Cetatea Alba Carolina  Unicul asediu: 25 martie   27 iulie 1849 jpeg

Cetatea Alba Carolina. Unicul asediu: 25 martie - 27 iulie 1849

Cetatea bastionar─â de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construit─â ├«ntre anii 1715-1738, ├«n contextul instaur─ârii st─âp├ónirii habsburgice ├«n Transilvania. Tocmai de aceea, autorit─â╚Ťile habsburgice, care au ini╚Ťiat ╚Öi au sus╚Ťinut acest proiect, au v─âzut ├«n noua fortifica╚Ťie un centru cu un rol important at├ót ├«n sistemul de ap─ârare ├«mpotriva turcilor, dar ╚Öi de consolidare a puterii lor ├«n teritoriile ocupate. Cetatea urma s─â devin─â fortifica╚Ťia principal─â a Transilvaniei, mai ales c─â era construit─â dup─â cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mare╚Öalul Vauban.

Din punct de vedere al amplasamentului, cetatea era ridicat─â peste alte dou─â fortifica╚Ťii mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina ╚Öi cetatea medieval─â B─âlgrad. Construc╚Ťia ei a ├«nceput la data de 4 noiembrie 1715, c├ónd ├«n cadrul unei fastuoase solemnit─â╚Ťi, la care au participat generalul Steinville, comandantul trupelor imperiale din Transilvania, ┼×tefan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, dar ╚Öi arhitectul italian locotenent colonelul Giovanni Visconti Morando, cel care ├«ntocmise planul fortifica╚Ťiei, a fost pus─â piatra de temelie. Lucr─ârile care au costat enorm ÔÇô se estimeaz─â c─â au fost cheltui╚Ťi peste un milion de guldeni de aur ÔÇô au fost conduse de trei persoane. Mai ├«nt├ói de arhitectul italian Visconti, care ├«n anul 1717 moare r─âpus de cium─â, fiind ├«nmorm├óntat ├«n Catedrala Romano-Catolic─â, urmat de inginerul militar locotenent colonel Iosif de Quadri (1717-1727) ╚Öi de Konrad won Weiss (1727-1738).

Peste 20.000 de iobagi rom├óni au muncit pentru construc╚Ťia cet─â╚Ťii

Fortifica╚Ťia a fost construit─â din materiale confec╚Ťionate ├«n zon─â, iar munca brut─â a fost executat─â de peste 20.000 de iobagi rom├óni adu╚Öi din toat─â Transilvania, obliga╚Ťi s─â presteze munc─â gratuit─â ├«n serii de c├óte dou─â s─âpt─âm├óni. Pentru lucr─ârile de zid─ârie ╚Öi pietr─ârie, au fost folosi╚Ťi muncitori ╚Öi me╚Öteri italieni, iar lucr─ârile speciale de sculptur─â la por╚Ťile cet─â╚Ťii ╚Öi bastioane au fost realizate de o echip─â de la Viena, condus─â de sculptorul Johann K├Ânig. Zidurile au fost construite din piatr─â ╚Öi c─âr─âmid─â ├«ntr-o tehnic─â f─âr─â denivel─âri, u╚Öor oblice pentru a provoca rico╚Öarea ghiulelelor metalice. De asemenea, pentru a elibera terenul ce trebuia utilizat, respectiv o suprafa╚Ť─â de 140 hectare, s-a hot─âr├ót d─âr├ómarea vechiului ora╚Ö, ce se ridicase pe ruinele anticului Apulum, ╚Öi mutarea lui ├«n partea de est a cet─â╚Ťii, unde a format actualul ora╚Ö de jos. 

Planul cetatii Alba Iulia jpg jpeg

Planul cet─â╚Ťii Alba Iulia la 1736, realizat de I. K. Weiss

La finalul lucr─ârilor, ├«n anul 1738, ansamblul fortificat era compus din trei sisteme de ap─ârare. Primul dintre ele era reprezentat de corpul principal al cet─â╚Ťii, realizat ├«n form─â de stea cu ╚Öapte col╚Ťuri (heptagon), alc─âtuit din ╚Öapte bastioane cu o ├«n─âl╚Ťime de 12 metri ╚Öi o lungime variind ├«ntre 106 ╚Öi 142 metri, legate printr-o curtin─â, la distan╚Ťe de 116-135 metri. Bastioanele sunt legate ├«ntre ele de ziduri av├ónd aceea╚Öi ├«n─âl╚Ťime, care formeaz─â ├«n interiorul lor corpul principal al fortifica╚Ťiei. Bastioanele au primit denumiri speciale, legate de numele unor patroni laici sau religio╚Öi. Astfel, ├«ncep├ónd de la Poarta a III-a spre sud, ├«n sensul mersului acelor de ceasornic, se afl─â bastioanele Eugeniu de Savoia, Steinville (Sf. ╚śtefan), Trinitarienilor, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Elisabeta ╚Öi Sf. Capistrano (Transilvaniei).

Bastioanele au fost construite din c─âr─âmid─â cu v├órfurile orientate spre exterior, leg─âtura cu zidul curtinei f─âc├óndu-se prin intermediul extremit─â╚Ťilor rotunjite ale laturilor (urechi) ╚Öi a flancurilor arcuite (g├ót). Din cele 7 bastioane, 5 sunt de aceea╚Öi m─ârime, av├ónd laturile fe╚Ťelor de 110 metri, iar celelalte dou─â, respectiv Sf. Mihail ╚Öi al Trinitarienilor, sunt mai mari, ating├ónd 140 metri. Bastioanele ╚Öi curtinele care le leag─â ating o ├«n─âl╚Ťime medie de 10-12 metri, toate fiind construite din c─âr─âmid─â ╚Öi av├ónd socluri din piatr─â profilat─â, ├«nalt─â de la 0,80-1,50 metri. Muchiile sunt ├«nt─ârite cu piatr─â de talie, iar la coronament poart─â grupuri sculpturale, blazoane cu inscrip╚Ťii, peste acestea afl├óndu-se a╚Öezate platforme pentagonale de piatr─â, cu laturi de 1,80 metri, pe care se afl─â fie o statuie, fie o gheret─â. Deasupra bastioanelor, pe fiecare dintre cele dou─â flancuri erau amplasate gurile de foc, bine ap─ârate prin situarea lor ├«n spatele parapetului.

├Än caz de r─âzboi, cetatea putea ad─âposti 10.000 de solda╚Ťi

V├órfurile bastioanelor au fost ├«mpodobite cu statui amplasate pe platforme pentagonale de piatr─â, sub care se aflau grupuri sculpturale, figurative, blazoane ╚Öi inscrip╚Ťii. Platforme asem─ân─âtoare se aflau ╚Öi ├«n flancurile bastioanelor, deasupra urechilor, ├«ns─â ele erau destinate gheretei care ad─âpostea santinela. Zidurile curtinei ╚Öi ale bastioanelor au grosimea de 2,50 metri la baz─â, iar la v├órf de 2 metri, cu o ├«nclina╚Ťie ├«n jur de 80 de grade, prin reducerea treptat─â a dimensiunilor de la baz─â spre v├órf ├«n vederea prelu─ârii ├«mpingerilor volumului mare de p─âm├ónt. Pere╚Ťii ├«nclina╚Ťi au fost prev─âzu╚Ťi cu contrafor╚Ťi interiori care aveau rolul de ancorare a zidului exterior ╚Öi de stabiliza umplutura de p─âm├ónt din spatele acestora.

gravura a cetatii alba iulia jpg jpeg

Gravur─â a cet─â╚Ťii Alba Iulia, de I. Rohbok, secolul al XIX-lea

Linia a doua de ap─ârare era format─â din semilune, sau ravelinile (bastioane deta╚Öate) ce purtau numele bastioanelor apropiate, singura excep╚Ťie fiind ravelinul dispus pe flancul de sud, denumit Francisc de Paula. ├Än sf├ór╚Öit, ultima linie de ap─ârare era alc─âtuit─â din contrag─ârzile ce protejau fe╚Ťele bastioanelor ╚Öi a semilunelor, ele fiind dispuse ├«n aceea╚Öi unghiuri cu bastioanele ╚Öi ravelinele pe care le ap─ârau.

Interesant c─â ├«n proiectul ini╚Ťial al fortifica╚Ťiei bastionare mai ap─ârea ╚Öi o a patra linie de ap─ârare, format─â din semilune ╚Öi lunete dotate at├ót cu un ╚Öan╚Ť, dar ╚Öi cu o fortifica╚Ťie mai ├«ndep─ârtat─â plasat─â pe un deal din vecin─âtate (Dealul Furcilor). De asemenea, cetatea a fost ├«nzestrat─â cu un sistem propriu de canalizare, o moar─â amplasat─â ├«n bastionul Capistrano, f├ónt├óni ad├ónci pentru aprovizionarea cu ap─â, dou─â pulber─ârii, depozite de alimente, furaje ╚Öi materiale, ateliere de repara╚Ťii, servicii ╚Öi alte amenaj─âri pentru necesarul unui efectiv care putea ajunge ├«n caz de r─âzboi la aproximativ 10.000 de solda╚Ťi.

Intrarea ├«n cetate se f─âcea prin intermediul a ╚Öase por╚Ťi, amplasate ├«n num─âr egal, la est ╚Öi la vest, c├óte una pe fiecare linie de ap─ârare. Bog─â╚Ťia ╚Öi varietatea decorului plastic ├«nt├ólnit la primele patru por╚Ťi, ofer─â un caracter unic al cet─â╚Ťii bastionare Alba Carolina ├«n r├óndul fortifica╚Ťiilor de acest profil din Europa. ├Äntr-adev─âr, reliefurile ╚Öi statuile care ├«mpodobesc aceste por╚Ťi, inspirate din faptele legendare ale eroilor antici, sau din r─âzboaiele austro-turce, se ├«ncadreaz─â ├«n spectaculoasa cultur─â baroc─â a habsburgilor. O cultur─â n─âscut─â din euforia victoriilor armatei austriece asupra turcilor, succese glorificate pe deplin ├«n decorul sculptural care ├«mpodobe╚Öte cetatea Alba Iulia. Acest aspect nu trebuie s─â mire pe nimeni, numai ╚Öi dac─â ╚Ťinem cont de faptul c─â, doar cu 32 de ani ├«nainte de ├«nceperea construc╚Ťiei cet─â╚Ťii de la Alba Iulia, Imperiul Habsburgic se aflase pe marginea pr─âpastiei. Doar interven╚Ťia regelui polonez Ioan al III-lea Sobieski a salvat miraculos Viena de armatele turce╚Öti ├«n anul 1683. Tocmai de aceea, noua cetate trebuia ├«n primul r├ónd s─â celebreze eliberarea de spiritul r─âului.

Cetatea, testat─â doar o singur─â dat─â

Construit─â pentru a rezista unor mari confrunt─âri, cetatea nu a putut s─â-╚Öi demonstreze valoarea dec├ót o singur─â dat─â. Mai exact, ├«n timpul Revolu╚Ťiei de la 1848-1849, c├ónd a fost asediat─â de trupele maghiare timp de patru luni (25 martie ÔÇô 27 iulie 1849). Datorit─â superiorit─â╚Ťii artileriei austriece, maghiarii nu au putut cuceri fortifica╚Ťia ├«n urma unui asalt direct, ci au c─âutat s─â o supun─â printr-un asediu prelungit, sper├ónd la o capitulare prin ├«nfometare, dar ╚Öi prin epuizarea pulberii pentru armele de foc. Ac╚Ťiunea asediatorilor a e╚Öuat, deoarece garnizoana austriac─â, format─â din aproximativ 2.500 de solda╚Ťi, mare parte din ei rom├óni, a rezistat cu brio, fiind sprijinit─â ╚Öi de trupele mo╚Ťilor conduse de Avram Iancu. Totu╚Öi acesta avea s─â fie un moment extrem de greu pentru Cetatea Alba Carolina, mai exact pentru ap─âr─âtorii ei, pentru c─â spre sf├ór╚Öitul asediului ace╚Ötia r─âm─âseser─â cu foarte pu╚Ťine alimente ╚Öi muni╚Ťie.  

Asediul cet─â╚Ťii survenea dup─â ce armatele maghiare conduse de generalul Bem reu╚Öiser─â ├«n februarie-martie 1849 s─â ├«nfr├óng─â trupele austrice ╚Öi s─â le izgoneasc─â din Transilvania. ├Än acel moment singurele cet─â╚Ťi necucerite erau cele de la Alba Iulia ╚Öi de la Deva. Con╚Ötient de importan╚Ťa strategic─â a acestor fortifica╚Ťii, Bem a ├«ncercat s─â le supun─â prin intimidare, ceea ce nu i-a reu╚Öit. Astfel, la 16 martie 1849 el adreseaz─â o scrisoare ultimativ─â garnizoanei care ap─âra cetatea Vauban Alba Carolina, c─âreia ├«i oferea condi╚Ťii onorabile de capitulare. Consiliul militar austriac avea s─â resping─â oferta, lu├ónd ├«n schimb toate m─âsurile necesare de ap─ârare, sporind printre altele proviziile de hran─â ╚Öi nutre╚Ť.

poarta a iii a a cetatii alba carolina jpg jpeg

Poarta a III-a a cet─â╚Ťii Alba Carolina (vedere din interior). Gravur─â realizat─â de Rusz Laroly (1860)

La 14 martie 1849, ungurii ocupaser─â deja podul de la Parto╚Ö de peste Mure╚Ö, iar ├«n acea zi sosea ├«n cetate ╚Öi vestea cuceririi Sibiului de c─âtre Bem. ├Än aceste condi╚Ťii, austriecii decid ca zidurile groase dintre contrag─ârzi ╚Öi raveline s─â fie asigurate prin palisade ├«mpotriva escalad─ârii, iar cele trei f├ónt├óni din cetate s─â fie ad├óncite. De asemenea, garda na╚Ťional─â din Or─â╚Ötie format─â din rom├óni, ce se g─âsea ├«n Alba Iulia a fost primit─â ├«n serviciul militar al cet─â╚Ťii. Dup─â ce ├«n zilele de 20-23 martie 1849 comandamentul cet─â╚Ťii a pus ├«n vederea tuturor locuitorilor civili ai acesteia s─â-╚Öi fac─â provizii pe trei luni, din satele vecine au fost rechizi╚Ťionate, pe baz─â de adeverin╚Ť─â, vite de t─âiat, hran─â, f├ón, ov─âz ╚Öi lemn de construc╚Ťie ╚Öi pentru foc.

Por╚Ťile I ╚Öi III ale cet─â╚Ťii au fost tot atunci ├«nchise ╚Öi astupate cu b─âlegar, iar panta dintre ele a fost blocat─â cu baricade ╚Öi par╚Ťial cu palisade. Cele dou─â por╚Ťi au fost ├«ncuiate de la apusul soarelui, p├ón─â diminea╚Ťa, iar podurile acestora au fost ├«n permanen╚Ť─â ridicate. La 24 martie 1849, ├«n fiecare bastion au fost instalate c├óte trei str─âji, ad─âpostite ├«n corturi. De asemenea, s-a mai luat m─âsura ca tot materialul lemnos care ar fi putut s─â fie incendiat prin bombardarea cu tunuri s─â fie eliminat sau ad─âpostit ├«n locuri ferite de aceast─â primejdie.

O m─âsur─â important─â a fost aceea de a desemna pe locotenentul Eduard Olszewski ca ├«mpreun─â cu patru solda╚Ťi s─â supravegheze permanent mi╚Öc─ârile inamicului din turnul Catedralei Romano-Catolice. ├Än acest scop, acestuia i s-a pus la dispozi╚Ťie ╚Öi ocheanul de la Institutul Astronomic din cl─âdirea bibliotecii Batthyaneum.

poarta a iii a a cetatii alba astazi jpg jpeg

Poarta a III-a a cet─â╚Ťii Alba Carolina, ast─âzi

Trupele maghiare asediaz─â cetatea

Asediul propriu zis avea s─â ├«nceap─â la data de 25 martie 1849, c├ónd cetatea a fost somat─â s─â se predea de c─âtre un parlamentar maghiar. Refuza╚Ťi, asediatorii ├«ncep bombardarea cet─â╚Ťii. La 28 martie, conducerea cet─â╚Ťii a fost somat─â a treia oar─â s─â se predea, dar to╚Ťi oamenii garnizoanei care au ╚Ťinut consiliul au decis s─â reziste p├ón─â la ultimul om. De precizat c─â din data de 12 februarie garnizoana austriac─â avea un nou comandant ├«n persoana colonelului August.

La ├«nceputul lunii aprilie 1849, maghiarii ╚Öi-au ├«nt─ârit for╚Ťele de asediu, aduc├ónd noi trupe din direc╚Ťia Vin╚Ťu de Jos ╚Öi Teiu╚Ö, num─ârul acestora ajung├ónd la 8.000 de oameni, dota╚Ťi cu 24 tunuri. ├Än aceste condi╚Ťii, generalul Bem aflat ├«n preajma cet─â╚Ťii a trimis un nou parlamentar care a somat garnizoana s─â se predea, amenin╚Ť├ónd c─â altfel bombardamentul va continua. Primind un nou refuz categoric, ├«n data de 3 aprilie a avut loc un nou bombardament intens.

La 23 aprilie 1849, comandantul cet─â╚Ťii ├«i trimite un mesaj lui Avram Iancu c─â ├«n cazul ├«n care se va apropia de cetate pentru a primi muni╚Ťie, garnizoana ├«i va pune la dispozi╚Ťie cele necesare.Ziua de 24 iunie 1849 a fost ziua cea mai grea din istoricul asediului Cet─â╚Ťii Alba Carolina. Conform rapoartelor ofi╚Ťerilor austrieci, ├«n acea zi a avut loc ÔÇ×un bombardament uciga╚Ö, de 5 oreÔÇŁ, care a produs mari stric─âciuni aproape tuturor cl─âdirilor din cetate. Atunci au fost incendiate grajdurile episcopiei romano-catolice, focul de aici extinz├óndu-se rapid ╚Öi asupra cl─âdirilor din vecin─âtate. De asemenea, o bomb─â a p─âtruns ├«n turnul catedralei ╚Öi a explodat.

Plan cetatea Alba Carolina jpg jpeg

Machet─â a cet─â╚Ťii Alba Carolina

Din fericire, asediul avea s─â se termine la 27 iulie 1849, l─âs├ónd ├«n urm─â 354 de victime de partea garnizoanei austriece. De remarcat c─â majoritatea dintre ace╚Ötia au murit din cauza bolilor (scorbutului, holerei ╚Öi tifosului), doar 18 oameni murind ├«n lupt─â; ├«n confrunt─ârile directe au mai fost r─âni╚Ťi 40 de solda╚Ťi ╚Öi 3 ofi╚Ťeri. De bun─â seam─â c─â pierderile asediatorilor maghiari au fost mult mai ├«nsemnate.

Ca urmare direct─â a acestui asediu ├«ntre anii 1851-1853 a fost ridicat─â cl─âdirea care ad─âposte╚Öte ast─âzi Muzeul Na╚Ťional al Unirii. Rostul ei ini╚Ťial a fost acela de a servi ca locuin╚Ť─â ╚Öi ad─âpost sigur pentru o parte a personalului din garnizoana austriac─â de la Alba Iulia. De╚Öi denumirea sa oficial─â a fost de Pavilionul Ofi╚Ťerilor, imobilul mai este cunoscut ╚Öi sub numele de Babilon, asta pentru c─â cei g─âzdui╚Ťi aici erau de diferite na╚Ťionalit─â╚Ťi (austrieci, maghiari, polonezi, cehi etc.).

Zidurile foarte groase, spa╚Ťiile ╚Öi gangurile boltite din subsol, peste care se suprapun ├«nc─âperile ╚Öi coridoarele parterului acoperite cu acela╚Öi sistem, la care se adaug─â cele dou─â etaje eviden╚Ťiate prin elemente decorative introduse ├«n plastica fa╚Ťadelor, dau acestei cl─âdiri masive, aspectul unei fort─âre╚Ťe.

Ast─âzi Cetatea Alba Carolina este principalul obiectiv turistic al ora╚Öului Alba Iulia, mai ales dup─â amplul  proces de reconstruc╚Ťie care a reu╚Öit s─â-i redea  str─âlucirea de alt─âdat─â.