Cetatea Ineului, scoasă la licitaţie jpeg

Cetatea Ineului, scoasă la licitaţie

V─â spunem ├«n cele ce urmeaz─â trista poveste a Cet─â┼úii Ineului;cu men┼úiunea c─â statul rom├ón ne-a obi┼čnuit ca astfel de vestigii, care stau s─â cad─â din lipsa banilor, s─â nu reprezinte o prioritate ├«ntr-o ÔÇ×Rom├ónie turistic─â". La noi, promisiunile ┼či proiectele ┼úin loc de ac┼úiune.

Peste tot ├«n lume investi┼úiile ├«n cultur─â ┼či patrimoniu s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen scurt ┼či chiar mediu. Nu e un secret c─â un monument istoric este un ve┼čnic ÔÇ×om bolnav" pentru care, per ansamblu, se cheltuie┼čte extrem de mult. Totu┼či, din experien┼úa Occidentului mai ├«nv─â┼ú─âm dou─â lec┼úii la fel de importante:investi┼úiile ├«n preven┼úie ┼či conservare sunt considerabil mai mici dec├ót cele legate de reconsolidare sau restaurare complet─â, iar pe termen mediu (uneori), dar mai ales pe termen lung, banii turi┼čtilor aduc sume considerabile economiei ┼ú─ârii respective. Factorii de decizie ar trebui s─â se g├óndeasc─â bine la aspect verificat ├«n toat─â lumea:un monument istoric important poate salva economic o ├«ntreag─â zon─â. ┼×i acum povestea...

Cetatea ├«nchidea p─âtrunderea ├«n Transilvania pe valea Cri┼čului Alb

├Än ora┼čul Ineu, jude┼úul Arad, se afl─â o cetate de o valoare inestimabil─â, oper─â a arhitecturii Rena┼čterii t├órzii, ├«ncadrat─â ├«n Lista Monumentelor Istorice ├«n clasa A. Cetatea actual─â a fost construit─â ├«ntre anii 1645-1652, ├«n timpul principilor transilv─âneni Rakoczi ┼či Rakoczi al II-lea (fiind folosit─â de c─âtre ace┼čtia ┼či ca re┼čedin┼ú─â de var─â), dup─â planurile arhitectului austriac Gabriel Haller. Totu┼či, istoria acestor locuri men┼úioneaz─â c─â aici a existat o fortifica┼úie anterioar─â, atestat─â documentar ├«n jurul anilor 1295. De asemenea, potrivit altor documente, cetatea de dinaintea actualei construc┼úii a f─âcut parte din fortifica┼úiile lui Iancu de Hunedoara, a fost ocupat─â de turci ├«n mai multe r├ónduri, a devenit re┼čedin┼ú─â de sangeac (diviziune administrativ─â turc─â) ┼či a intrat ├«n posesia lui Mihai Viteazul ├«n 1599. Ulterior, a┼ča cum am amintit, cetatea a fost ref─âcut─â de principii Rakoczi. Cucerit─â ├«n 1658 din nou de turci, fapt relatat pentru importan┼úa sa ┼či de Miron Costin, ace┼čtia o st─âp├ónesc p├ón─â la sf├ór┼čitul secolului al XVII-lea, c├ónd este ocupat─â de c─âtre trupele habsburgice. A devenit apoi centru de regiment gr─âniceresc, iar ├«ncep├ónd cu 1745 a fost p─âr─âsit─â;doar cetatea interioar─â a fost ref─âcut─â, pe la 1870, ├«n stil neoclasic.

Click aici pentru a vedea mai multe imagini din cetatea Ineului

image

Din timpul ocupa┼úiei turce┼čti ne-a r─âmas o descriere a fort─âre┼úei, realizat─â de c─âl─âtorul Evlia Celebi la 1660:ÔÇ×Este o cetate ├«n form─â p─âtrat─â, a┼čezat─â pe malul r├óului Cri┼č, are bastioane mici de piatr─â, iar ├«n fiecare din ele ├«ncap o mie de oameni, fiecare are c├óte 10 tunuri. Prin ┼čan┼úurile ce┬Čt─â┼úii curge doldora r├óul Cri┼č. ├Än in┬Čteriorul cet─â┼úii se afl─â cetatea nou─â. E o mic─â cet─â┼úuie ├«n care ├«n afar─â de od─âile ienicerilor nu se mai afl─â nimic altceva. ├Än cele patru col┼úuri sunt patru turnuri solide, cu acoperi┼č de sc├ónduri ┼či cu ziduri late de 20 de picioare. Aceast─â cetate interioar─â are o poart─â spre apus ┼či ┼čan┬Č┼úul acesteia e plin de apa r├óului. Ora┼čul are 800 de case..."

Mai cite┼čte:

Ce nu vezi atunci când vizitezi bisericile pictate din Bucovina

Situl de la Pietroasele un exemplu de cum s─â faci lucrurile r─âu sau cum ├«┼či bat joc rom├ónii de istorie

Casa ├«n care s-a n─âscut Vasile Alecsandri, os├óndit─â la pr─âbu┼čire. "S-ar mai putea salva ceva, dar nu exist─â voin┼ú─â"

Bisericuţele de la Basarabi-Murfatlar, la un pas de dispariţie FOTO

Hanul Solacolu, de la un local luxos, la o ruin─â de bordel ilegal FOTO

Despre importan┼úa strategic─â a Cet─â┼úii Ineului, Adrian Lauren┼úiu ┼×imon, directorul direc┼úiei de Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Arad, precizeaz─â: ÔÇ×Ea const─â ├«n faptul c─â ├«nchidea p─âtrunderea ├«n Transilvania pe valea Cri┼čului Alb. Pe locul actualei cet─â┼úi este atestat─â ├«n anul 1295 o fortifica┼úie despre care ├«ns─â nu se ┼čtiu prea multe. Actuala cetate este, de fapt, un mare castel ├«nt─ârit, care se afla ├«n interiorul unei fortifica┼úii azi aproape disp─ârute. Pentru st─âp├ónirea acestei adev─ârate chei de p─âtrundere spre Transilvania, de-a lungul timpului s-au dat lupte aprige ├«ntre turci, transilv─âneni ┼či austrieci. Pentru o scurt─â perioad─â de timp, cetatea s-a aflat sub st─âp├ónirea lui Mihai Viteazul. Din punct de vedere al stilului arhitectonic, unele elemente decorative apar┼úin Rena┼čterii t├órzii. Din punct de vedere militar, a jucat un rol activ p├ón─â la cucerirea acestor ┼úinuturi de c─âtre austrieci la sf├ór┼čitul secolului al XVII-lea, fiind abandonat─â spre mijlocul secolului al XVIII-lea. ├Än jurul anului 1870 a fost ref─âcut castelul, adic─â ceea ce a mai r─âmas din cetatea abandonat─â."

A┼ča cum se aminte┼čte ┼či ├«n descrierea c─âl─âtorului turc la 1660, monumentul este compus din dou─â elemente. Primul, cetatea interioar─â (castelul) cu dou─â nivele, p─âstrat─â p├ón─â ast─âzi, are form─â de p─âtrat, la col┼úuri fiind str─âjuit─â de patru bastioane circulare etajate. Al doilea element, cetatea exterior─â, a┼čezat─â la o distan┼ú─â de c├óteva sute de metri, forma br├óul de ziduri din piatr─â, tot ├«n form─â de p─âtrat, cu bastioane la col┼úuri. Din acestea nu se mai p─âstreaz─â dec├ót ni┼čte urme.

Unica repara┼úie general─â, ├«n timpul lui Ceau┼čescu

Singura dat─â c├ónd cetatea a beneficiat de repara┼úii a fost ├«n timpul regimului Ceau┼čescu, ├«n anii '70, dar interven┼úiile au afectat starea ini┼úial─â a acesteia. Directorul Direc┼úiei de Cultur─â men┼úioneaz─â: ÔÇ×├Än anii 1974-1976 au fost f─âcute, pe baza unui proiect executat de c─âtre Ministerul Muncii, intitulat ┬źDezvoltarea ┼×colii speciale Ineu-reamenaj─âri interioare┬╗, urm─âtoarele lucr─âri: consolidare plan┼čee cu grinzi armate; interven┼úii la ┼čarpant─â ├«n partea de sud a cet─â┼úii; subzidiri la corpul de cl─âdire din partea de sud a cet─â┼úii; repara┼úii t├ómpl─ârie; reamenaj─âri ┼či compartiment─âri interioare; instala┼úii sanitare ┼či de incendiu; instala┼úii electrice; instala┼úii de ├«nc─âlzire".

Dincolo de povestea cet─â┼úii, care arat─â ast─âzi ├«ntr-o stare deplorabil─â, edificiul mai ascunde o istorie tragic─â, cea a ┼čcolii speciale create ├«n timpul regimului comunist pentru cei cu deficien┼úe psihice ┼či fizice. Copiii de care at├ót p─ârin┼úii, c├ót ┼či regimul se deziceau erau ÔÇ×├«nchi┼či" aici: ÔÇ×├Än prezent se mai p─âstreaz─â amprenta copiilor care au trecut prin ┼čcoala din cetate. Vechile du┼čuri aduc aminte vizitatorului de lag─ârele naziste, ├«n care copiii erau nevoi┼úi s─â se spele o dat─â pe s─âpt─âm├ón─â, c├ónd era ap─â cald─â. Sala de sport, ├«n care au mai r─âmas ┼či acum doi pere┼úi vopsi┼úi, este ┼či ea ├«n paragin─â. ├Än ceea ce prive┼čte soarta celor care au avut ghinionul s─â ├«nve┼úe lec┼úia dur─â a vie┼úii ├«ntre zidurile fort─âre┼úei, lipsa m├ónc─ârii, frigul ┼či nu ├«n ultimul r├ónd sistemul au f─âcut ca rata supravie┼úuirii s─â fie foarte mic─â. Ast─âzi, toate acestea au r─âmas prad─â istoriei, la fel ca ├«ntregul edificiu." Dup─â 1989, lucrurile s-au schimbat ├«n cadrul acestei ┼čcoli speciale, iar din 1998 aceasta, intitulat─â azi Grupul ┼×colar ÔÇ×Sava Brancovici", a p─âr─âsit cl─âdirile cet─â┼úii propriu-zise, folosind ni┼čte anexe, al c─ârui interior a fost amenajat pentru s─âli de curs, dormitoare, ateliere, grupuri sanitare.

Proiectele din ultimii ani ┼či visul repunerii ├«n circuitul turistic├Än prezent, cetatea este administrat─â de c─âtre Consiliul Local al ora┼čului Ineu. De┼či la nivelul administra┼úiei locale, cel pu┼úin declarativ, au fost analizate ┼či s-au propus diverse planuri de refacere a monumentului, acestea au r─âmas ├«n stadiul de proiect, deteriorarea monumentului continu├ónd ├«n ritm accelerat.

├Äncerc├ónd s─â afl─âm de la directorul Direc┼úiei de Cultur─â Arad cum a ajuns monumentul ├«n aceast─â stare de degradare ┼či care au fost proiectele de refacere a edificiului efectuate p├ón─â anul acesta, Adrian Lauren┼úiu ┼×imon ne-a declarat: ÔÇ×Cetatea Ineului este un monument de anvergur─â. Interven┼úiile efectuate de-a lungul timpului nu au fost realizate pentru ├«ntreg ansamblul de corpuri-cl─âdiri; zonele f─âr─â interven┼úii au suferit prea mult pentru a suporta repara┼úii de mic─â amploare. P├ón─â ├«n anul 1998, cetatea a ad─âpostit o ┼čcoal─â special─â pentru copii cu probleme psihice, dup─â care a intrat ├«n proprietatea ora┼čului Ineu. Prim─âria nu a avut posibilit─â┼úile materiale necesare unei restaur─âri majore ┼či nici nu a fost g─âsit─â o solu┼úie pentru exploatarea corespunz─âtoare a acestui spa┼úiu. ├Än perioada anilor 2008-2009 s-au pus mari speran┼úe ├«ntr-un proiect transfrontalier cu ora┼čul Jula (Gyula-Ungaria), care are experien┼úa gestion─ârii unei cet─â┼úi din aceea┼či perioad─â istoric─â. Cetatea de la Jula, ├«nainte de restaurarea realizat─â ├«n ultima perioad─â, se afla ├«ntr-o stare de conservare mai rea dec├ót este acum Cetatea Ineului. Din p─âcate, acest proiect transfrontalier pentru care s-a semnat un memorandum nu s-a realizat".

C├ót prive┼čte interven┼úia Prim─âriei Ineu, domnul ┼×imon a precizat: ÔÇ×Din 1999 p├ón─â ├«n prezent Consiliul Local al ora┼čului Ineu a efectuat lucr─âri de igienizare, ├«ntre┼úinere spa┼úii verzi, salubrizare. Lucr─âri importante nu s-au efectuat din pricina lipsei de fonduri at├ót pentru execu┼úie, c├ót ┼či pentru proiectare. ├Än consecin┼ú─â, a fost depus ├«n ianuarie 2010, prin Programul de Cooperare Transfrontalier─â, HURO/0901, o cerere de finan┼úare cu titlul ┬źCultura Instorie ┼či Cooperare┬╗, ├«n parteneriat cu Prim─âria Ora┼čului Jula. Cererea de finan┼úare a fost depus─â pentru elaborarea studiului de fezabilitate ┼či a proiectului tehnic. ├Än urma comunic─ârii organismului decizional, cererea de finan┼úare a fost respins─â ├«n august 2010".

├Änainte de respingerea acestui plan de restaurare, presa ar─âdean─â mediatiza c─â monumentul de la Ineu este subiectul unui proiect depus de prim─âria din localitate, care ar putea aduce aproximativ 520.000 de euro. Din declara┼úiile lui Nicolae Mehelean, edilul ┼čef al Ineului din acel moment, rezulta c─â a fost semnat un program rom├óno-maghiar, prin care se ├«ncerca accesarea unor fonduri europene necesare ├«ntocmirii studiului de fezabilitate ┼či a proiectului tehnic pentru reabilitarea ┼či revitalizarea Cet─â┼úii Ineului. A┼ča cum ne-a declarat ┼či directorul ┼×imon, cererea de finan┼úare a fost respins─â. Acesta era, ├«n fapt, al doilea proiect pierdut de monumentul din Ineu. Potrivit unor articole din 2008, tot din presa local─â, Prim─âria Ineu, proprietarul ┼či administratorul cet─â┼úii, avea ├«n studiu un proiect deosebit de important pentru refacerea cet─â┼úii. Autorit─â┼úile locale afirmau, la acel moment, c─â s-a realizat deja un studiu de prefezabilitate, iar cererea de finan┼úare se va face pe fonduri structurale. Valoarea total─â a investi┼úiei era de 12 milioane de euro, din care Consiliul Local urma s─â contribuie cu 2% cofinan┼úare. Nici acel proiect nu a prins ├«ns─â contur.

ÔÇ×A fost preferat─â solu┼úia colabor─ârii cu autorit─â┼úile ├«n locul unei ac┼úiuni de for┼ú─â"├Än aceste condi┼úii, va deveni vreodat─â cetatea un punct de atrac┼úie turistic─â? Ce facem cum ea? ┼×imon explic─â: ÔÇ×├Än anul 2011 a fost organizat─â o licita┼úie pentru concesionarea, ├«n condi┼úiile legii, a imobilului Cetatea Ineului, ├«n vederea conserv─ârii, restaur─ârii, consolid─ârii, reabilit─ârii, protej─ârii, moderniz─ârii infrastructurii ┼či introducerii ├«n circuitul turistic ┼či cultural, de la care se sper─â s─â rezolve marile probleme ale monumentului ┼či, ├«n plus, s─â contribuie la dezvoltarea turismului ├«ntr-o zon─â pitoreasc─â. Proiectele de restaurare ├«ntocmite de c─âtre firma c├ó┼čtig─âtoare a licita┼úiei vor con┼úine cercet─âri care vor eviden┼úia amploarea interven┼úiilor, mai ales ale celor din anii '70 ai secolului trecut. Aceste proiecte vor fi avizate de c─âtre Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicat─â ├«n Monitorul Oficial nr. 938/2006" .

L-am ├«ntrebat pe domnul director ┼či dac─â institu┼úia care o conduce a ├«ncercat, folosind chiar m─âsuri punitive, s─â determine proprietarul, Prim─âria Ineu, s─â repare monumentul. Am primit urm─âtorul r─âspuns: ÔÇ×Direc┼úia pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Arad a cerut autorit─â┼úilor locale ├«n calitate de proprietari ai imobilului s─â se achite de obliga┼úiile pe care le aveau ├«n conformitate cu Legea 422/2001. A fost preferat─â solu┼úia colabor─ârii cu autorit─â┼úile ├«n locul unei ac┼úiuni de for┼ú─â care oricum nu ar fi dat rezultatele scontate. ├Än viitor, Direc┼úia pentru Cultur─â va supraveghea ┼či va acorda consultan┼úa necesar─â, ├«n limite legale, ├«n fiecare etap─â a lucr─ârilor de restaurare-conservare".