Centenarul care ne ia prin surprindere
La fel ca ninsorile de iarnă, venirea Centenarului Marii Uniri ia prin surprindere autorităţile române, incapabile să se pregătească în faţa evenimentului care se întâmplă rar, odată la o sută de ani...
Aşa se întâmplă că marile momente ale anului 1917, bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz riscă să nu fie rememorate deloc, iar Centenarul 1918 să se rezume la tradiţionala paradă militară, eventual câteva slujbe acompaniate de cârnaţi, fasole şi ceva ţuică fiartă, din moment ce înaintaşii n-au găsit altă zi pentru desăvârşirea idealului naţional, decât 1 Decembrie.
E foarte probabil să se întâmple aşa, deşi, de la o vreme încoace, sentimentul patriotic creşte în spaţiul public. Dintr-o dată, tot felul de domni şi doamne descoperă portul tradiţional şi postează selfie-uri de mai mare dragul în cămăşi şi ii mai mult sau mai puţin autentice. Alţii nu mai au linişte, dacă nu se referă la strămoşi, iar la nivel de discursuri nu îi întrece nimeni.
Dar când e vorba despre acţiuni concrete, atunci apar brusc alte priorităţi. Departamentul Centenar de la Guvern a lucrat atât de mult, încât e trimis să se reformeze la Ministerul Culturii. Până acum nu există nici program, nici buget. Poate se va încropi ceva la anul, sub semnul urgenţei, aşa cum se improvizează la noi şi se justifică apoi procedurile speciale, căci altfel rămânem cu Centenarul nesărbătorit.
Ce fac alţii prin Europa, între timp?
Francezii au înfiinţat Misiunea Centenară în 2012, cu doi ani înainte de marcarea unui secol de la începutul Primului Război Mondial. Este o organizaţie de interes public, interguvernamentală, mandatată să organizeze şi să coordoneze Centenarul Marelui Război, 1914-1918. Din consiliul de administraţie fac parte şase ministere, MAE, Apărare, Interne, Economie, Educaţie, Cultură, alte instituţii publice şi asociaţii, cum ar fi Biblioteca Naţională, Asociaţia Foştilor Combatanţi, Institutul Francez sau Asociaţia Primarilor.
Trei organe consultative sprijină Consiliul de Administraţie al Misiunii, un Consiliu Ştiinţific Internaţional, un Comitet al Sponsorilor şi Asociaţia Primarilor din localităţi semnificative pentru Centenar. Lor li se adaugă un grup de personalităţi calificate ales de cele două Camere ale Parlamentului.
Anul trecut, execuţia bugetară a Misiunii s-a ridicat la peste 11 milioane de euro, după o rectificare bugetară în plus de peste 3 milioane de euro faţă de ceea ce se prevăzuse iniţial. În 2016, au fost numeroase evenimente de comemorat, în special marile bătălii de la Verdun şi de pe Somme, ceea ce a necesitat cheltuieli suplimentare.
Parada Militară de Ziua Franţei a fost un alt moment important în simbolistica legată de Centenar, fiind dedicată intrării Statelor Unite în Primul Război Mondial. Trupe americane au defilat în faţa preşedinţilor Trump şi Macron şi steagul SUA a fost desfăşurat pe Champs Elysees alături de tricolorul francez.
Polonia, la rândul ei, desfăşoară un amplu program legat de Centenarul Independenţei recâştigate de statul polonez în 1918. Programul centenarului cuprinde inaugurarea, la anul, a două noi muzee de istorie, cu investiţii de zeci de milioane de euro.
Unde este România în acest peisaj? Bine că am avut înaintași care au făcut Marea Unire, că noi nici să le marcăm faptele după o sută de ani nu suntem în stare!
Citește și:
Bătălia de la Mărăști. «Prima victorie adevărată din istoria armatei române moderne»
Comemorarea centenarului bătăliei de la Mărăști – o rușine națională!
O palmă pe obrazul României! Cum au marcat alte națiuni momentele istorice importante
Foto sus: Generalul Henri M. Berthelot îl decorează pe generalul Eremia Grigorescu, comandatul Armatei I în timpul luptelor de la Mărășești (© Muzeul Național de Istorie a României, colecția Fotografii)
