Cetatea Callatis, distrusă prin renovare

Primăria Mangalia a încredinţat un contract de 3 milioane de euro pentru restaurarea Cetăţii Callatis, monument din patrimoniul UNESCO, unor firme de casă, în urma unei licitaţii dubioase.

Zidurile Cetăţii au început să se surpe Proiectul „Callatis – istorie la malul Mării Negre“ prevede restaurarea unor monumente de importanţă naţională şi universală, aflate în patrimoniul UNESCO. Este vorba de zidul de nord-vest al Cetăţii Callatis, Basilica Siriană şi mormintele de tip Hypogeu din necropola callatiană.

Finanţarea proiectului se face prin Programul Operaţional Regional, bugetul total ridicându-se la 13 milioane de lei. Finanţarea este asigurată din fonduri structurale – 91%, bugetul de stat – 7% şi bugetul local – 2%. Aplicaţia de finanţare a fost depusă în 2010, dar iniţiativa proiectului datează din mandatul edilului Zamfir Iorguş. În 2008 au fost emise primele certificate de urbanism. Tot atunci a fost avizat de Ministerul Culturii studiul de fezabilitate, urmând ca ulterior să fie supus aprobării şi Proiectul Tehnic.

Urgenţă şi nu prea

Deşi părea sortit eşecului în mandatul primarului Claudiu Tusac, proiectul a fost „reanimat“ de actualul edil, Radu Cristian. Municipalitatea a invocat caracterul de intervenţii de urgenţă, pentru a precipita atribuirea contractului, fără ca şi Proiectul Tehnic să aibă avizul obligatoriu al Ministerului Culturii. Însă data întocmirii studiului de fezabilitate (martie 2008) şi a documentaţiei tehnice (noiembrie 2011), precum şi amploarea lucrărilor contrazic caracterul de urgenţă.

Primăria Mangalia a explicat extrem de succint de ce proiectul a impus urgenţa. „Termenul de intervenţii de urgenţă a fost invocat de autoritatea contractantă în contextul în care monumentele vizate au nevoie de o conservare şi restaurare adecvate“, se menţionează într-un răspuns al Primăriei Mangalia la o solicitare a ziarului „Adevărul“.

Aviz negativ de la Ministerul Culturii

Proiectul de restaurare a Cetăţii Callatis dispune doar de avizul pentru studiul de fezabilitate, care prevedea obligaţia avizării şi în faza de proiect tehnic. Abia după trei luni de la atribuirea contractului Primăria Mangalia a făcut demersurile legale de avizare. Pentru că documentaţia a fost însă întocmită prost, Ministerul Culturii a respins proiectul. „În forma actuală, proiectul nu poate fi avizat. S-a solicitat revizuirea documentaţiei, conform observaţiilor specialiştilor, precum şi verificarea proiectului din partea unui arheolog şi a unui arhitect din cadrul Ministerului Culturii“, se menţionează într-o adresă a Ministerului Culturii remisă către „Adevărul“.

Cum s-a atribuit contractul

La 17 iunie 2013, Primăria Mangalia a publicat în sistemul de achiziţii publice anunţul pentru contractul de „lucrări de restaurare – conservare, amenajare teren şi organizare şantier“. Termenul de depunere a ofertelor a fost unul foarte scurt, de doar două săptămâni, respectiv 1 iulie 2013. Asta în condiţiile în care autoritatea locală nu a pus la dispoziţia celor interesaţi toate documentele necesare pentru elaborarea ofertelor, printre care chiar Proiectul Tehnic.

Ulterior, când au fost furnizate, documentele conţineau o serie de erori. Cu toate acestea, termenul de depunere a fost prelungit doar cu trei zile. Erorile, semnalate de către unul dintre ofertanţi, au fost corectate de Primăria Mangalia chiar înainte de data-limită de depunere a ofertelor. Documentaţia tehnică nu prevedea nici cerinţele de calificare pentru personalul atestat de Ministerul Culturii şi nici obligaţiile antreprenorului în privinţa patrimoniului arheologic care ar fi fost descoperit pe perioada derulării lucrărilor. Documentaţia avea şi alte nereguli. În cazul anumitor materiale, caietul de sarcini nu prevedea, aşa cum cere legea, caracteristicile tehnice ale produselor, ci specifica denumirea comercială şi producătorul. De exemplu, „membrană de hidroizolaţie Saniflex-Schomburg, producător SC Aquafin România SRL“ sau „centrală termică murală Vitopend 100 30 kw+kit de evacuare, producător Viessmann“.

Licitaţie dubioasă

La 3 iulie 2013, unul dintre participanţii la licitaţie a contestat procedura de achiziţie, solicitând fie prelungirea termenului de depunere a ofertelor, fie anularea procedurii. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a stabilit iniţial că cererea este justificată şi a dispus suspendarea licitaţiei.

La 19 iulie 2013 însă, printr-o decizie controversată, CNSC s-a răzgândit şi a dispus finalizarea procedurilor de achiziţie, pe motiv că termenul de depunere a contestaţiei a fost tardiv. Suspiciunile de favorizare a firmelor locale s-au adâncit în momentul deschiderii ofertelor. Astfel, singura care a reuşit să-şi adapteze oferta la noile cerinţe ale Primăriei Mangalia a fost, deloc surprinzător, asocierea Ro-Mat Construct – Tomis Research Center.

Abonat la contracte pe bani publici

Ro-Mat Construct este una dintre firmele de casă ale Primăriei Mangalia, abonată de ani buni la contracte pe bani publici. Societatea, patronată de Vasile Costea şi Nicolae Grădinaru, personaje binecunoscute în Constanţa, are ca obiect principal de activitate “comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor de sticlă şi a celor pentru vopsit”, deci, fără nicio legătură cu lucrările de conservare-restaurare. Vasile Costea patronează nu numai Ro-Mat Construct, dar şi firma ABC Val SRL, conexiunile celor două societăţi cu municipalitatea fiind de notorietate. Ambele au primit de la Primăria Mangalia, dar şi de la alte instituţii publice constănţene, contracte în valoare de zeci de milioane de euro.

Din portofoliul firmelor lui Costea fac parte lucrări precum reabilitarea lacurilor din zona Neptun-Olimp, înlocuirea bordurilor şi lărgirea drumurilor principale din staţiunea Neptun (Primăria Mangalia), schimbarea conductelor magistrale de apă (RAJA SA), refacerea breşelor din diguri (Administraţia Porturilor Maritime), lucrări de reparaţii (Administraţia Canalelor Navigabile) sau construcţii de cămine pentru studenţi (Universitatea Maritimă Constanţa).

Contracte dubioase

În ianuarie 2011, firma ABC Val SRL a primit de la Consiliul Local Mangalia un contract în valoare de 10 milioane de lei (2, 5 milioane de euro), pentru reabilitarea şi ecologizarea lacurilor din zona Neptun-Olimp, lucrări finanţate tot din fonduri europene. Potrivit surselor apropiate afacerii, lucrările făcute de firma lui Vasile Costea nu au fost în regulă, aşa că autoritatea intermediară de finanţare, ADR Sud-Est Brăila, a dispus aplicarea de corecţii financiare. În acelaşi caz s-a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

Costuri umflate de până la 800 de ori

Cei care au contestat licitaţia au acuzat, printre altele, supradimensionări importante ale devizelor de costuri, atât pentru materialele de construcţii, cât şi pentru manoperă, de 12 până la 800 de ori. Iată câteva exemple relevante. Pentru realizarea unei pardoseli de marmură şi dale de piatră, montată pe un strat de mortar, pe o suprafaţă de 215 metri pătraţi, au fost trecute 610 tone de ciment. Un calcul simplu arată că pentru respectiva lucrare sunt suficiente doar 27 de tone de ciment. Pentru realizarea a opt uşi simple de interior (16 metri pătraţi), s-au luat în calcul şapte metri cubi de cherestea de stejar. Această cantitate de lemn ar acoperi însă 140 de metri pătraţi.

Sursa:www.adevarul.ro