Cetatea Mălăiești de la porțile Retezatului, reclădită din temelii
Cetatea Mălăiești din Hunedoara a rămas singura fortăreață medievală din Țara Hațegului, restaurată după 1990. Lucrările au stârnit controverse, însă așezarea primește tot mai mulți turiști.
Țara Hațegului, teritoriul de la poalele Munților Retezat, Șureanu, Țarcu și Poiana Ruscă, traversat de apele Streiului și ale afluenților săi, a fost locuită din cele mai vechi timpuri.
Cetățile medievale din Țara Hațegului
Romanii au cucerit ținutul roditor al Daciei și au lăsat aici o mulțime de vestigii ale imperiului, cea mai faimoasă dintre ele fiind colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa – capitala provinciei romane din Dacia.
În Evul Mediu, Ţara Haţegului a fost stăpânită de mai multe familii de cneji, care se bucurau de privilegiile oferite de regii Ungariei ca răsplată pentru faptele de arme. Kendeffy, una dintre ele, se numără printre cele mai vechi familii nobiliare din Transilvania, fiind atestată de peste şase secole. Alături de ea și alte vechi familii cu origini medievale au lăsat în urma lor castele, turnuri și fortărețe, ale căror ruine împânzesc întregul teritoriu de la poalele Retezatului.
Cetatea Colţ, Turnul Crivadiei, Curtea nobiliară de la Sălaşu de Sus, Cetatea Haţegului, donjonul de la Răchitova – vechi de peste jumătate de mileniu – se numără printre emblemele trecutului, rămase în ruină, în Țara Hațegului. O soartă diferită a avut-o, în schimb, cetatea medievală Mălăiești, aflată pe unul dintre cele mai populare trasee spre Parcul Național Retezat: Hațeg – Sălașu de Sus – Nucșoara – Cârnic – Pietrele.
Cetatea Mălăiești din Hunedoara, restaurată complet
Cetatea Mălăieşti din Hunedoara, aflată la intrarea în Parcul Național Retezat, datează din secolul al XIV-lea și a fost ridicată la poalele Retezatului de cnejii din familia Sărăcin.
A fost clădită din piatră de râu și ar fi rezistat până în secolul al XVII-lea, când a fost părăsită.
Până în 2012, când a început reabilitarea ei, din ea mai rămăseseră donjonul şi brâul care îl înconjura.
Lucrările de restaurare a monumentului au costat circa 1,5 milioane de euro, fiind realizate cu fonduri europene, de care a beneficiat comuna Sălașu de Sus.
Investiția a fost finalizată în 2015 şi, deși a stârnit controverse în rândul specialiștilor în epoca medievală, a transformat așezarea într-o atracţie turistică.
Unii arheologi au reclamat faptul că monumentul şi-a pierdut din identitate, că au fost folosite materiale de construcţie diferite de cele cu care a fost ridicată cetatea (cărămidă în loc de piatră de râu) şi că fortăreţei i-au fost adăugate construcţii despre care nu se ştie că ar fi existat, în varianta originală.
Restaurarea a însemnat înălţarea donjonului cu un etaj, dotarea acestuia cu ferestre moderne, cu acoperiş şi paratrăsnet, lambrisarea, zugrăvirea şi refacerea brâului cetăţii, amenajarea unui spaţiu muzeal în interior, a curţii exterioare, construirea aleilor spre cetate, instalarea unor stâlpi de iluminat şi înfiinţarea unei parcări.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro
