare ale unor informa┼úii mai pu┼úine despre istoricul rom├ón. ├Än acela┼či mediu universitar ie┼čean, istoricul Alexandru Zub, ├«n volumul Istorie ┼či istorici ├«n Rom├ónia interbelic─â, ap─ârut la Editura Junimea din Ia┼či ├«n 1989, analizeaz─â la r├óndul s─âu opera lui Br─âtianu, inclusiv cea care face trimitere la Basarabia. ├Än plan politic, reevaluarea lui Gheorghe I. Br─âtianu s-a f─âcut mult mai anevoios. Abia ├«n 1980, Valeriu R├ópeanu f─âcea c├óteva aprecieri pozitive, destul de vagi ┼či acestea, asupra liberalului Gh. I. Br─âtianu.

Ultima interven┼úie politic─â a lui Ceau┼čescu privind Basarabia

Dup─â o pauz─â de un cincinal, ├«n care disputa istoriografic─â s-a mutat pe un teren mai subtil, ├«n a doua jum─âtate a anilor ÔÇÖ80, odat─â cu venirea la putere ├«n Uniunea Sovietic─â a lui Mihail Gorbaciov ┼či ├«n─âsprirea contradic┼úiilor ideologice dintre Bucure┼čti ┼či Moscova, s-a produs o nou─â escaladare a diferendelor. S-au ├«nmul┼úit din ce ├«n ce mai mult declara┼úiile provocatoare ale istoricilor rom├óni, devenind ├«n acela┼či timp tot mai belicoase, prevestind parc─â sf├ór┼čitul unei lumi din ce ├«n ce mai anacronice.

Book Historia 132 mic 65 jpg jpeg

Fie c─â era vorba despre istoricii de cas─â ai regimului, Mircea Mu┼čat ┼či Ion Ardeleanu cu a lor From Ancient Dacia to Modern Romania, ap─ârut─â la Bucure┼čti ├«n 1985, sau de istorici veritabili, precum Valeriu Florin Dobrinescu, cu Rom├ónia ┼či organizarea postbelic─â a lumii, 1945-1947, carte care a v─âzut lumina tiparului ├«n 1988, sensurile discursului istoric referitoare la Basarabia erau mai mult dec├ót str─âvezii. De altfel, Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Rom├ón, din noiembrie 1989, a marcat o nou─â ┼či ultim─â interven┼úie politic─â direct─â a lui Nicolae Ceau┼čescu referitoare la Basarabia ┼či la Pactul Ribbentrop-Molotov. Pentru el era ├«ns─â prea t├órziu. Istoria nu mai avea r─âbdare.

NOTE

[1]Lucian Boia, Istorie ┼či mit ├«n con┼čtiin┼úa rom├óneasc─â, Editura Humanitas, Bucure┼čti, 1997, p. 63-68

[2]Andrei O┼úetea, R. Schwann (sub red), Karl Marx. ├Änsemn─âri despre rom├óni. Manuscrise inedite, Editura Academiei R.P.R., Bucure┼čti, 1964

[3]N. Ceau┼čescu, Rom├ónia pe drumul construirii societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate, vol. I, Editura Politic─â, Bucure┼čti, 1966

[4]Lucian Boia, op.cit., p. 120

[5]Wilhelmus Petrus van Meurs, Chestiunea Basarabiei ├«n istoriografia comunist─â, Editura Arc, Chi┼čin─âu, 1996,  p. 292

[6]Enciclopedia istoriografiei rom├óne┼čti, Editura Enciclopedic─â, Bucure┼čti, 1978, p. 72-73